99,695 matches
-
transmite cu totul nesatisfăcător". Nu este singura dată cînd imaginea autorului se suprapune peste imaginea personajului sau. Cela: un cadavru de lux este, în mare măsură, un "autoportret în oglindă" al lui Francisco Umbral. Un autoportret ambiguu, în care trăsăturile reale se deosebesc cu greutate de cele ale unui eu dezirabil: "Umbral vrea să fie Cela", spune Campmany în articolul amintit mai sus. "Cămilo José trăiește senzația literară că se prelungește întrucîtva în mine", afirma Umbral însuși, atribuind maestrului gîndul secret
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
curând a apărut la Editura Meteora Press și cea de-a doua ediție a traducerii celui din urmă. Fără a ști nimic despre existența vreunui taoist în România, putem presupune însă lejer că filosofia chineză s-a bucurat de un real succes în rândurile cititorilor. în '91 m-am arătat și eu, ca atâția alții, interesat de cursurile de la Universitate ale Florentinei Vișan (ori de cele ale lui Radu Bercea, de filosofie indiană). Afișul era ținut, desigur, de Confucius și de
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
sado-masochist de-a strivi fragilitățile obiective, de-a stîlci și schilodi entitățile fără apărare. Din neputința de-a și-o asuma la modul ideal, poetul devine un torționar al lumii sale ficționale ce constituie însă, neîndoios, un simbol al lumii reale; "străzi infuzate în ferestre cu arbori schilozi/ felinare oarbe peste pielea tăbăcită a pisicilor/ muguri de lămîi în cîrlige de fum/ hălci de carne uscată aici lîngă pleoapa ta/ lîngă epiderma ta" (Falsitate). Ca și: "prin încăperi cu miros fracturat
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
o companie de producție new-yorkeză, condusă, printre alții, de Robert De Niro) au cumpărat drepturile de ecranizare încă înainte de publicarea cărții! De fapt, ceea ce nouă ni se pare "interesant" e o strategie frecventă și firească într-o lume a concurenței reale, o lume care are cultul succesului; primele două cărți ale lui Hornby au fost tot succese de librărie, deci investiția "oarbă" în cea de-a treia lui carte avea mari șanse să fie rentabilă. Cum s-a și dovedit. După ce
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
între generații, unde observăm mai degrabă un conflict decît colaborare și comunicare. De două stagiuni, Teatrul Act s-a pus la dispoziția tinerilor care au găsit aici un spațiu deschis, benefic și, nu în ultimul rînd, o verificare, o competiție reală stabilită la un anumit tip de limbaj, o stimulare a căutărilor nonconvenționale, a formelor flexibile de expresie. Dincolo de har, de valoare și de confirmare a ei, la Teatrul Act se stimulează libertatea, creatoare și interioară. Unul dintre cele mai importante
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
s-au produs în numai cîțiva ani. Personajul e redactor de cultură, la fel și colegul Luca și împreună trăiesc umilințe de necrezut. Știrile despre cărți sau teatru nu-și găsesc decît cu greu locul printre atrocități inventate și crime reale, servite constant de reporterii de teren și de corespondenți, mai ales cei din Moldova. Redactorii de cultură se complac în această postură umilă, scriu știri care încearcă să transforme un spectacol de teatru într-o poveste a penibilului, a actorilor
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
neînțeles, oricum ceva derizoriu. Citatul pe care îl aduce domnul Manolescu în editorial este destul de dur, despre iluzia scriitorului din anii '60 -'80 care se credea un luptător și care după '89 s-a trezit a nu fi avut resurse reale pentru așa ceva. Nu pot aprecia cât de dreaptă este aprecierea la adresa mijloacelor 'tehnice' ale scriitorilor dar dacă mă refer la mesaj, parcă aș subscrie acestui demers "obraznic" al tinerilor. Pentru că la o evaluare sinceră și crudă consider că literatura română
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
cărți sau cu rapida epuizare și circulație a cărților care ofereau un sâmbure de adevăr. Să nu uităm că de foarte multe ori acele cărți pur și simplu împodobeau o bibliotecă fără a fi citite sau fără a avea impact real. Despre anumite aspecte delicate până la urmă au scris tot cei cu voie de la partid, încât adevărul a fost strecurat în doze calculate de sistem, combinate cu elemente de pervertire. Doar cărțile lui Paul Goma ar fi fost cu adevărat luptătoare
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
și fie și numai pentru asta și ar merita să fie respectată literar dar și moral. Pentru dificultățile de percepție de care vorbea Nicolae Manolescu cred că tot scriitorii 'vechi' se fac vinovați. Pentru că după 1989 nu au oferit imaginea reală a lucrurilor. Au irosit șansa libertății de expresie. Și din păcate au afectat astfel și tinerii care deși au apărut în spațiul public în anii liberi, educația lor păstrează reziduuri culturale de dinainte de '89. Eu înțeleg destul de bine cât se
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
-și uite identitatea civilă pentru a se muta cu totul în realitatea și în ficțiunea creației. în nici un alt domeniu artistic percepția tactilă, materială, a creativității, înțelegerea lumii artei ca univers determinat și posibilitatea efectivă a refugiului nu sunt mai reale și mai preganante decît în cazul artelor plastice și, în particular, în acela al atelierului de pictură, prin natura lui mai ordonat fizic și mai coerent simbolic. Discuțiile sunt conduse în așa fel încît fiecare dintre parteneri este pus în
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
conferă pasajelor o autentică forță epică, după cum considerațiile despre artă, despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota înaltă a unor adevărate cursuri academice. Puterea de admirație și limpezimea judecăților, rigoarea travaliului și trăirea utopică, modestia reală și profundă, alături de inflamarea ingenuă a unui ego încă nemîntuit de vanități, toate conviețuiesc într-un firesc desăvîrșit și fără cel mai palid semnal că s-ar putea crea o stare conflictuală. Cum provocarea lansată de Sârbulescu privește constant problema
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
cutremure și cărora li se fac sau urmează să li se facă reparații capitale. Bursa citează funcționari ai Primăriei Capitalei care afirmă: Proiectele de consolidare sînt făcute de mîntuială. Firmele licitează cu sume mici care, în final, nu acoperă cheltuielile reale de consolidare. Să sperăm că angajații Primăriei exagerează, dar dacă e adevărat, cine va plăti ? Apropo, după ce a trecut psihoza cutremurului, Guvernul nu se mai plînge de precaritatea rezistenței clădirii în care domiciliază. Și-a revenit Palatul Victoria sau, pur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
geniali, eroii acestor proze gustă eșecul la nivelul lor comun, într-o societate mutantă în care comunicarea firească, relațiile sociale și de cuplu sunt viciate până la otrăvire. Istoria cotidiană postbelică trăită de majoritatea oamenilor aici este, în paginile de tensiune reală a prozei Gabrielei Adameșteanu pe care nu o interesează evenimente mari, istorice, simbolistici morale, parabole politice, filozofii umaniste etc., ci realitatea exactă a reverberațiilor acelei lumi în gândurile, gesturile și sentimentele palpabilului om comun. De aici tot dramatismul latent din
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
care l-am numit războiul statuilor. Lupta insemnelor și întregul conflict de imagini sancționează, de fapt, instaurarea unor noi realități istorice și înscrierea existenței colective pe alte coordonate psiho-morale. înlocuirea statuii lui Lenin din spațiul public românesc va fi una reală abia în momentul ridicării unui alt obiect, și nu în acela în care ea a fost demolată, iar această înlocuire este, dincolo de strictul eveniment mecanic, un act major de purgație morală și de exorcizare a unei realități malefice care depășește
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
interesante din punctul de vedere al literaturii. Un articol din 1983 al Magdalenei Vulpe aducea exemple convingătoare pentru existența termenilor poetici în limbajul popular, demonstrînd cît de dificilă este etichetarea stilistică a cuvintelor și cît de importantă investigarea circulației lor reale. Cuvinte care pentru vorbitorii culți apar ca marcate popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
am ști că Editura Humanitas ține cont de așa ceva, că Radu Petrescu este un scriitor fără succes de public și că, în consecință, continuarea publicării ar fi fost o pierdere din punct de vedere comercial. Interesează însă mai puțin motivul real pentru care editura nu a continuat ce a promis, cît discuția în jurul acestei spinoase și importante probleme a succesului. Nu cred că e o greșeală să spunem că Radu Petrescu n-a fost și nu este un scriitor de tiraj
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
lecturii. Dar și aici trebuie făcută o precizare: această lectură de dragul lecturii nu înseamnă că tot ce-și notează scriitorul din zilele vieții sale e gratuit, estet, eterat, livresc sau ludic. Pentru că există în aceste jurnale un ecou al vieții reale, istorice, pe care cititorul atent îl poate auzi și care poate spune mai mult decît toate considerațiile și interogațiile scriitorilor "realiști" ai epocii. Avem așadar în față jurnalul uneia dintre cele mai teribile perioade ale istoriei României, anii 1946-1956. Nu
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
următoarea explicație: "Recunosc (...) că e ceva foarte serios. Evident, ține de imaginarul colectiv al societății. O lume care se vede dominată de prezențe externe, care nu are încredere în sine, care nu se gîndește prea mult la un viitor auto-construit real (adică nu virtual sau fantastic) pur și simplu n-are cum și de ce să se ocupe de chestiunea eticului. În aceste condiții, nici autorii de vîrf nu vor răspunde. Adică, unde nu există cerere, nu există nici ofertă! E cam
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
vremea lor". "Despre ceea ce este folositor și despre ceea ce este cinstit" în fond, optimiste (în ciuda permanentei contemplări a morții - moartea fiind pentru Montaigne țelul spre care toți înaintează pe diferite căi și care dă măsura fericirii), Eseurile sunt un sprijin real pentru cei care, vorba proverbului grecesc, se frământă din cauza părerilor pe care și le fac despre lucruri și nu a lucrurilor în sine. Michel de Montaigne, Eseuri. Traducere și prefață de Smaranda Cosmin. Editura Mondero, București, 2002. Balcanii, pe diferite
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
al organizațiilor similare de la Nordul Dunării. Dar toate acestea n-ar fi fost posibile fără închistarea Imperiului Otoman în- tr-o formulă feudală depăsită de stadiul industrial al restului Europei. "Marele bolnav", cum i se spunea Turciei, subzista doar sub protecția realelor puteri europene, din dorința de a păstra un echilibru între ele, de a bara calea Rusiei țariste spre Bosfor și Balcani. Volumul subliniază posibilele învățături pentru politicienii macroviziunilor asupra Balcanilor, cele din �criza Orientului" (deceniul 7, secolul al XIX-lea
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
fost halucinația unui nebun? - Nu, m-am gîndit că este simbolică. - Altă nerozie propovăduită astăzi este simbolismul. Nu, nu există nici un fel de simbolism în ea, și nici nu am trăit-o ca pe ceva simbolic; a fost o întîmplare reală și concretă, a cărei amintire mi se păstrează la fel de vie precum a celorlalte întîmplări din viața mea; a fost ceva care a existat în sine. Pentru că presupun că, atunci cînd ați vorbit de simboluri, v-ați gîndit că există ceva
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
Pollok, și care evocă o geografie vastă - de la sud la nord și din Rusia pînă în America - reprezintă, într-o sinteză severă, chiar imaginea lumii pe traseul unui segment important al istoriei sale. Ca și în viață, adică în istoria reală, nici aici, în istoria simbolică, nu au loc culturile mici, cele constituite prin reflex și trezite la viață tîrziu. Dar aceasta este o altă problemă și ea are o legătură strictă doar cu aceia care nu răspund la apel nici
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Marius Chivu O dată cu reala metamorfoză managerială, Editura Dacia amenință să devină, alături de Editura Vinea, cea mai mare furnizoare de carte de poezie română contemporană. Lucrul este, în sine, lăudabil. Din păcate însă, nu putem să nu ținem cont și de un alt aspect, extrem de
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
pare insuficient elaborat, nedecantat, iar senzația cititorului după ce a închis cartea este că a rămas cu prea puțin, că experiența a fost una subțire. Acesta e riscul care apare atunci când oferta masivă de poezie nu e determinată de o piață reală. În astfel de condiții cititorul de poezie este descumpănit. Pus în fața unei producții editoriale mari, în mare parte îndoielnică, datorate lipsei unei politici de tipărire clare, se va orienta încet, dar sigur, către.. proză. Nicolae Coande - fundătura homer, Colecția Poezie
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
care s-au ars etape și au coexistat stiluri și școli variate), dar și despre natura mai deschisă a comunicării în rețeaua electronică (solidaritatea creată prin canalul de comunicare ar putea fi mai puternică decît diferențele de orientare estetică (cenaclurile reale sînt adesea mai exclusiviste). în plus, comparînd site-urile românești de poezie cu unele asemănătoare redactate în alte limbi se pot observa, în linii mari, cîteva tendințe specifice: viziunea poeziei ca meșteșug și artificiu, refuzul taxinomiilor, interesul mai pronunțat pentru
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]