353 matches
-
s-a desființat, fiind inclusă în comuna Săveni. În 1950, comuna Săveni a fost transferată raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. Ea a revenit în 1968 la județul Ialomița, reînființat, arondându-i-se atunci și satele comunei Platonești, desființată. Aceasta din urmă s-a reînființat în anul 2005, satele Lăcusteni și Platonești revenind atunci comunei Platonești. Singurul obiectiv din comuna Săveni inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
9 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2741 de locuitori în satele Albești, Brăești, Buda, Cristești și Prigoreni. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei intrând în componența comunei Lungani, dar a fost însă reînființată ulterior. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit în componența actuală la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Brăești sunt incluse
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
componența comunei Lungani, dar a fost însă reînființată ulterior. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) a raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit în componența actuală la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Brăești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Moara lui Chilcoș”, aflat la sud de satul Albești, unde s-au găsit așezări medievale
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
în alcătuirea actuală (preluând satul Zlodica de la comuna Cotnari). În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Hârlău din regiunea Iași, iar în 1964 satul Vârâți a primit denumirea de "Poiana Mărului". În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat. Opt obiective din comuna Ceplenița sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat la „Cetățuia”, la sud și vest de satul Buhalnița, la nord de râul Buhalnița, sit
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
dar această comună avea să fie din nou divizată, o parte din ea fiind chiar inclusă în orașul Iași. În 1950, comuna a devenit parte a orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Ciurea se află mănăstirea Hlincea, ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XVI-lea, format din biserica „Sfântul Gheorghe” (1587), ruinele chiliilor (secolul al XVI-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (ultimele două din
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
fost desființată, satul Covasna trecând la comuna Costuleni din județul Iași, iar satul Cozia la comuna Răducăneni din județul Fălciu. În 1950, comuna Costuleni a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, preluând și satul Cozia. Patru obiective din comuna Costuleni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice: situl de la „Curmătura”, aflat la 150 m sud de satul Covasna
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
Aroneanu, Cuza Vodă, Dorobanțu, Rediu Aldei și Șorogari din această comună pentru a forma comuna Aroneanu, cu 1675 de locuitori. În 1931, comuna a fost desființată din nou și satele ei reincluse în comuna Copou. Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași. În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Aroneanu se află biserica „Sfântul Nicolae” (1594), monument istoric
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
satele ei reincluse în comuna Copou. Comuna Aroneanu a fost ulterior reînființată, concomitent cu dispariția comunei Copou, comasată cu municipiul Iași. În 1950, comuna a trecut la orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Aroneanu se află biserica „Sfântul Nicolae” (1594), monument istoric de interes național aflată în satul Aroneanu; precum și situl arheologic de interes național situat în vatra satului de reședință, sit ce cuprinde vestigii din Epoca Medievală (secolele al XVI
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
comunei Cucuteni, desființată; situația a fost însă temporară, satele separându-se din nou și comuna lor reapărând sub numele de "Lețcani". În 1950, comuna Dumești a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. În comuna Dumești se află "biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1643 și aflată în satul Păușești. În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
i s-au alipit satele comunei Bosia, desființată, dar ele aveau să fie în scurt timp din nou separate. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Golăiești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local, clasificat ca monument de arhitectură, este din satul Cilibiu, construcție datând din secolul al XVIII-lea.
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
Bârlești-Unguri). În 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la comuna Podu Iloaiei, dar a fost reînființată la scurt timp. În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Șapte obiective din comuna Erbiceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de „la Curtea Boierească” din vatra satului Bârlești conține așezări din eneolitic (cultura Cucuteni
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
locuitori în satele Băiceni, Balș, Bărbătești, Cârjoaia, Coasta Măgurii, Cucuteni și Săcărești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași, reînființat, și a primit denumirea de "Cucuteni" (după noua reședință). În comuna Cucuteni se află situl arheologic de interes național din punctul „Cetățuia”, de la marginea de vest a satului Băiceni, sit cunoscut pentru că a dat numele culturii Cucuteni din eneolitic, din
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
și Duruitoarea. În 1931, comuna avea în compunere satele Bojila, Frumușelele, Frumușica și Mădârjac. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat, tot atunci satul Frumușelele fiind desființat și comasat cu satul Mădârjac. Două obiective din comuna Mădârjac sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele aflate în satul Mădârjac și clasificate ca monumente de
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
în plasa Codru a aceluiași județ, având 2668 de locuitori în satele Budești, Mogoșești, Hadâmbu și Mânjești, și în cătunul Schitu Hadâmbu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Mogoșești inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din „Dealul Bățului”, aflat la marginea de nord a satului Mogoșești, și care cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași, sătul Tețcani trecând la comună Gherăești. În 1968, comuna a trecut la județul Iași, tot atunci fiindu-i alipite și satele comunei Răchiteni, desființată. Comună Răchiteni a fost reînființata în 2004, de atunci comună Mircești având componentă actuala. Cinci obiective din comuna Mircești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Bulboaca”, la 2 km
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
la comună Galata. După scurt timp, însă, cateva sate s-au separat din nou, formând comunele Cornești și Miroslava. În 1950, aceste comune au fost transferate orașului regional Iași, reședință regiunii Iași. În 1968, ele au revenit la județul Iași, reînființat, în timp ce comună Cornești s-a desființat, satele ei trecând la comună Miroslava; tot atunci, sătul Ezăreni a fost și el desființat și comasat cu satul Horpaz (fost la comună Galata și apoi la comună Cornești). Douăsprezece obiective din comuna Miroslava
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
desființată temporar, satele ei trecând la comuna Țigănași; dar la scurt timp a fost reînființată, cu numele de "Popricani". În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. Zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice: situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); situl de pe dealul crângului „Valea
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
Stornești. Comuna a fost desființată temporar în 1931, când satele ei au trecut la comuna Popești, dar la scurt timp a fost reînființată. În 1950, a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit la județul Iași, reînființat. Trei obiective din comuna Sinești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic „Șesul de la Osoi”, aflat la nord-vest de școala din Osoi, și care cuprinde urme de așezări din
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
locuitori în satele Borșa, Găureni, Epureni, Alexandru cel Bun, Iacobeni și Vlădeni. În 1950, comuna a trecut la raionul Iași din regiunea Iași. Satul Găureni a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat. Patru obiective din comuna Vlădeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic de la „Movila Bortoasă” ( vest-nord-vest de Vlădeni), cu așezări din secolele al IV-lea, al V
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1451 de locuitori în satele Chiperești, Oprișani și Țuțora. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
a aceluiași județ, având 1854 de locuitori în satele Berești, Bosia, Mânzătești, Marhonda, Ungheni și Ungheni-Haltă. În 1950, denumită din nou "Bosia", comuna a fost inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat. Denumirea comunei a fost schimbată din nou în "Ungheni" în 1996, desi reședința ei a rămas la Bosia. Singurul obiectiv din comuna Ungheni inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local, clasificat că monument de
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Cândești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic din dealul Cetățuia de lângă satul Cândești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Anton Naum (1829-1917
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
Măstacănu și Unghiu. În 1931, reapare satul Negoești pe lista componentelor comunei, și apare și satul Crăești (preluat de la comuna Talpa). În 1950, comuna a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Tot atunci au fost desființate satele Crăești (comasat cu Borniș) și Negoești (comasat cu Dragomirești) și comuna a mai primit și satul Hlăpești (de la comuna desființată Talpa). Patru obiective din comuna Dragomirești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
barajul Bicaz, a apărut satul Pârâu Mare, iar satele Lețești și Răpciuni au fost desființate, reședința comunei fiind mutată de la Răpciuni la Schitu. În 1964, satul Schitu a primit denumirea de "Ceahlău". Comuna a revenit în 1968 la județul Neamț, reînființat, având de atunci componența actuală. În comuna Ceahlău se află , monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Ceahlău. Ansamblul, datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, cuprinde biserica de lemn „Sfânta Ana” (1730) și turnul-clopotniță
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
satul de reședință a rămas la numele de "Ghindăoani". După al Doilea Război Mondial, comuna a revenit la denumirea de "Ghindăoani" și în 1950 a fost arondată raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț (reînființat), dar a fost desființată, satul Ghindăoani trecând în administrarea comunei Bălțătești. Comuna Ghindăoani a fost reînființată, tot cu un singur sat, în 2003.
Ghindăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301635_a_302964]