206 matches
-
celulita este „pielea de portocală” asociată cu un tablou dureros de intensitate variabilă. Pentru kinetoterapeut, este o mare diferență ̀ ntre „celulita-sistem” - infiltrat are se întinde pe zone mari ale corpului (zone a căror topografie variază în funcție de sex) - și „celulita reacțională”, despre care vorbim în acest capitol. Aceasta din urmă, tratată precoce, este susceptibilă de a regresa, mai mult sau mai puțin rapid, și de a dispare complet doar prin intermediul folosirii masajului. Stabilirea tehnicilor masajului aplicabile în scopul combaterii infiltratelor depinde
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
mai specific, adolescentul având impresia că nu este inteligent sau că este în mod special defavorizat în plan estetic. În plan semiologic acest tip de depresie poate fi asociat unei timidități, unor gânduri dismorfofobice. Se pot dezvolta astfel unele comportamente reacționale sau defensive: toate aceste comportamente ale adolescentului pot avea drept scop căutarea unor dovezi privind valoarea sa personală. Suntem, bineînțeles, confruntați în această situație cu o problematică narcisiacă, conflictul principal situându-se între standardele ideale ale adolescentului și evaluarea eului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada (1993) au constatat existența unui nivel semnificativ ridicat de tulburări așa numite reacționale sau nevrotice doar la fetele cu părinți separați sau divorțați dar nu și la băieți. În studiile noastre privind populația clinică (vezi capitolul 2) s-a constatat că 23,5% dintre adolescenții depresivi veniți la consultație au părinți separați sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să fi trecut la actul suicidar, adolescenții predispuși la sinucidere se caracterizează prin absența unor factori de protecție (factori de rezistență la șocuri); ei citează „ gradul redus de utilizare al mecanismelor de apărare aparținând registrului obsesional vizând tensiunea (anulare, formațiune reacțională, raționalizare, sublimare)...și gradul redus de fixații anale în jurul cărora se organizează relația obiectală”. Această absență a organizării analității este încărcată de consecințe deoarece blochează la tânărul adolescent manifestarea fazei Oedip negativ a cărei rezolvare înseamnă pentru Blos (1984, 1985
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și „starea, de frustrație”, și nici între „starea de frustrație” și „reacția comportamentală” la frustrare. Desigur că explicația trebuie căutată, în faptul deja menționat că toate elementele componente ale fenomenului de frustrație (și anume: „situația frustranta”, „starea de frustrație”, „comportamentul reacțional” rezultat) își definesc conținutul și specificitatea mai ales în raport cu structura, și specificul personalității subiectului frustrat, mai precis în funcție de: modul lui de a percepe și interpreta situația frustrantă; intensitatea motivelor și importanța scopului de realizat; capacitatea de impresionare și de rezistență
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
agresiv direct poate fi inhibat. Inhibiția variază în intensitate, în raport direct cu forța pedepsei așteptate (în cazul în care subiectul ar îndeplini actul). Atunci când agresiunea directă contra agentului frustrant este inhibată, se produce o frustrare secundară care modifică comportamentul reacțional în două maniere: a') modificarea obiectului agresiunii („deplasarea”): cu cât inhibiția agresiunii directe este mai mare, cu atât tendința „deplasării” acesteia este mai intensă; direcții deplasării agresiunii este determinată, de habitudinile reacționale ale subiectului și de sensul și semnificațiea atribuită
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se produce o frustrare secundară care modifică comportamentul reacțional în două maniere: a') modificarea obiectului agresiunii („deplasarea”): cu cât inhibiția agresiunii directe este mai mare, cu atât tendința „deplasării” acesteia este mai intensă; direcții deplasării agresiunii este determinată, de habitudinile reacționale ale subiectului și de sensul și semnificațiea atribuită situației frustrante (copilul, de exemplu, nu îndrăznește să-și descarce nemulțumirea asupra părinților, îndreptând-o asupra jucăriilor sau a fraților mai mici), b') Modificarea formei agresiunii; agresiunea directă este, în general, inhibată
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unei intenții răuvoitoare altcuiva, angajează subiectul frustrat în „cercuri vicioase”, încercând reacțiile cu semenii: „agresiunea”, de exemplu, (atât cea preponderent emoțională, explozivă, cât și cea întâlnită sub o formă comprimată, de urmă, cu reacție amânată), cât și „opoziționismul” (ca fenomen reacțional de tipul îndărătniciei, încăpăținării, refuzului, egoismului excesiv - care se pot degrada în forme psihopatice de delir de revendicare și paranoia), declanșează, de regulă, reacția de ostilitate din partea agentului considerat frustrant, ceea ce prin „feed-back”, generează o nouă agresiune („cercuri vicioase”, producătoare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adulț. La copil, frustrația este provocată, în mod obișnuit, de interdicțiile părinților, sau de simple conflicte cu frați, surori, sau alți copii. Atunci când, sub influiența repetată a unor frustrări de același fel, copilul a adoptat un anumit mod de comportament reacțional, eventual bine adaptat situației frustrante respective, acesta tinde să utilizeze rapid, în noile situații, comportamentul respectiv, chiar și atunci când el a devenit inadecvat. Acest fenomen, care explică numeroase comportamente umane aflate la limita de inserție cu comeniul patologicului, a fost
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
primul rând, reacțiile de „mânie” și de „agresiune” directă, în timp ce altele, cum ar fi de exemplu reacțiile de „izolare” și „dependență”, sunt mai ușor tolerate (în unele cazuri aprobate și chiar favorizate de părinți), se creează posibilitatea formării unor „habitudini reacționale”, adică a păstrării pentru un timp îndelungat a unor atitudini de „izolare” și „dependență”, și, în felul acesta, de influențare a mediului de reacționare a omului adult de mai târziu. 3) Tânărul, mai mulr decât preadolescentul, va reacționa la frustrare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
devine foarte intensă sau când se stabilizează, dar mai ales atunci când determină interpretări aberante și modificări patologice de conduită (ex. suspiciune agasantă, agresivități verbale sau fizice etc.). Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând o conduită
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Psihologii (ex. D. Lagache) fac deosebirea între mai multe tipuri de gelozie: geloziile reacționale; geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând o conduită reacțională relativ normală și reversibilă. Ea își are, de regulă, originea într-o situație obiectivă de infidelitate, dar și într-un anumit tip de personalitate sau de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
geloziile delirante, de structură paranoică; delirurile simptomatice de gelozie ale proceselor organice degenerative. În fiecare din aceste tipuri, „frustrarea” se particularizează, căpătând un anumit specific. Gelozia reacțională (sau nevrotică) este considerată de psihologi (ex. H. Ey) ca reprezentând o conduită reacțională relativ normală și reversibilă. Ea își are, de regulă, originea într-o situație obiectivă de infidelitate, dar și într-un anumit tip de personalitate sau de caracter, predispus la a raționa îndelung asupra unei situații defavorabile, respectiv de a se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
are, de regulă, originea într-o situație obiectivă de infidelitate, dar și într-un anumit tip de personalitate sau de caracter, predispus la a raționa îndelung asupra unei situații defavorabile, respectiv de a se fixa obsesiv asupra conflictului apărut. Gelozia reacțională exprimă, de fapt, mai mult o criză de gelozie și nu un delir propriu-zis, ea fiind favorizată de un fond de „hiperestezie” orgolioasă sau, altfel spus, de o suspiciune crescută, care dezvoltă tendințe de dragoste captativă (sau de dragoste posesivă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
toate manifestările specifice pentru ceea ce numim în mod normal depresie. Depresia denotă o slăbiciune profundă a Shen-ului și o scădere bruscă a Yang-ului general. Cauze ale depresiei Endogene: • factori ereditari Yuan Qi (depresie constituțională sau fragilitate); • tulburări ale psihismului (depresie reacțională); • tulburări cronice ale substanțelor (vid de energie și vid de sânge); • tulburări de funcționare a organelor. Exogene: • alimentație insuficientă și dezechilibrată; • lipsa odihnei; • surmenajul și acumularea stresului; • alcool, tutun, cafea, droguri (chiar și cele ușoare). Clasificarea depresiilor La un anumit
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
executată direct de subiect, cu ajutorul unei părți a corpului - segmentul gambier, sau indirect, prin intermediul unor instalații, de obicei circuite cu scripeți. .Ele au ca interes comun de a permite pacientului să controleze el însuși mobilizarea segmentului, ceea ce diminuează riscul contracturilor reacționale legate de teama durerii. Mobilizarea în flexie urmărește aceleași poziții ca mai sus. În decubit ventral; coapsa este fixată pe masă și genunchiul degajat printr-o pernă subrotuliană; se instalează un circuit cu scripeți care exercită o forță de flexie
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
deficit, care se repercutează profund asupra procesului normal de maturizare al copilului, antrenează modificări importante ale dinamicii familiale (centrate în jurul acceptării sau refuzului handicapului), provoacă secundar dificultăți în elaborarea imaginii de sine a fiecărui copil, se complică, astfel, cu "tulburări reacționale" care, prin intensitatea lor, pot fi în primul plan. Analiza riguroasă a acestor diverse niveluri este indispensabilă înaintea atribuirii globale a ansamblului de manifestări constatate unei singure etiologii punctuale 27". Este o definiție extrem de valoroasă, cuprinzând nu numai aspectele de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
M. Beckerman; B. Noel; H. Siebert); Teoria învățării multistrategice (D.C. Caverly; V. Orlando); Teoria mathemagenică (E. Rothkopf; H. Faw). • Paradigma integrativistă: Teoria holodinamică (R. Titone); Teoria învățării depline (J. B. Carroll; B. S. Bloom) ; Teoria interdependenței proceselor cognitive, dinamice și reacționale (J. Nuttin); Teoria integratorie, plurideterministă (J. Linhart); Teoria integrativ-interdisciplinară (J. Nisbert); Teoria alosterică (A. Giordan; Y. Girault; G.D. Vecchi); Teoria structural sinergetică (H. Haken; A. Whitehead). • Paradigma Autodidaxologică/autoformativă: Teoria învățării completive, perfective și de autoinstruire (H. Lowe, J. Kidd
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la patologia inflamatorie, dismetabolică (diabetul zaharat) și degenerativă (ateroscleroza), deși tema abordată este mult mai generoasă. PATOLOGIA INFLAMATORIE ACUTĂ Inflamația este un proces patologic complex care include, pe de o parte, fenomene alterative (distructive) și, pe de altă parte, fenomene reacționale vasculoexudative, proliferative, precum și fenomene reparatorii. Inflamația reprezintă, așadar, un mecanism nespecific de răspuns-apărare a organismului la o agresiune. Este caracterizată de prezența modificărilor vasculare, umorale, leucocitare și metabolice. Inflamația se desfășoară în mai multe etape: etapa alterativă (de agresiune), etapa
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
precum și fenomene reparatorii. Inflamația reprezintă, așadar, un mecanism nespecific de răspuns-apărare a organismului la o agresiune. Este caracterizată de prezența modificărilor vasculare, umorale, leucocitare și metabolice. Inflamația se desfășoară în mai multe etape: etapa alterativă (de agresiune), etapa vasculo-exsudativă (etapa reacțională), etapa productiv-proliferativă și etapa reparatorie (de vindecare, cicatrizare). Fenomenele lezionale debutează prin modificări ale țesutului interstițial și ale celulelor parenchimatoase, urmate de stimularea terminațiilor nervoase senzitive și modificarea nespecifică a calibrului și permeabilității vaselor mici (produsă de acțiunea directă a
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
inflamației poate afecta vasele mici, colagenul, proteinele necolagene interstițiale și celulare ale parenchimului ce suportă agresiunea. Aceste fenomene alterative eliberează și/sau activează o serie de mediatori și enzime (antigene self) care reprezintă mecanismul de declanșare (trigger mechanism) a fenomenelor reacționale. Altfel spus, inflamația ar putea reprezenta reactivitatea structurilor organismului care se traduce prin următoarele modificări (mai ales ale microcirculației): creșterea calibrului și permeabilității vaselor mici, scăderea vitezei de circulație a sângelui (stază), modificări celulare leucocitare: marginație, diapedeză, migrarea leucocitelor (chemotaxie
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dezechilibrele gazoase sanguine, producătoare de hipoxemie și hipercapnei, provocate de apneile sau hipopneile obstructive nocturne. Realizând scăderea saturației oxihemoglobinei până la sub 6%, dublată de creșterea semnificativă a CO2 sanguin, acestea pot genera și alte manifestări și dezechilibre funcționale diurne. Policitemia reacțională, de exemplu, apare în formele de SAOS sever datorită hipoxemiei prelungite. Pe de altă parte, tulburările sexuale de tip hipogonadic sau enurezisul pot apare până la aproximativ 40% din subiecții diagnosticați cu SAOS. Un loc important în cadrul simptomatologiei apneilor de somn
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
3.1.2. Flegmonul superficial dorsal Se manifestă prin congestie, edem voluminos, exacerbarea durerii la extensia degetelor. Este determinat frecvent de streptococ, explicând tendința la difuziune a infecției. Interpretarea semnelor locale și generale impune maximă atenție pentru diferențierea de edemul reacțional al infecției altei regiuni a mâinii precum și de alte afecțiuni cu manifestări asemănătoare (vezi 10.1) Datorită tensiunii locale, apar fenomene vasculare evoluând spre apariția de flictene, ulcerații, necroze tegumentare. Tratamentul este conservator până la apariția fluctuenței, cu antibioterapie pe cale parenterală
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
este determinat, în majoritatea cazurilor, de satisfacerea unor trebuințe imediate de alimente, îmbrăcăminte, dulciuri, frecventarea cinematografului, jocuri de noroc sau pentru a poseda un lucru mult dorit. Negativismele. În general, apar ca simptome ale unor suferințe somatopsihice sau ca fenomene reacționale de tip nevrotic, dar și ca manifestări caracteriale de tipul îndărătniciei, îmcăpățânării, opoziționalității, care interesează cu deosebire când — prin stabilitatea, durata intensitatea lor, — devin la copil un mod de conduită aparte. Negativismul se prezintă ca o tulburare în sfera activității
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la începutul unor prefaceri, înaintea reașezării în procesul mondializării a noului sistem capitalist. Diferențele de dezvoltare în trecut în favoarea foștilor cuceritori sau stăpânitori generează permanente surse de tensiune. Aici intervine politica de stat de a crea șanse egale de dezvoltare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]