509 matches
-
Articolul 1 Se conferă Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler următorilor: - Constantina (Dina) Cocea, actrița; - Angela I. Moldovan, artist liric; - Ștefan C. Gheorghiu, solist concertist; - Rodica Simion, balerina; - I.P.S. Teodosie (Petrescu Macedon), Arhiepiscopul Tomisului; - Gheorghe I. Tudor, artist, rapsod. Articolul 2 Se conferă Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler următorilor: - Mihaela Rodica Bitănescu, actrița; - Ion Ieronim Cretu, arhimandrit, delegat patriarhal la Locurile Sfinte și superior al Așezămintelor Românești din Israel; - Vasile (Vivi) I. Dragan, cineast; - Vasile I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
Crasna, pentru spiritul organizatoric de care a dat dovadă contribuind în mod substanțial la păstrarea și promovarea identității culturale românești, prin ridicarea primei biserici ortodoxe române din R.S.S. Ucraina și organizarea Muzeului "Mihai Eminescu"; - domnului Tochita Dragoș, muncitor, folclorist și rapsod popular din Valea Șiretului, pentru contribuția sa la perpetuarea și promovarea cântecului popular românesc. Articolul 3 Prezentul decret intra în vigoare la data de 1 decembrie 2000. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131760_a_133089]
-
Etelca Barko, încondeiat ouă, satul Purcăreni, comuna Tărlungeni, județul Brașov; 2. domnului Pera Bulz, taragotist, satul Basarabasa, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara; 3. domnului Cornel Bumb, interpret popular - Trio Transilvan Zorile, comuna Mociu, județul Cluj; 4. domnului Valer Burzo, rapsod popular, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș; 5. domnului Alexandru Ciurcui, instrumentist tradițional (vioară), satul Soporu de Câmpie, comuna Frata, județul Cluj; 6. domnului Dorin Cocârță, dansator popular, comuna Fundu Moldovei, județul Suceava; 7. domnului Nicolae Coroiu, constructor instrumente muzicale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
domnului Petre Feraru, vătaf de căluș, satul Beria de Jos, comuna Oporelu, județul Olt; 14. doamnei Floare Finta, confecționat costume și podoabe populare, orașul Negrești-Oaș, județul Satu Mare; 15. doamnei Mariana Gligor, tulnicăreasă, orașul Câmpeni, județul Alba; 16. domnului Vasile Ghica, rapsod popular, satul Călărașii Vechi, comuna Cuza Vodă, județul Călărași; 17. doamnei Rozalia Graur, împletituri în papură, satul Câmpenița, comuna Ceaușu de Câmpie, județul Mureș; 18. domnului Dumitru Liceanu, cojocărit, comuna Vădastra, județul Olt; 19. domnului Francisc Lovasz "Kuli", dansator popular
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
Harghita; 24. doamnei Amelia Papazissu, țesut în păr de capră și lână, comuna Vintilă Vodă, județul Buzău; 25. domnului Constantin Perța, prelucrarea lemnului, comuna Ceru-Băcăinți, județul Alba; 26. doamnei Adela Petre, țesut, municipiul Buzău, județul Buzău; 27. domnului Nicolae Pițiș, rapsod popular, comuna Lăpuș, județul Maramureș; 28. domnului Ioan Pumnea, instructor de dansuri populare, municipiul Brașov, județul Brașov; 29. doamnei Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj; 30. domnului George Rada, interpret popular și constructor viori cu goarnă, municipiul Oradea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
județul Brașov; 29. doamnei Elisabeta Rusu, dansator popular, comuna Frata, județul Cluj; 30. domnului George Rada, interpret popular și constructor viori cu goarnă, municipiul Oradea, județul Bihor; 31. domnului Dumitru Sofonea, cojocărit, comuna Drăguș, județul Brașov; 32. domnului Vasile Soporan, rapsod popular, comuna Frata, județul Cluj; 33. doamnei Silvia Tecoanță, țesut, comuna Alțâna, județul Sibiu; 34. doamnei Olivia Tima, țesut, comuna Sălciua, județul Alba; 35. doamnei Domnica Trop, interpret popular, comuna Isverna, județul Mehedinți; 36. domnului Carol Țuli, interpret popular - Trio
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266231_a_267560]
-
matură și plenară”. Pompiliu Constantinescu susținea că scriitorul posedă un grad înalt de imaginație eroică și de sensibilitate artistică, care-l face să pătrundă cu ușurință într-o lume arhaică și primitivă, având un suflet asemănător cu cel al unui rapsod anonim. Intuiția vremurilor trecute apropie "Zodia Cancerului" de romanele "Notre-Dame de Paris" (1831) de Victor Hugo și "Salammbô" (1862) de Gustave Flaubert, dar puterea de evocare de un pitoresc intens și mireasma poetică a reconstituirii istorice sunt superioare în scrierea
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
din repertoriul formației de muzică populară „Folclor”) 1984, „Satule, vatră frumoasă” - partituri alese pentru orchestră de muzică populară, 1987, „Primul ghiocel” - culegere de cîntece pentru preșcolari și elevii claselor primare, 1993, „Cântă inima și dorul” - folclor muzical selectat din Concursurile Rapsozii Moldovei, ediția a II-a 1986 și ediția a III-a din întreaga Moldovă istorică, 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii și cîntece din Moldova Istorică a lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todirașcu”, 2002, „Alină
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
muzical selectat din Concursurile Rapsozii Moldovei, ediția a II-a 1986 și ediția a III-a din întreaga Moldovă istorică, 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii și cîntece din Moldova Istorică a lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todirașcu”, 2002, „Alină, dorule, alină”, 2008, „Rapsodul plaiului moldav:Nicolae Sulac” publicată post-mortem, coautor Tudor Colac (2015) Pe parcursul celor 17 ani de muncă creatoare a imprimat cu colectivul său peste 1800 creații care se păstrează în Fondul de Aur
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
II-a 1986 și ediția a III-a din întreaga Moldovă istorică, 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii și cîntece din Moldova Istorică a lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todirașcu”, 2002, „Alină, dorule, alină”, 2008, „Rapsodul plaiului moldav:Nicolae Sulac” publicată post-mortem, coautor Tudor Colac (2015) Pe parcursul celor 17 ani de muncă creatoare a imprimat cu colectivul său peste 1800 creații care se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
(n. 27 aprilie 1960) este o cântăreață română de muzică populară. Era în toamna anului 1976. În atelierul mecanic al Școlii generale cu filiala de liceu din comuna Lipovu, județul Dolj maistrul Pașcovski Vasile - de altfel un anonim rapsod popular frecvent solicitat să înveselească alaiul nunților - obișnuia pentru a stimula pregătirea profesională pentru mânuire pilei sau bomfaerului să antreneze elevii în diverse momente muzicale. Era un prilej pentru solist de a culege folclorul local, de a depista talente pentru
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
a scos pe piată discul cu 11 cântece intitulat ” Sunt olteanca de la Jii”. În interviurile sale Vasilica Dinu nu a uitat să amintească satul din care a plecat, pe directorul Căminului cultural din Lipovu profesorul Sever Dascălu și nici bărănii rapsozi lipoveni care i-au oferit melodiile. În același spectacol, de la Gângiova, a mai fost selecționat și naistul Constantin Istici, reprezentantul comunei Coțofenii din Față,jud Dolj și el devenind mai tarziu , laureatul festivalului Maria Tănase.La amândoi, doamna Paula Dogaroiu
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
depistarea de noi talente, tinere și promițătoare pe care le-a îndrumat cu o deosebită grijă și competență, între aceștia numărându-se: Maria Udrică, Antoaneta Ene Iancu, Elena Munteanu (prima câștigătoare a trofeului „Floarea din grădină”), Mihai Lazăr, Gelu Sârbu, rapsod din Gorj, Marcu Nicolici și Ion Dolănescu. O altă dimensiune a personalității sale este realizarea de tablouri țesute, o mai veche preocupare artistică. Astfel ea realizează peste 100 de mici carpete țesute în punct persan și reprezentând subiecte din natură
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri "Ciprian Porumbescu" din Suceava. În anul 1965, îi apare primul său disc. Din anul 1998, devine solistă de muzică populară la Ansamblul "Rapsozii Botoșanilor". Numele de scenă a fost ales deoarece directorul ansamblului artistic unde era angajată a considerat că numele Sofia Fusa nu avea rezonanță artistică și astfel a numit-o Vicoveanca (de la zona de proveniență). Sofia Vicoveanca a fost căsătorită cu
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
Celelalte povești social-politice prezentate în roman, precum sfârșitul chinuit al poetului socialist Solomon Cornea, nu au o suficientă forță literară și trec pe un plan secundar. Narațiunea sadoveniană se caracterizează printr-un stil predominant oral, asemănător cu cel al unui rapsod popular. Existența unui număr mare de povestiri ale oropsiților vieții prilejuiește un sentiment de retrăire a întâmplărilor evocate. Trecerea de la planul prezent la cel din trecutul evocat se realizează cu o economie de mijloace. Narațiunea se rupe adesea, trecându-se
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
său Al-Maari (). Prima parte a cărții explorează deficitul de vedere și societate, conflictul între concepțiile personale și sociale. El descrie de asemenea și studiile despre literatura straină și istorie. Acesta în fiecare seară ieșea în fața casei pentru a asculta „istorisirile rapsodului” despre Abu Zeid (), Halifa () și Diab (), împreună cu ceilalți oameni care se adunau în jurului acestuia. Amintirile despre acele zile ale copilăriei îi par atât de aproape. Deși trăia într-un mediu limitat, acesta găsea mereu lucruri care îl amuzau, făcându
Taha Hussein () [Corola-website/Science/313426_a_314755]
-
În zona Sălaj - Năsăud - Cluj, circulă tipul "fata de maior" (regim metric 5/6 silabe). Episodul "oaia năzdrăvană" este atipic pentru versiunea colind. Cadrul epic inițial Episodul "oaia năzdrăvană" Episodul testamentar Episodul măicuței "Regim metric": 5/6 silabe; interpretare - individuală (rapsod); "Circulație": Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova; Trei păcurari urcă cu oile la munte ("Sus în vârfu muntelui, / Sub crucița bradului, / Mărgu-și trei păcurărei / Cu oile după ei"), primăvara, după "Ruptu Sterpelor" ("Sâmbra oilor", "Măsuriș"), pentru a constitui stâna de vară. Doi
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
satului. La 30 august 1908 participă la sfințirea bisericii din Măgura, unde era paroh fostul său coleg, Zaharia Bulbuc, de unde pleacă direct la Leșu, însoțit de fratele său Leon. Aici Coșbuc îl descoperă pe Petrea Istrate, “cantor diplomat”, “un adevărat rapsod al satului”, tânăr și “iubitor de povești”, care avea în biblioteca personală toată Istoria românilor a lui Alexandru D. Xenopol, Iliada, în traducerea lui George Murnu, sau Odiseea. Preotul Leon, deși a avut șase copii, a găsit timp pentru sătenii
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
zale a lui Pîntea). Florin Piersic a îmbrăcat cămașă lui Pîntea, dar aceasta i-a fost prea mare. Cântecele cu noduri (hori în grumaz) din film au fost interpretate vocal și la trâmbiță de Nicolae Pitiș (Nicolae al lui Iacob), rapsod național din comuna Lăpuș. Vocea lui Aristide Teica a fost dublată de Marin Moraru. Realizarea acestui film i-a deschis regizorului Mircea Moldovan calea spre alte filme istorice, care au fost făcute în anii '80 ai secolului al XX-lea
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
tatăl fiind violonist - o parte din educația muzicală primind-o de la dânsul. Frații săi sunt deasemenea instrumentiști, Micky Pavel - saxofon, claviaturi, solo voce, Gigi Pavel - stabilit în Germania, saxofonist profesionist, Gina Pavel pianistă și solistă vocală. Bunicul a fost un rapsod popular cunoscut și îndrăgit: Ion Taraș. Deși mama nu a fost niciodată direct implicată în muzică, Marcel Pavel consideră că îi datorează totul mamei sale. Marcel și-a arătat pasiunea pentru muzică la vârsta de trei ani, când a început
Marcel Pavel () [Corola-website/Science/303405_a_304734]
-
bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Ca folclorist a tipărit culegerea "Cântece poporane moldovenești" (1928), unde relevă repertoriul rapsodului Nastasă Crețu din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri).
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
de ani, deci în secolele XVI-XVII și ar fi constituit un bun prilej pentru zămislirea Mioriței. După o jumătate de veac de cercetare a motivului mioritic în spațiul tradițional al performării, după repetate anchete și interviuri luate diverșilor interpreți și rapsozilor, Ion Diaconu ajunge (spre începutul deceniului opt al veacului al XX-lea) la concluzia că „motivul poetic popular” mioritic a fost plăsmuit artistic „timp de cel puțin patru secole prin geniul nostru popular configurativ...”. Doi iluștri exegeți ne propun să
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
din Colofon (în greacă Ξενοφάνης ὁ Κολοφώνιος "Xenophanes o Kolophonios") (n. 570 î.Hr., d. 480 î.Hr.) a fost un filosof, poet și rapsod grec. S-a născut în orașul ionian Colofon, pe care l-a părăsit după cucerirea persană, în jurul vârstei de 25 de ani. Poemele care au rămas de la el dezvăluie câte ceva despre concepția și poziția sa politică și socială. Diogenes Laertios
Xenofan () [Corola-website/Science/301479_a_302808]
-
(n. 21 octombrie 1883, Abram, Bihor - d. 1947) a fost un preot greco-catolic, compozitor și dirijor român. s-a născut, la 21 octombrie 1883, în comuna Abram de pe "Valea Mestecănișului", dintr-o familie de rapsozi populari. Clasele primare le face în această comună, iar cele secundare la Liceul Samuil Vulcan din Beiuș, unde în 1904 ia bacalaureatul. În toamna acelui an fost primit în clerul Eparhiei Române Unite de Oradea. Era bine inițiat în tainele
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
a colonelului și existența sa clandestină, atunci când, În Încercările noastre de a lua legătura cu partizanii din munții Gorjului, noi crezusem - În mod greșit - că el nu este numai fugar, ci un conducător de partizani. Petre Cotoșman, neuitatul țăran gorjean, rapsod și om de arme al rezistenței, pe care providența mi l-a scos În cale, avea antenele lui Întinse În toate straturile, boieresc, țărănesc, orășenesc, ale lumii noastre de atunci, zbuciumate, dar Încă neaplecate, și el ajunsese până la colonelul ascuns
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]