504 matches
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
ultima vreme, reconstituind un traiect existențial marcat de momentele care i-au definit individualitatea artistică. Parcurgându-l, regăsim aici dimensiunile care fundamentează constante ale eului său liric, conferindu-i atributul unicității. Poemele Tatianei Scurtu, scrise în graiul limpede al marilor rapsozi, oscilează statornic între doi poli ai trăirii care figurează o artă poetică guvernată de sentimente profunde. Cel dintâi este iubirea, apanaj al vârstei de tinerețe, dar și reflex al unui mod perpetuu de media relația sa cu lumea - iar celălalt
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
-l asumă. Li se adresează românilor (frumoși) ca întreg, în felul în care un romancier ori un mare dramaturg nu scrie pentru “ținte”, “nișe”, ci trimite în lume cărți, nu “produse”. De aceea, Dan Puric are curajul susținerii discursului ontologic. Rapsod și propovăduitor ori propagator al bucuriei, intelectual ce se poate adresa unui mare număr de oameni, actor care adaugă ingrediențele vocației în mesaj, mărturisitor ortodox și îmbisericit ... ” - conform remarcilor făcute de către Dan Ciachir în Prefața cărții. Fiecare dintre acestea și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Oradea și învățământul în limba română, prof. Florin NEGRUTIU 19 iulie 2014 - Oradea Secțiunea 1. Dacologia la George Coșbuc Sală Belvedere (etaj 8) - Hotel Continental Forum - Moderatori: Dr. Napoleon Săvescu, Prof. Mariana Terra - 09:00-09:15 Marius POPESCU: George Coșbuc, rapsod al Războiului de Independență 09:15-09:30 Paula OLSANSCHI: Alegoria dacismului la Coșbuc 09:30-09:45 Antigona GRECU: Lupul-luptatorul, dacul-suflet românesc - secțiunea 09:45-10:00 Margareta CRISTIAN: Afinitatea creației lui George Coșbuc cu sanscrita 10:00-10:15 Gheorghe FUNAR: Piramidele
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-a îndeplinit misia ce o avea pentru neamul său campestru, însă nu se oprește aici, ci îi ajută pe tinerii interpreți să intre sub greutatea de stejar a artei...” ( Nicolae Goja ); „...Nicolae Sabău este rapsodul Codrului, al Chioarului, al Lăpușului, al Oașului și al Maramureșului, în întreaga sa ființă spirituală, cum nu sunt mulți iviți din acest pământ de legendă.” ( Mihai Florea ); „Rostirea în dulcea limbă românească nu-i de-ajuns pentru tot ce merită
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
deplasarea pare cel mai simplu lucru. Pe un kilometru pătrat ai, la dispoziție, cel puțin cinci-șase stații. Transferul de la o linie la alta te poate face, însă, să bați kilometri buni. Pe sub Paris. Ești, însă, recompensat, ascultând tot felul de rapsozi. Foarte buni. Am ascultat miniconcertul unui cor bărbătesc ucrainian. Suna celest. Pentru stațiile centrale, autorizația, pe diverse genuri muzicale, înseamnă examene grele. Dar care stație nu e centrală ? La Paris. Un viorist român, da, român, cânta muzică clasică la stația
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi populari, soliști instrumentiști. Are în repertoriu cântece și dansuri din folclorul bucovinean. Printre dansuri pot fi amintite: „Bătrâneasca de la Ciocănești”, „Bătuta la podea”, „Arcășeasca”, „Coasa”, „Coșmencuța”, „Arcanul”, „Țărăneasca.” Ansamblul „Lacrimoza” de la Chișinău, condus de preotul Vasile Lupanciuc și Formația „Mihai
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de a cânta de la mama sa, Maria Puha, rapsod popular din Bucovina. Vine dintr-un colțișor de rai, din Rădăuți unde este adăpostită cropnița Mușatinilor, la Mânăstirea Bogdana și unde este găzduit Festivalul Internațional de Folclor „Arcanul”. A participat la numeroase concursuri, este redactor de folclor la Radio Gold
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din localitatea Fundul Moldoviței a fost reînființat în 1970, a ajuns acum la a treia generație, toate cele trei generații au fost instruite de Dorin Cocârțea, în vârstă de 76 de ani. În orchestă cântă și nepoții lui Ilie Cazacu, rapsod popular din zonă. În repertoriu au dansuri specifice zonei: „Arcanul” reprezentativ pentru localitate, dans bărbătesc de comandă, „Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin, Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan, costume populare realizate de rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița, cât și costume populare de pe Valea Superioară a Mureșului. Moldovan Rafila originară din satul Idicel Pădure, comuna Brâncovenești, în vârstă de 73 de ani, este o creatoare și o păstrătoare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
înverșunată a valorilor populare românești din zona în care s-a născut. Lucrează costume populare, compune poezii, a înființat din proprie inițiativă și din fonduri proprii Muzeul „Amintiri din Strămoși” din Idicel Pădure. A participat la mai multe emisiuni de rapsozi populari și la Emisiunea „Debut 50 Plus”. A început să coasă de la vârsta de 3 ani și să croiască de la vârsta de 15 ani. Dorința ei a fost să devină actriță, dar cum mama s-a opus, a făcut un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Din anul 1966 și până în anul 1979, vechea clădire a școlii a servit drept cămin cultural, an în care a fost demolată, locul său fiind luat de un cămin cultural modern, cu o suprafață de 375 m2, care poartă numele rapsodului popular Emil Gavriș, originar din Chelința. De-a lungul anilor, aici s-au făcut diverse spectacole, serbări școlare, a folosit drept sală de cinema, a existat aici și o bibliotecă; de asemenea s-au organizat și încă se mai organizează
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Acasa > Orizont > Interviuri > MARIN VOICAN-GHIOROIU - ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE - DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 482 din 26 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Marin Voican-Ghioroiu: Stimate domnule director Constatntin Enceanu, într-o perioadă foarte scurtă de timp am avut onoarea
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
atunci când îl ascultă. Sănătate și numai împliniri! Vreau să nu uitați că vă iubesc! Pentru voi cânt și trăiesc! Cu multă dragoste Constantin Enceanu ----------------------------------------------------- A consemnat, Marin VOICAN-GHIOROIU București aprilie 2012 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE - DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 482, Anul II, 26 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Calderon” al Primăriei Sector 2, București, în cadrul Cenaclului Literar Octavian Goga, condus de Geo Călugăru. MUZEUL CU BUCLUC, Editura Dacoromână, 2012, teatru (comedie în două acte). Lansarea a avut loc la Romexpo, București, la Târgul Internațional de Carte, Bookfest. CUNUNA RAPSODULUI, Editura Rawex Coms, 2012, poezii (cântece). A fost prezentată în cadrul Cenaclului Octavian Goga, Sediul „Calderon”, al Primăriei Sector 2, București. VERA, Editura Dacoromână, 2012, roman. Lansarea a avut loc în Sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu, București. PAȘI
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
noi de iarbă se-avântă ca un cântec, zambile fără seamăn clipind albastre zări, vin clopoțeii veseli cu tolba prinsă-n pântec, văzduhul prinde viață sub ropote de flori! Se-așează sus pe-naltul al florii mândru lujer, un greiere rapsod și-alaiul lui de seară, pornește blând arcușul pe sub clipiri de cer, cu ochi senini zambile se-aprind în primăvară! Referință Bibliografică: ZAMBILE / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul VI, 28 martie 2016. Drepturi de Autor
ZAMBILE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365987_a_367316]
-
cel Bătrân, duminica sau în zilele de sărbătoare,în piața de lângă primărie se desfășura un eveniment de mare tradiție folclorică ”Hora Satului” la care participau cu mare entuziasm tinerii și vârstnicii locului. La aceste sărbători își etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însuflețire și entuziasm celor mai îndrăgite și cunoscute jocuri populare cu instrumentele cele mai simple, o vioară sau un fluier,un țambal sau un contrabas.Mai trebuie menționat un fapt nu lipsit de
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului. 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
a fost sărbătorită prin interpretarea de colinde de către Iulia Dragomir, poetă, profesor de limba română la Colegiul Național „Virgil Madgearu”, Ploiești, recitarea de către Nelu Stan a poeziei „Colind” de Nichita Stănescu, a poemului „Crenguță verde de brad”, scris de un rapsod popular din comuna Vadul Părului și recitarea de poezii proprii de către poeta Emilia Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici până la cei moderni. Sub coordonarea profesoarei Mădălina
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MARIA TĂNASE - REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului „Maria Tănase este cel dintâi autentic rapsod al acestui pământ. Când o aud pe Maria, glasul și cântecele ei le intuiesc venind din străfundul milenarei plămade thracice. Mă regăsesc cu tot ce e mai bun în mine, în stihurile și melodiile interpretate de ea. (Mihail Sadoveanu) Din
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
popular românesc, din care a odrăslit deodată Măria Sa, Țăranul! Falnic ca un Poem sublim... Iar din susurul lui de azur, s-a ridicat în văzduh, Pasărea măiastră a Daciei regale, Maria Tănase! După ce Atotcreatorul a zămislit Folclorul divin străbun și Rapsozii lui de aur, a zâmbit și a fredonat pe vioara sufletului românesc dumnezeiasca Sa Cântarea. ------------------------------------------------------------------------- Între puținele clipe când nu era pe scenă și în care îi cântă doar sufletul, Maria broda amintirile îmbujorate de mugurii copilăriei, cu impresiile, emoțiile
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
spre dumnezeiasca Hristică Iubire. Este un freamăt sublim al Dorului sfânt. Inima ei se zbate pe sub streașina soarelui savurându-i lumina. Sufletul i se atârnă de Coloana Infinitului, acest Șir permanent de preoți și poeți, dascăli și mame, artiști și rapsozi, fecioare și eroi, bunici și martiri, voievozi și vlădici, monahi și țărani, sfinți și mărturisitori. Adevăratul cântec românesc, remarcă biograful-impresar, al ei, continuă peste țară, perpetuând iubirea de neam... Nu se poate mai mare și mai sus... Apariția ei pe
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]