354 matches
-
sat de reședință, și era formată din satele Bălțata de Jos, Bălțata de Sus, Chiștea, Dealu Nou, Sărata și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la comuna Nicolae Bălcescu; tot atunci, au fost desființate satele Talpa și Dealu Nou (comasate cu satul Sărata). Comuna a fost reînființată în 2004, prin desprinderea satelor Sărata și Bălțata din comuna Nicolae
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
două comune au fost incluse în raionul Răcari din regiunea București. La un moment dat, comuna Vizurești s-a desființat, iar satul ei de reședință a fost inclus în comuna Ciocănești. În 1968, comuna Ciocănești a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna Ciocănești a fost transferată județului Dâmbovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciocănești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Ciocănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301159_a_302488]
-
din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1964, satul Strâmbu a luat denumirea de "Ulmetu", iar satul Valea Rea, pe cea de "Merișoru". În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi aceste plante sunt pe cale de dispariție. În războaiele de țesut femeile mai țes
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
comună urbană în cadrul județului Baia, având în administrare și comuna suburbana Topile. În 1950, Pașcani a primit statut de oraș raional, reședință a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a pierdut statutul de centru administrativ, revenind la județul Iași, reînființat. În 1995, a primit titlul de municipiu. În municipiul Pașcani se află (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea), precum și Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664), ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
Dedulești" în plasa Dănicei a aceluiași județ, având 2029 de locuitori în satele Dedulești, Luminile, Mănicioiu și Morărești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit, sub denumirea de "Morărești", la județul Argeș, reînființat. În comuna Morărești se află Biserica de lemn „Sfânta Treime”, construită în 1715, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
înlocuit în documentele oficiale cu denumirea „Bordei Verde”, folosită și astăzi. La 16 februarie 1968 este adoptată „"Legea nr. 2 privind împărțirea administrativ teritorială a teritoriului Republicii Socialiste România"”, prin care comuna Bordei Verde este stabilită în componența actuală, în cadrul reînființatului județ Brăila. Legea aduce o modificare esențială, în sensul că se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde ( p 270) Fiind o localitate situată în zona de câmpie, activitățile agricole sunt preponderente în structura activităților economice din satul Bordei
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
actuală, comuna a apărut în 1931, fiind formată din satele Izvoru de Jos și Izvoru de Sus, al doilea fiind și reședința. În 1950, comuna a fost arondată raionului Costești din regiunea Argeș. Ea a revenit însă la județul Argeș, reînființat, în 1968; tot atunci, cele două sate ale ei, Izvoru de Jos și Izvoru de Sus au fost comasate sub numele de "Izvoru". În comuna Izvoru se află (1701), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
au desprins în 1931, formând comuna Baldovinești. În 1950, comuna Cazasu a intrat în componența raionului Brăila din regiunea Galați. În 1968, ea a fost desființată și inclusă în comuna Tudor Vladimirescu, care a fost tot atunci arondată județului Brăila, reînființat. Comuna a fost reînființată în 2003, având în componență doar satul Cazasu.
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
este un profesor de percuție suedez la școala Mega Musik Gymnasieskola din Helsingborg, Suedia, și baterist în trupele Darkane și reînființata Pestilence. De asemenea, a fost bateristul formațiilor Armageddon, Arch Enemy, Majestic, Soilwork și Time Requiem, printre altele. s-a născut în Suedia în septembrie 1974. La vârsta de patru ani a primit cadou de Crăciun primul său set de tobe
Peter Wildoer () [Corola-website/Science/315493_a_316822]
-
despre riscurile de a fi persecutați. Alții au fost persecutați, arestați, torturați și închiși de autoritățile sovietice pentru că luptaseră în Armia Krajowa, sau au fost persecutați pentru că au luptat pe Frontul de Vest. După înfrângerea Germaniei, și după ce statul polonez reînființat a fost mutat către vest în aria dintre liniile Oder-Neisse și Curzon, germanii care nu au fugit au fost expulzați. Dintre cei care au rămas, mulți au ales să emigreze în Germania postbelică. Conform unei estimări recente, dintre cei 200-250
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
în satele Dragoș Vodă și Socoalele, iar până în 1931 a apărut și satul Bogdana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița (reînființat) și în 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
să plece în audiență la țarul Rusiei pentru a solicita ajutor pentru construirea unei noi catedrale mitropolitane la Brăila. În 1649 Meletie (numit „"Meletie Brailovschi"”) era la curtea lui Matei Basarab, de la Târgoviște, probabil tot în căutare de ajutor pentru reînființata mitropolie. Aici participă la primirea de către acesta a patriarhului ecumenic Partenie al II-lea (), aflat în trecere prin Țările Române, în drumul său de la Moscova la Ierusalim. Cu sprijinul primit va începe, așa cum s-a arătat mai sus, construirea bisericii
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Mare, Plaiu Câmpinei, Plaiu Cornului, Seciuri, Șotrile și Vistieru, componență care s-a păstrat de atunci. În 1950, a devenit parte a raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, revine la județul Prahova, reînființat. Treisprezece obiective din comuna Șotrile sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: casa Aurica Iancu (1920) din Lunca Mare, anexa gospodărească Gheorghe Buzețeanu (sfârșitul secolului al
Comuna Șotrile, Prahova () [Corola-website/Science/301737_a_303066]
-
acel an, satul Cherim-Kunis este menționat cu numele de "Zorile". În 1950, comunele au fost transferate la raionul Băneasa din regiunea Constanța și apoi (după 1960) la raionul Adamclisi din regiunea Dobrogea. În 1968, ele au revenit la județul Constanța, reînființat, iar comuna Abrud a fost desființată și inclusă în comuna Adamclisi. În urma reformei administrative din 1968 satul "Cucuruz" (în trecut "Iusuf Punar") a fost comosat cu satul "Urluia". În comuna Adamclisi se găsește situl arheologic de interes național, ce cuprinde
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
În 1931, cătunul Puterău nu mai apare între localitățile componente, comuna căpătând forma actuală. În 1950, a trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Prahova, reînființat. În comuna Chiojdeanca se află (1792, refăcută în 1847) din Chiojdeanca; și (1774) din Nucet, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1451 de locuitori în satele Chiperești, Oprișani și Țuțora. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost desființată și inclusă în comuna Cornățelu, care a fost transferată județului Dâmbovița, reînființat și a căpătat alcătuirea actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornățelu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,09%), cu o minoritate de
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
comunei Breaza de Sus. Comuna a fost inclusă în preajma lui 1938 în plasa Câmpina din județul Prahova, trecând apoi în 1950 în raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, cu componența actuală. În comuna Cornu se află (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1811), monument istoric de arhitectură aflat în satul Cornu de Sus. Din ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța. În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
comasate cu satul Buturugeni. Satele Gâstești și Podu Gâștei din comuna Gâstești au primit în 1964 denumirile de "Pădureni", respectiv "Podu Ilfovățului", iar comuna Gâstești a primit și ea denumirea de "Pădurenii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, reînființat, comuna Pădurenii fiind atunci desființată și satele ei trecând la comuna Buturugeni, împreună cu satul Poșta din fosta comună Buda, desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Singurul obiectiv din comuna Buturugeni inclus
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
Calului și Șendrulești; comună Urluești (noul nume al comunei Urluești-Băbeni) avea 1223 de locuitori în satele Urluești, Valea Babei și Surpați. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din Cepari (1752), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Cepării Pământeni și alcătuit din ruinele caselor
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
Cucuteni fost transferat comunei Moțăieni, reședința comunei devenind stațiunea Băile Vulcana. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, în alcătuirea actuală. Gheorghe I. Mareș și Dinu Mareș - Vulcana Băi și Schitul Bunea, Editura Litera, București, 1976
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi regiunea Ploiești. În 1968, comuna Homorâciu a fost desființată și inclusă în întregime în comuna Izvoarele, iar satul Costeni a trecut la comuna Măneciu, toate acestea fiind arondate județului Prahova, reînființat. În comuna Izvoarele se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1743-1744, cu absidele laterale construite în 1877) din satul Homorâciu; (1854) din Izvoarele; și (începutul secolului al XVIII-lea, 1824-1828) din satul Schiulești, ansamblu format din biserica
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
dinainte de 1925. În 1950, au fost arondate raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi, după 1952, din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a luat numele de Șirna, fiind unită cu comuna Hăbud, și a fost arondată din nou județului Prahova, reînființat. În comuna Șirna se află situl arheologic de interes național de „la Fântâna lui Hârțu” din satul Șirna. Aici au fost găsite urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Latène, secolul al III-lea e.n., secolele al V-lea-al
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]