6,152 matches
-
8, P.G., XLV, col. 40C. footnote>. Hristos s-a dat morții pentru noi, pentru ca prin moartea Lui să ne readucă pe noi la viață<footnote Ibidem, 31, P.G., XLV, col. 80B. footnote>. Numai prin primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi readusă la viață. Fericitul Ieronim (†420), care a petrecut 30 de ani în fața peșterii Betleemului, dimineața înainte de a-și începe lucrul, contemplă și grăiește Domnului: <<Pruncule, pruncușor iubit, cum suferi Tu pe paie și ogrinji (...) Aș vrea să-ți dăruiesc ceva
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
create avea puterea și căderea să-l ridice din nou pe omul căzut<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic, 8, P.G., XLV, col. 40C. footnote>. Hristos s-a dat morții pentru noi, pentru ca prin moartea Lui să ne readucă pe noi la viață<footnote Ibidem, 31, P.G., XLV, col. 80B. footnote>. Numai prin primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi readusă la viață. Fericitul Ieronim (†420), care a petrecut 30 de ani în fața peșterii Betleemului, dimineața înainte de a-și începe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
8, P.G., XLV, col. 40C. footnote>. Hristos s-a dat morții pentru noi, pentru ca prin moartea Lui să ne readucă pe noi la viață<footnote Ibidem, 31, P.G., XLV, col. 80B. footnote>. Numai prin primirea Vieții Înseși, omenirea putea fi readusă la viață. Fericitul Ieronim (†420), care a petrecut 30 de ani în fața peșterii Betleemului, dimineața înainte de a-și începe lucrul, contemplă și grăiește Domnului: <<Pruncule, pruncușor iubit, cum suferi Tu pe paie și ogrinji (...) Aș vrea să-ți dăruiesc ceva
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Catedra de profil s-a afirmat, în toate epocile, ca o adevărată, de necontestat instituție românească, grație impulsurilor viguroase date de titularii acesteia: de la Ion Sbiera (1875-1906), Sextil Pușcariu (1906-1919), Leca Morariu (1936-1938), până la Vitalie Sorbală (1974-1979). Detalii bogate a readus în memorie Gheorghe Jernovei mai ales despre ceea ce el a numit ,,noua epocă Grigore Bostan” - încununată de revenirea la grafia latină și la denumirea firească de Filologie Română. În perioada de referință, ,,au fost puse bazele științifice ale studiilor comparative
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
complexelor de magazine. Coșurile de gunoi dau pe dinafara ori sunt deșertate de conținut, care e apoi împrăștiat pe jos. După petrecerile în aer liber, gunoaiele stau de-a valma pe pășuni și în păduri, așteptând trupe de ecologizare, ca să readucă peisajul la cum l-a lăsat mama lui, natura. La nivel de legislativ romaneasc se încearcă pași. Luna trecută, un proiect de act normativ a fost adoptat de Senat, referitor la amenzile aplicabile cetățenilor care aruncă gunoaie pe ferestrele apartamentelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
Vasile Vasilache, Florentin Delmar, Nicolae Kirculescu, Ionel Fernic, Mia Braia, Gheorghe Zamfir, Guilelm Șorban, Nelu Danielescu, Vespasian Vasilescu, Aurel Maxiny sînt doar cîțiva dintre compozitorii readuși în memoria afectivă a publicului prin creațiile lor inspirate într-un concert cu adevărat excepțional găzduit de eleganta sală a teatrului din Deva (unde cîndva ființa teatrul de revistă, din păcate azi instituția la care au cîntat Ovidiu Komornyik, Irina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93945_a_95237]
-
sau trunchiate, impunerile de tot soiul scrise de mâna și pe limba cotropitorilor sau a năimiților dinlăuntru. A săpat în fântâna adevărului despurcând-o de uzurparea alogenilor și a dăruit neamului românesc picăturile de apă vie care a început să-l readucă la viață. El nu a aceptat compromisul și a arătat direct, cu rostirea sa domoală dar netremurată, către toți cei ce ne-au dezvrednicit și care continuă să o facă fără opreliști. Avea să-mi spună, dulce dojenitor, întruna din
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și cărți rare: "Știința măsurării cu compasul și rigla", "Tratat despre fortificații" etc... să te confisc în saci de catifea reiată, ca pe comorile călătorite între cocoașele cămilelor, prin pustie...să mori hămesită de sete și de iubire... să te readuc, brav, la viață... Construiam beciuri imaginare, hrube sinistre, galerii scobite-n miezul munților necunoscuți încă în geografii... să te odihnești nestigherită de oameni... cu hrana la picioarele leneșe... cu fructele la îndemînă, lîngă buzele uscate ale gurii somnoroase, șoptitoare...cu
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
urmeze cu veacurile-i toate; cu umbrele-i mărețe, bătrâni, moșnegi din basme regii putinți ai umbrei - ghețoasele fantasme cântarea-ți însoțească. S-o împle cu durere a vremilor legendă ș-a vântului putere." Așadar, istoricul, spre a putea atrage, readuce în actualitate timpurile revolute, trebuie să fie înzestrat cu harul orfeic; numai forța magică magnetică a cântecului legendarului poet poate da viață veacurilor de altădată și evoca figurile care, în aparență doar, au fost înzestrate cu putere, dar, în realitate
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
ca-n vechi foiletoane/ în care-n moi fotolii leșină dulci cocoane/ Vărsând pe sâni ceșcuța de lapte cu cacao"). Finalul poeziei marchează parcă o precipitare a acestei imagini de decor domestic static, gesturile devin mai directe, iar ultimul vers readuce imaginea unei exteriorități pluvioase, ce predispune la reverie și la lentoare a mișcărilor: "Ți-aș da deoparte părul cu gura de pe gât./ Cu gura ți-aș desface nasturii mici de bluză/ Și ți-aș șopti-n urechea ta fleață și
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
nevoia să fie menționată la fiecare data apariției, pentru că în felul acesta, ne vine mai greu să fixăm, istoric vorbind, prioritatea sau concomitența în epocă a unor importante idei ale criticului. Dar și așa, ediția lui George Muntean este utilă, readucând în circulație mai complet pe Vladimir Streinu, în calitatea lui de comentator deopotrivă de avizat al prozei românești.
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
mai degrabă purgatoriului: în iadul dantesc, ne scufundăm în ,,bolgii” tot mai închise - aici, suntem la lumina zilei. Dar zările deschise nu ne liniștesc căci, spune poetul: ,,câmpia mucedă ne hărțuie din urmă”. Mucezeala resimțită la scara întregii câmpii ne readuce în spațiul de claustrare, unde orizontul poate fi doar o viclenie a decorului... Suntem, negreșit, pe lumea cealaltă! Singura speranță posibilă ar fi aceea că un vis rău ne prigonește, din care vom putea cândva ieși, trezindu-ne... Naratorul liric
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
cu vreo târfuliță cu care mă destrăbălam și care uneltea să-mi compromită rostul și căminul - și astfel, îngrijorată de sănătatea mea morală (îngrijorare venită, cred, pe linia puritană a ascendenței ei suddunărene) și frământată de ideea de a mă readuce cu orice chip în Capitală, a purces la o asiduă campanie de persuasiune asupra doctorului - lamente, rugăminți și alte arme din panoplia unei femei energice și voluntare. Pe la sfârșitul verii (foială mare în școală, lucrări de zugrăvire și curățenie generală
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
i-au amintit și poetului de bună credință următorul proverb " Cine se bagă între lupi trebui să urle". Și au urmat, pe ecranele televizoarelor noastre, alte și alte povești pline de hazul și farmecul... nu-i așa?... care ne-au readus, pe traseu, la locurile noastre de... comentatori?... analiști?... hai să zicem chibiți politici. Poetul standard, eminescian, mioritic prin excelență, a coborât în arenă, un timp. Ieșită dintre paginile pe care numai noaptea și numai la lumina veiozei le citeam cu toții
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
în carouri”...) propune o lirică de atmosferă, de album vechi, cu evocări de interioare și mici întâmplări domestice ori de viață socială de “belle époque” (“Fiecare zi e o pleoapă închisă la birou / manuscrise, table, bonton; acasă Șaliapin / la patefon... “), readuse în memorie cu un soi de elegantă oboseală, variantă a spleenului simbolisto-decadent, detensionat, însă, și lipsit de “nevroze”. Fluența muzicală a poemelor servește în chip ideal această atmosferă amintind oarecum de “crepuscularul” italian Guido Gozzano și de a sa Signorina
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
însă, o asemenea investire e imposibilă. Eminescu ar putea fi un reper valoric pentru o societate corect structurată axiologic. Dar într-o lume a cărei scară de valori e cu josul în sus și nu sunt semne că va fi readusă în poziția normală, raportarea, fie și circumstanțială, la Eminescu pare de-a dreptul hilară. Străină oricăror condiționări estetice, ierarhia în vigoare la noi n-are cum să-l încapă pe Eminescu, decât cel mult ca o concesie făcută cutumei. Să
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
fi alungată prin una din acele reacțiuni de sănătate care survin brusc ca să deschidă un drum vieții înăbușite. În urma reacțiunii, forțele se reculeg și întregesc din nou individualitatea amenințată să se descompună." (Cultura româna și politicianismul, 1904) Antologia de față readuce în discuție, din perspectivă conservativă, problematica perioadelor de tranziție precum și dialectica tradiție-modernism. Așteptăm cu nerăbdare replica liberală la A fi conservator. Irina Marin Cătălin Țîrlea, Suburbanele Bucureștilor, urmate de nuvela Fratele meu geamăn, Editura 100+1 Gramar, București, 2002, 118
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
scurt și blond, cam lămurită ce este cu viața. În întregul fotografiei descopăr aerul unei femei frumoase ce privește lumea bărbătește. Nora Iuga De cînd am aflat vestea năpraznică, tot încerc să-i refac chipul în gînd. să mi-l readuc în fața ochilor și ultima Madi nu vrea să vină, îmi apare mereu prima Madi - 1979, o fată cuminte, frumoasă, foarte respectuoasă, un fel de fată a bunicilor. sîntem împreună la 2 Mai, la Dobrogeanu, la o masă: Domnul Șora, Petru
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
este acela de a repara la infinit lucruri. De-asta frigiderul părinților mei încă funcționează, deși a încercat de cel puțin 6-7 ori să plece în lumea celor drepți: fiindcă au existat niște meseriași care, de fiecare dată, l-au readus la viață. Odată, țin minte că i s-a făcut chiar transplant de motor. A fost cu emoții mari. Dacă organismul lui o să respingă motorul cel nou? Dacă intervenția o să eșueze? N-a eșuat. Arta de a lucra cu sârma
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
pentru el? -Nu, nu există șanse nicăieri, în lume! Nu s-au resemnat. Au trimis sute de mailuri la specialiști din toată lumea! Un medic din Turcia nu le-a dat nici o speranță; în schimb, un medic din Taiwan, le-a readus încrederea spunându-le că ambii ochi pot fi salvați într-o clinică din America. Le-a oferit detalii și i-a îndrumat să meargă mai departe. Întâmplarea a făcut ca unul dintre medicii din echipa chirurgilor oftalmologi americani, italian de
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
exact, deprecierea) operei poetului pe care-l numește și el, mimetic, "un exponent al burgheziei"? După contestarea lui Tudor Arghezi, a urmat, într-un fel și mai spectaculoasă, aceea a lui G. Călinescu. Acuzele, nu o dată vehemente, au cunoscut, ne readuce în memorie Ana Selejan, două etape: una, între 1944-1947, când a fost sistematic atacat de către presa de dreapta, care-l considera "trădător al culturii", "colaboraționist", și a doua, în 1947-1948, când acuzele veneau dinspre, partea stângă, comunistă, a presei, urmărind
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
iar demersul critic, lucid, precizează de la început că domeniul nu este alcătuit, cum au crezut exegeții romantici, doar din capodopere, că, dimpotrivă, multe plăsmuiri populare sunt de mai mică însemnătate. Prin citate antologice, este surprinsă specificitatea componentelor creației populare, sunt readuse în atenție ori sunt reașezate în cadrele lor specifice laturi ale unor creații, ale unor secvențe (strigăturile licențioase, respinse altădată de un exces de pudicitate), sunt propuse interpretări personale. Dorința protagonistului din Miorița, care nu este nici fatalist și nici
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
și se alătură prompt voioșiei celor dintîi. Ilaritatea devine generală. Profesoara, evident, nu pricepe nimic; reacția studenților i se pare o blasfemie și părăsește indignată sala. Un coleg fuge după ea pe coridor, izbutind s-o împace și s-o readucă la catedră. N-am aflat niciodată ce i-a spus. O explicație sinceră a faptelor n-ar fi putut decît să le agraveze." 4) Ștefan Cazimir 1) Analele Universității "C. I. Parhon", Seria Științe Sociale, Filologie, nr. 10, 1957; ibid.
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
se explica, așa cum s-a întîmplat în interviul pe care i l-a acordat lui Daniel Cristea-Enache. În pofida observațiilor pe care le-am făcut, eu am citit Memoria ca zestre cu cel mai viu interes. Pentru că - în linii mari - a readus-o pe Nina Cassian printre noi așa cum era. Singurul lucru de care îmi pare rău este că nu mai pot încheia ce am de spus despre ea recurgînd la sintagma:"Atît de frumoasă și adio!", prin care mă impresionase cîndva
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
de revenire la limba romana în straiul ei natural - grafia latină. Este numit în funcția de Ministru al Culturii și Cultelor (1990/1994). Este greu de enumerat câte a făcut pentru trezirea acestei așchii de popor roman din Basarabia: a readus Monumentul lui Ștefan cel Mare la locul unde fusese instalat inițial (ștabii bolșevici ai filialei PCUS de la Chișinău l-au împins în parcul Puschin (pe atunci!) pentru a nu-l umbri cu crucea pe idolul lor Lenin din piață); a
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]