537 matches
-
fost trecută de multe ori prin cercuri de foc, iar flăcările i-au ars în multe rânduri și corpul, și sufletul. De fiecare dată s-a vindecat și a repornit de la început drumul destinului. Teatrul și filmul i-au fost reazem pentr aceasta. „De fiecare dată când am avut cele mai grele și aparent de netrecut momente personale, de viață personală, s-a întâmplat ceva pe scena care m-a ajutat să renasc”, mărturisește. Ce flăcări mistuitoare au încercuit-o pe
FLORINA CERCEL. SPIRITUL, SINGURUL SCUT AL SIEŞI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375998_a_377327]
-
spulberate de vânt, călcate-n picioare... La ce mai sunt bune, de vreme ce nu poți cumpăra o felie de timp pentru tine, pentru alții ca tine? Și dacă o cumperi, la ce-ți folosește? N-am găsit nicăieri nici un umăr drept reazem, nici o tâmplă pe care să plâng nestingherită. Numai pe umărul tău, Singurătate pot să mă bizui, doar pe el mai pot plânge într-un hohot de râs agresiv și dement pe care nu-l mai pot stăvili cu toate lacrimile
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
Charon, pe apa sâmbetei mele pe care am alunecat la venire într-un hohot de biruință drapat pe hohotul de moarte al mamei, aproape ucigându-mi matriarha sub tălpile roz-bombon, străvezii, catifelate, vulnerabile! Noroc cu Singurătatea care mi-a fost reazem! Am pus călcâiul pe ea, așa cum ai vrea să strivești sub călcîi capul viperei, al salamandrei, al scorpionului. Noroc cu anxietatea care m-a însoțit pretutindeni. Noroc cu depresia care m-a ținut de mână, de umeri, de mijloc, de
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
urcușul mântuirii, Crucea, pe care Părintele Dascăl Constantin Galeriu a purtat-o hristic: „Mântuirea înseamnă: iubirea Tatălui Care răstignește; iubirea Fiului răstignită; iubirea Duhului Sfânt Care triumfă în puterea de neînvins a Crucii, cum tâlcuiește un ierarh ortodox. Tatăl este reazemul fundamental al Crucii: Părinte, în mâinile Tale încredințez Duhul Meu. Fiul este Jertfa; Duhul, Porumbelul Care rămâne mereu peste Fiul, este pacea Crucii lui Hristos și puterea Învierii. Crucea descoperă astfel iubirea Treimii în manifestarea ei concretă, în plinătatea și
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
ale cetățeanului simplu care-și iubește poporul și țara. Numai așa putem vorbi de rezistența civică identitară prin cultură superioară și înaltă spiritualitate. Cum preempțiunea dacică ne confirmă că-n aceste vremuri tulburi pe care le străbatem doar Armata rămâne reazemul Națiunii. De regulă, mulțimile se atașează sau se supun la două lucruri. La ordine și la autoritate. Hai să facem ordine în casa noastră și autoritatea care îi aduce beneficiul de viață este cea care devine legitimă și recunoscută. Nu
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
să fie sinceră și deplină. Valoarea pedagogică a acestei pilde rezidă în asumarea inteligentă și matură a rătăcirii, a pierderii, pentru moment, a reperelor. Creștinismul vine cu o perspectivă aparte asupra păcătuirii. Păcatul, în măsura în care este pasager, poate deveni sursă și reazem întru perfecționare, prilej de reorientare și înaintare pe drumul cel drept. Conștientizarea unei stări de fapt reprobabile este începutul îndreptării noastre. Fără acest „grad zero” al iluminării de sine nu există nici reconversie morală, nici chiar început ființial. Cine este
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
sentimentele pentru el nu dispăruseră, doar se tupilaseră în adâncuri... Iar pierderea sa în acea zi, căutările îndelungate și fără nici o noimă... mi s-au incrustat dureros în toată ființa... Mă dădui vâlvoră, repetând că-i fusesem alături, un omniprezent reazem, că ne-am sprijinit reciproc. -Așa-i, draga mea, așa-i... Dar evenimentul ăla și urmările te-au marcat...ți-au modificat destinul, vezi tu?! -Ei! Nu-i chiar așa! mă-mpotrivii, rebelă ca mereu. Apoi ea reveni la ideea prieteniei
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
a diadei ce se strânge în indivizibil), "de ce tăcem așa" (în limba pre-Babilonului), "golul dintre fluturi" (între "ieri" și "mâine", ca plin al veșnicului "azi"), "memoriile unui amnezic" (cununie intre Alethe si Lethe), "pasii nimănui" (calea, Tao), "frânghii de lumină" (reazem în ne-reazem), "cele opt Ceruri", "caligrafii din Cadora" (dănsuitori în Omega și Alfa), "emoția florii de prun" (ce în culoare își poartă moartea morții), "mări pustii" (ale refractarului).... Aflăm sensul vieții, sugerează Luminița Cristina Petcu, atunci când nu-l căutăm
A TREIA VOCE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369168_a_370497]
-
cu acela indian, Vaicesika, ori cum să pui alături logica aristotelică și logica Nyaya? Cine vrea să le măsoare cu orice preț, pe unele prin altele, sau cade în difuzionismul care oculteaza termenii, ori se predă unui nihilism devastator, cu reazem, în versul, de altfel frumos, al lui Kipling: "Orientu-i Orient, Occidentu-i Occident, nu li-e dat să se înțeleagă" Demetrio Marin, om cu solidă cultură clasică, fără de care comparatismul în filosofie și literatură, cel puțin, n-ar putea merge prea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
adevărată consistență atunci când cei În cauză „plonjează” cu ardoare În aceste sfere ale existenței. Orice retorică privind aceste realități pălește și nu mai folosește la nimic. Teoria devine searbădă, iar cuvintele nu mai spun nimic. E nevoie de un alt reazem, de un exemplu concret, de demonstrarea unui posibil mod de a configura o căsnicie cu tot ceea ce ține de ea. E necesară o inițiere și o Îndrumare de un anumit tip, ce se sustrage oricăror canoane didactice. A fi un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o casă, pe care și-o doresc frumoasă, dar, pe parcurs, accentul se deplasează spre acumularea de avuție, înțeleasă în sens meschin. Înnoirea materială se soldează, într-o societate bolnavă de filistinism, cu degradarea familiei. La familie, ca la un reazem moral al omului, într-o perioadă când acesta e supus pervertirii etice, revine autorul și în romanul Durere (1979), scris, în comparație cu cel premergător, într-o manieră gazetărească și mai pronunțată. Este o pledoarie pentru vatră, pentru casă ca matrice spirituală
BESLEAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
din legile scrise, și, neavând nici industrie nici negoț, suntem în pericol a pierde până și țărâna cea amestecată cu oasele strămoșilor. Incidit in Scylam qui vult vitare Charrybdin. Înghesuiți între două influențe egal de puternice și egal de primejdioase, reazemul nostru nu poate fi decât în țară, în întărirea ei, în dezvoltarea aptitudinilor ei. Pentru aceste cuvinte, nemaivorbind de practicitatea imediată a lucrului, toată grija noastră cată să se 'ndrepte spre cele două ordini de idei de-a căror soluțiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
socialismul internațional de dinainte de Primul R)zboi Mondial, comunismul internațional din timpul deceniilor ce au urmat Revoluției Bolșevice - în toate aceste cazuri mișc)rile internaționale erau confiscate de națiunile individuale, programele internaționale erau manipulate de guvernele naționale, ideologia devenind un reazem pentru politica național). Astfel, Uniunea Sovietic), pe timp de criz), a c)p)țâț contururi rusești, iar politică american), l)sând de-o parte retorica liberal), a ajuns s) fie realist și precaut construit). Prin forță evenimentelor, atât ei, cât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aceste mărturii. Pentru că aceștia povesteau opere literare. Ei supraviețuiau (din nou, deținuți de toată mâna) povestindu-și Balzac, povestindu-și Flaubert, povestindu-și Război și pace sau mai știu eu ce, iar aceste „povești” literare pentru ei au Însemnat un reazem interior, ca să nu mai spun de cei care au plătit cu viața Încrederea lor În literatură - nu cu viața, exagerez, cu mulți ani de detenție. Un inginer, codeținut al lui Caraion, iese după o primă detenție și pune pe hârtie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cronică artistică, traduceri, schița dramatică Sub lespezi în „Adevărul literar și artistic” (1925-1926), povestiri pentru copii în „Dimineața copiilor” -, dar obține un succes de scenă în 1920, când Teatrul Național din București îi joacă o piesă în trei acte, Fără reazem, imprimată în 1922. În colecția de literatură universală de la Editura Cultura Națională, îngrijită de V. Pârvan (de a cărui prețuire se bucură), i se publică în 1923 traducerea la Prințul fericit de Oscar Wilde, în același an F. încredințând tiparului
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
români” (1932). F. moare fulgerător, din cauza unei peritonite. După câteva luni i se tipărește volumul Nuvele (1926). „Convorbiri literare” face cunoscute fragmente din jurnalul său (1934), iar revista „Catedra” din Galați reproduce basmul dramatic În Țara Piticilor (1936). Drama Fără reazem și nuvelele scrise de F. au în centru iubirea ca forță oarbă și fatalitate. Piesa pune în discuție, foarte interiorizat, dar în acord cu ideile vehiculate de „secolul feminismului”, destinul femeii moderne, prin dezastrul unei eroine care, datorită educației, mediului
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
să se sinucidă. Între personajele nuvelelor, sufletelor „însetate” și „arse” de iubire li se alătură cei ce se retrag din fața ei - pustnici, bătrâni închiși într-o tihnă prevestitoare a sfârșitului (La schitul din munte, Conu Costică). Remarcabile sunt, în Fără reazem, linia ferm trasată a caracterelor, justețea analizei psihologice, înțelegerea potențialului dramatic conținut de banal (mijloacele rămân însă inadecvate: clasicismul rostirii distruge emoția, replica e fără forță), iar în nuvele tulburător este acordul dintre patimă și misterul nepătruns al naturii. Poezia
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
nuvele tulburător este acordul dintre patimă și misterul nepătruns al naturii. Poezia lucrurilor vechi, a vieților umile îi așază nuvelele în descendența tematică a sămănătorismului, pe care autoarea îl depășește prin rafinamentul percepției și grația pură a scriiturii. SCRIERI: Fără reazem, București, 1922; Nuvele, București, 1926. Traduceri: Oscar Wilde, Prințul fericit, București, 1923; Basme englezești, București, 1923. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Nuvele”, VL, 1927, 34; G. Bogdan-Duică, Scrisul femeilor, „Națiunea”, 1927, 47; Perpessicius, Opere, II, 335-339; Izabela Sadoveanu, Igena Floru, ADV
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
literatură. Creația originală autohtonă, dar și popularizarea „autorilor Europei” prin tălmăciri - pe care le voia „mai aproape de simțirile românilor” - duc, după S., la același țel. El vedea în „limba rustică a vechilor români”, în folclor și în trecutul istoric un reazem al idealului național și făcea critica boierimii ultraliberale, franțuzite. Începe prin a traduce, în 1808, din Florian (Galateea, rămasă în manuscris), apoi încearcă versiuni, care nu s-au păstrat, din Racine (Fedra) și Voltaire, ca mai târziu să transpună din
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
balaurul. Trilogia prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu exactitate istorică și stilizare discretă, aducând aminte de zugrăvelile murale voronețene. Observația socială (reazemul puterii domnești e oastea de țară, mai cu seamă componenta ei răzeșească), aerul misterios (animale fabuloase, schimnici clarvăzători, tărâmuri infernale), gesta eroică sunt amalgamate fără cusur, făcând din Frații Jderi o culme a romanului istoric românesc. Autorul a reluat, la
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
reviste: Saltul de panteră („Argeș”, 1968), Ringul de dans („România literară”, 1969). A mai compus scenarii de film: Ora zero (1979), Cursa cu obstacole (1980), ambele ecranizate de Nicolae Corjos. SCRIERI: Astrul nimănui, București, 1970; Marival, București, 1974; Cuvinte de reazem, București, 1977; Poeme, București, 1980; Unul cu altul, București, 1983; Căderea fructului, București, 1989; Nevoia de alb, pref. Nicolae Balotă, București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Baltag, „Astrul nimănui”, Scânteia tineretului”, 1970, 6 677; Damian Ureche, „Astrul nimănui”, O, 1970, 12
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
nimănui”, CL, 1971, 1; Constantin, A doua carte, 246-247; Dorin Tudoran, „Marival”, LCF, 1974, 21; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Tia Șerbănescu, Coerența mesajului poetic, TR, 1978, 9; Dan C. Mihăilescu, Echilibrul poeziei, LCF, 1978, 16; Fănuș Băileșteanu, „Cuvinte de reazem”, RL, 1978, 31; Constantin Sorescu, Polaritatea albului, SPM, 1978, 385; Lit. rom. cont., I, 531-534; Dumitru Radu Popa, „Unul cu altul”, RL, 1983, 45; Alex. Ștefănescu, Refuzul unei vârste, RL, 1989, 28; Alex. Ștefănescu, Risipitorul Coman Șova, RL, 1996, 43
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
poate fi cuprinsă doar în cuvinte, scrisul deschide o „ușă interzisă”, mijlocind descoperirea unei identități esențiale, perene. Textul are capacitatea de a închide un timp de inalterabilă actualitate, ceea ce o face pe poetă să privească spre scris ca spre un reazem. Este însă un liman bântuit de o ambiguitate funciară, ce apare intens în versurile din Pluralul ca o veghe (1990) și pe care P. a abordat-o cu un fin simț al analizei semiotice în volumul Ieșirea din contur (1985
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
slujesc toate celelalte științe. Istoria omenirii nu ar mai rămâne izolată În mijlocul celorlalte științe ale materiei și ale spiritului; dar ar găsi În metoda geologiei, care și ea trebuie să reconstituie faptele dispărute și care nu se mai repetă, un reazem pentru propriile sale principii. II. Să trecem acum la un alt rând de idei. Cu toate că numele nu mai este atât de des Întrebuințat, tot ideea de lege alcătuiește temelia concepției metodologice a reprezentanților științelor pozitive, care au conlucrat la alcătuirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a urmașului și trăsătura capitală a modelului monarhic. Este o prezență care așază umanismul lui N. B. pe o platformă unde înțelepciunea, omenia românească și încrederea într-o dreptate eternă a celor asupra cărora cad cotropiri de aiurea îi sunt deopotrivă reazem și legătură cu fondul sufletesc al poporului căruia îi aparținea scriitorul voievod. SCRIERI: Învățăturile bunului și credinciosului domn al Țării Românești Neagoe Basarab vvd. către fiul său Teodosie vvd., îngr. Ioan Eclesiarhul, București, 1843; Tractat despre purtarea ce trebuie să
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]