821 matches
-
pe Sir Richard Burton, Alice Liddell, Mark Twain, regele Ioan Fără-de-Țară, Tom Mix, Wolfgang Amadeus Mozart, Jack London, Lothar von Richthofen și Hermann Göring - interacționează cu personaje fictive în căutarea lor de a descoperi scopul creării Lumii Fluviului și a reîncarnării lor. Un alt personaj, Peter Jairus Frigate, seamănă izbitor cu Farmer, având chiar și aceleași inițiale. În timpul istorisirii, este revelat faptul că Lumea Fluviului a fost creată ca un test moral pentru omenire. În universul Lumii Fluviului, înțelepciunea nu este
Lumea Fluviului () [Corola-website/Science/320368_a_321697]
-
primului an la conducerea stației se află comandantul Jeffrey Sinclair care descoperă treptat că a fost capturat de Minbari în timpul bătăliei finale din războiul purtat de aceștia împotriva Pământului. După capturarea lui,Minbari au început să creadă că Sinclair este reîncarnarea lui Valen,un mare conducător Minbari și erou al ultimului război dintre Minbari și Umbre,datorită faptului că Sinclair și Valen împărtășeau același ADN. Concluzionând că și alți membri ai speciei lor se reîncarnau ca oameni,Minbari au oprit ofensiva
Babylon 5 () [Corola-website/Science/313900_a_315229]
-
și transformată în Mare Preoteasă a Celor Nenumiți de pe insula Atuan. Numele ei real este Tenar, dar, după ce este consacrată formal zeilor la vârsta de șase ani, primește numele Arha, "Cea Devorată", întrucât toate Marile Preotese sunt considerate a fi reîncarnarea celei dintâi. Tinerețea lui Tenar se desfășoară în contrastul dintre escapadele copilăriei luminoase și ritualurile solemne și întunecate. Treptat, ea începe să își accepte rolul singuratic, anonim, ajungând să se simtă ca acasă în labirintul subteran cunoscut sub titulatura Mormintele
Mormintele din Atuan () [Corola-website/Science/321575_a_322904]
-
vor să apeleze la un ritual magic despre care se spune că ar fi fost folosit în trecut de către Francis Drake pentru a opri Invincibila Armada. Incursiunile făcute de Graham în viețile lui trecute îi dezvăluie faptul că el este reîncarnarea lui Drake și, de asemenea, cel care, de-a lungul istoriei, a fost ales să sacrifice viața conducătorilor britanici pentru a asigura protecția țării. Prințul William devine tot mai interesat de practicile lui Graham și celor doi li se dezvăluie
Noaptea vrăjitoarelor () [Corola-website/Science/323628_a_324957]
-
cel care, de-a lungul istoriei, a fost ales să sacrifice viața conducătorilor britanici pentru a asigura protecția țării. Prințul William devine tot mai interesat de practicile lui Graham și celor doi li se dezvăluie un scenariu înfricoșător: prințul este reîncarnarea lui Thomas Becket și a lui William Rufus, ambii sacrificați de încarnările trecute ale lui Graham. Cărțile de tarot indică și ele că, în această viață, cei doi trebuie să urmeze același drum pentru a salva Anglia. Pentru a evita
Noaptea vrăjitoarelor () [Corola-website/Science/323628_a_324957]
-
Pandu. Kuravașii reprezintă eul inferior (pătratul sau personalitatea), elementele sale materiale, pasionale etc., în timp ce pandavașii reprezintă Eul superior, elementele spirituale ale individului (Triada). După brahmanul Subba Row(1856-1890), Arjuna simbolizează monada, ființa umană în realitatea ei esențială. Krishna ar fi reîncarnarea Divinității, Logosul transpus în carne pentru a-l instrui pe om. Bătălia de pe câmpia Kurukshetra simbolizează acea înfruntare dintre puterile inferioare și superioare prezente în ființa umană, dintre acele forțe care ne blochează și ne fixează în materie și cele
Constituția septenară () [Corola-website/Science/331458_a_332787]
-
simplă prezentare săptămânală a unor demoni; statutul de semidemon al lui Inuyasha conduce la o dramă privind natura sa umană și impulsurile demonice. Reanimarea supranaturală a iubitei sale Kikyo conduce la un triunghi amoros, complicat de faptul că Kagome este reîncarnarea lui Kikyo; cele două seamănă fizic, cu toate că personalitățile lor diferă - Kagome este o fată modernă, încrezătoare, în timp de Kikyo este mai sobră. Atracția romantică dintre Miroku și Sango o determină pe Sango să iasă din tiparul femeii orientate spre
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
Oase, singurul lucru familiar este Goshinboku. Acolo îl va găsi pe Inuyasha sigilat într-o vrajă a somnului, iar un grup de săteni ostili o vor aduce către satul lor. Preoteasa lor bătrână, Kaede, o recunoaște pe Kagome ca fiind reîncarnarea surorii ei Kikyo; când sunt atacați de demonul miriapod, Kaede realizează că Giuvaerul Sacru a fost de asemenea renăscut în corpul lui Kagome. Pentru ca demonul să poată fi ucis, Kagome îl eliberează pe Inuyasha, însă după ce îl ucide, Inuyasha dorește
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
și deoarece aceasta era iubită de către rege. Mo Yin va complota cu demonul Shi You Ming să o ucidă pe sora sa, iar acest complot conduce la un dezechilibru între lumea Zeilor/Oamenilor/Demonilor, forțele demonice fiind avantajate. În prezent, reîncarnarea lui Xian Yue, Ding Yao, este o studentă obisnuita ce excelează la istorie; în timp ce-și ajută tatăl (care este arheolog), va găsi Roata cu 9 stele, o declanșează accidental și acest lucru o va trimite înapoi cu 3500
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
asemeni tratate ca sinonime, deși "psihic" are o conotație mai mult fizică, în timp ce "suflet" este conectat mai îndeaproape de spiritualitate și religie. Religiile ce sunt înscrise la opinii non-monoteiste, în special religiile Dharmice, pot avea concepte diferite, cum ar fi reîncarnarea, nirvana, etc. Grecii antici foloseau același cuvânt pentru 'viu' cu 'însuflețit'. Astfel, cea mai veche opinie filozofică occidentală ce a supraviețuit poate sugera că termenii de "suflet" și "plin de viață" erau sinonime - poate nu ca având viață universal presupunea
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
ce reprezintă personalitatea unui anumite persoane. În cazul "tulku", totuși, se spune că obțin suficientă "cristalizare" a skandhas într-o manieră în care aceste skandhas nu se desfac complet în clipa morții unui "tulku"; ci mai degrabă are loc o reîncarnare directă. În această nouă naștere, "tulku" stăpânește o continuitate de identitate/devotament personală, înrădăcinată în faptul că după moarte conștiința sau "shes-pa" (tot un fel de "skandha" numită "vijñăna") nu s-a dizolvat, ci are suficientă durabilitate pentru a supraviețui
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
călugări Mahayana au spus că ființele non-conștiente, cum ar fi o plantă sau o piatră au natura-Buddha. Unii budiști au spus despre plante sau conștiință divizibilă. Cu certitudine budiștii moderni, în special în țările occidentale, resping conceptul de renaștere sau reîncarnare ca fiind incompatibil cu noțiunea de "anatta", sau cel puțin iau o poziție agnostică față de concept. Stephen Batchelor discută acest aspect în cartea sa "Budismul fără credințe". Alții indică spre cercetări făcute la Universitatea din Virginia pentru a demonstra că
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
ajută, nu îi aduce iluminarea. Este deseori ispitit de moarte ("Mara") să renunțe la căutarea adevărului și să se dedice numai comiterii faptelor bune . Prin meditație, Gautama Siddhartha reușește să își concentreze toată atenția asupra eliberării de suferință, capătă revelația reîncarnărilor sale anterioare și i se dezvăluie legea condiționismului universal. În cele din urmă capătă „deșteptarea” ("bodhi" - o traducere populară în Apus este „iluminare”), la vârsta de 35 de ani, devenind cunoscut ca „Buddha” („cel iluminat”) sau „Gautama Buddha”. Încurajat de
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
comune pentru majoritatea școlilor și tradițiilor budiste, cu toate că doar Theravada le consideră pe toate centrale. S-a constatat că în legătură cu comunitățile budiste se pot face puține generalizări. Budismul prezintă și câteva concepții comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi reîncarnarea ("samsara"), adică reîntruparea ființei în alte forme de existență pe baza rezultantei faptelor comise și a legilor karmice. Conform filozofiei budiste, existența, lumea în general are trei caracteristici: În budism, existența individuală a omului aduce suferință tocmai din cauză că ea este
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
entitate continuă, permanentă, ci despre "non-eu", "non-sine" sau "anatta". Această impermanență este totodată și foarte vagă, deoarece prin moartea omului, nu se realizează o distrugere totală a existenței lui, faptele sale, karma sa, fiind transmise într-o viață următoare prin reîncarnare. Astfel moștenitorul faptelor este același cu cel care le-a comis, dar în același timp este diferit de acesta, are cu totul alte "agregate" componente. Deși par contradictorii, identitatea persoanei reîncarnate cu cea din viața anterioară și diferența, neidentitatea acestora
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
componente. Deși par contradictorii, identitatea persoanei reîncarnate cu cea din viața anterioară și diferența, neidentitatea acestora, coexistă. Aceeași concepție este abordată și în cazul schimbărilor umane ca maturizarea, îmbătrânire, etc.: omul devine o altă persoană, cu toate că rămâne același. Spre deosebire de hinduism, reîncarnarea budistă nu constă în migrarea sufletului de la un trup mort spre embrionul unei viitoare ființe, ci continuarea de către un individ nou a existenței care până atunci se manifesta în cel decedat, conform încărcăturii karmice acumulate. Miezul învățăturilor budiste este format
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
fi unit cu ceea ce nu-ți place înseamnă suferință. A fi despărțit de ceea ce-ți place (...), a nu avea ceea ce îți dorești înseamnă suferință”. Al doilea Adevăr Nobil identifică originea suferinței în dorința, pofta sau setea (tanha) care determină reîncarnările. Această „sete” caută mereu noi satisfacții. Buddha distinge trei feluri de dorință: dorința de a satisface plăcerile simțurilor ("kama-tanha"), dorința de perpetuare ("bhava-tanha") și dorința morții (autoanihilării) sau "vibhava-tanha". Cea din urmă nu este, însă, o soluție a eliberării deoarece
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
propriile dorințe și sentimente, dependența de diferite principii și condiții de viață, înstrăinarea de propria persoană, imperfecțiunea, subjugarea ființei sub propria personalitate, sub propriile instincte sau obsesii, etc. Durerea este cu atât mai mult amplificată, cu cât perspectiva unor viitoare reîncarnări o prelungește la infinit. Buddhismul nu este pesimist. Conceptul de suferință nu provine nici din pesimism, nici din nihilism, ci din realism. Buddhismul excelează prin realism critic. Conform unui aforism atribuit chiar lui Buddha, un om care nu urmează Calea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
credinciosul trebuie să le parcurgă, culminarea unuia din cele opt fiind începutul altuia. Alții consideră că cele opt componente necesită o dezvoltare simultană. Dacă în religiile prebudiste ale Indiei sufletul (atman) constituia elementul trecerii de la o viață la alta prin reîncarnare, pentru budism acest element este însăși "setea" (tanha) omului de pe patul de moarte. Neexistând un suflet etern, conexiunea între un individ actual și unul dintr-o viață preexistentă nu este una de ordin fizic sau spiritual, ci una morală, pur
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
facă o anumită faptă, dar este împiedicat, această intenție va influența karma acelei persoane, cu toate că fapta în sine nu a modificat cu nimic mediul înconjurător. Pentru a obține iluminarea, un budist trebuie să se detașeze de karma și de ciclul reîncarnărilor, deci trebuie să continue să facă fapte bune, dar cu o atitudine detașată de rezultatul lor. El trebuie să renunțe la dorință ("lobha"), ignoranță ("avijjă"), poftă ("tanha"), iluzie ("moha"), egocentrism sau credința într-un sine veșnic ("attă") și ură ("dosa
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
sanscrită: बॊधि; literal:"trezirea") este un termen folosit în budism pentru o anumită experiență revelatorie obținută de un arhat prin meditație. După dobândirea acestei "iluminări", a acestui bodhi, omul este eliberat de ciclul "samsăra" (naștere, suferință, moarte, reîncarnare) și accede spre "fericirea supremă" ("Nibbăna" sau "Nirvăna"). Bodhi este obținut de orice persoană care a îndeplinit cele șase "desăvârșiri" ("Păramită"), care a înțeles pe deplin cele patru adevăruri nobile și care și-a abolit întreaga încărcătură karmatică și a
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
sau "amaravati") sau "necondiționarea" și consideră că este desăvârșirea spirituală supremă, rezultatul firesc al cuiva care trăiește în armonie cu învățăturile budiste, cu "dharma". Nirvana reprezintă starea în care este nimicită suferința și în care omul se debarasează de ciclul reîncarnărilor, de orice apariție, dispariție sau transformare. Prin prisma Nirvanei, omul privește cele cinci "agregate" ale existenței sale ca pe ceva impropriu și devine indiferent la schimbarea sau anihilarea lor. Relația dintre "samsara" și Nirvana este cea dintre iluzie și realitate
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
subînțelege anularea unei relații cognitive de tip subiect-obiect; cunoașterea budistă dezvăluie însăși existența în toată plenitudinea ei, care nu se manifestă ca un obiect și transcende orice tip de diferențiere. Conform budismului timpuriu, prajñă parcurge trei forme de cunoaștere: cunoașterea reîncarnărilor precedente, cunoașterea legii karmei ce determină fiecare renaștere și cunoașterea "celor patru Adevăruri Nobile" și a "întinărilor" sau "prihănirilor" (pali: Kilesa, sanscrită: kleśha) care împiedică eliberarea (lăcomia, ura și iluzia). Budismul desființează din start stratificarea socială, ierarhizarea și susține egalitatea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Metempsihoza (din ) este un termen filosofic care se referă la transmigrația sufletului, în special la reîncarnarea acestuia după moarte. Este o doctrină populară în numeroase religii orientale precum hinduismul, budismul, jainismul și druzismul, a cărei concept este reprezentat de faptul că un individ se încarnează dintr-un corp în altul, fie că acesta este de natură
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]
-
rol în „"Ulise"” al lui James Joyce și este asociat cu Nietzsche. Termenul a fost aplicat cu succes și în literatura română, de autori precum Liviu Rebreanu cu „"Adam și Eva"” și Mircea Eliade în a sa „"Nuntă în cer"”. Reîncarnarea sau reîntruparea este o credință filosofico-religioasă conform căreia spiritul supraviețuiește morții trupului, pentru a reveni după un interval într-un nou trup. În unele cazuri se face distincția între reîncarnare, prin care pot trece doar ființele umane, și metempsihoză, termen
Metempsihoză () [Corola-website/Science/317762_a_319091]