164 matches
-
este disimulatoare: ea își camuflează natura ideologică, pretinzând mereu a fi altceva decât ceea ce este. În strânsă legătură cu natura mistificatoare a ideologiei se află revendicarea de raționalitate care o diferențiază de mituri și credințe. Ultima trăsătură indicată de Olivier Reboul vizează relația dintre ideologie și putere: autorul subliniază că ideologia nu este o simplă viziune asupra lumii, ci se află întotdeauna în serviciul unei puteri pe care o legitimează. Esențială în procesul de justificare/legitimare a puterii, ideologia construiește un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
puterii, justificarea accesului/menținerii la putere a locutorului. În literatura de specialitate, orice limbaj politic este considerat prin definiție ideologic și propagandistic, având ca finalitate susținerea unor interese individuale sau de grup, prin câștigarea adeziunii auditoriului. În opinia lui Olivier Reboul 65, miza principală a limbajului politic devine reconstrucția realității, prin prisma valorilor și credințelor împărtășite de emitentul politic sau de gruparea politică pe care o reprezintă și în concordanță cu scopul urmărit în comunicare. Revendicarea de a spune adevărul, de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
perioadă limitată informații care au făcut deja obiectul unor interpretări recente. Teoria pertinenței postulează un al treilea tip de memorie, memoria pe termen scurt sau memoria de lucru, care servește la gruparea informațiilor necesare interpretării datelor în curs. Potrivit lui Anne Reboul și Jacques Moeschler, "contextul corespunde, grosso modo, informațiilor din memoria pe termen scurt la un moment dat"138. Selecția informațiilor operabile se face pe baza principiului pertinenței, potrivit căruia, orice enunț poartă în el garanția propriei pertinențe optimale, iar eforturile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Limba de lemn în presă, Editura Tritonic, București. Radu, Pavel Gheo, (1998), "Eminescu suntem noi...", în Dilema, nr. 265, p. 8. Rastier, François, (1972), Idéologie et théorie des signes, Mouton, Paris. Rastier, François, (1987), Sémantique interprétative, Paris, P.U.F. Reboul, Olivier, (1980), Langage et idéologie, PUF, Paris. Reboul, Anne, Jacques Moeschler, (2010), Pragmatica discursului, traducere de Irinel Antoniu, Institutul European, Iași. Recanati, François, (2008), Philisophie du langage (et de l'esprit), Editions Gallimard, Paris Resweber, Jean-Paul, (1979), La philosophie du
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
115, 139, 146, 292, Petrino, Dimitrie / 103, 108 Plett, Heinrich F. / 66, 292 Pompilian, G.I. / 114 Popa, Marcel D. / 25, 285 Popa, Mircea / 206, 292 Popescu, Bucur / 96 Popescu, D. Demetrescu / 96 Pumnul, Aron / 108, 199 R Rădulescu-Motru, C. / 159 Reboul, Anne / 84-85, 292 Reboul, Olivier / 39-41, 241, 292 Richards, I.A. / 131 Ricoeur, Paul / 131, 292 Rosetti, C.A. / 113, 121, 124, 160, 168-169, 173, 220, 226-228, 236, 250 Rosetti, Th. / 114, 117, 119 Rovența-Frumușani, Daniela / 89-90, 187, 189, 195
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Petrino, Dimitrie / 103, 108 Plett, Heinrich F. / 66, 292 Pompilian, G.I. / 114 Popa, Marcel D. / 25, 285 Popa, Mircea / 206, 292 Popescu, Bucur / 96 Popescu, D. Demetrescu / 96 Pumnul, Aron / 108, 199 R Rădulescu-Motru, C. / 159 Reboul, Anne / 84-85, 292 Reboul, Olivier / 39-41, 241, 292 Richards, I.A. / 131 Ricoeur, Paul / 131, 292 Rosetti, C.A. / 113, 121, 124, 160, 168-169, 173, 220, 226-228, 236, 250 Rosetti, Th. / 114, 117, 119 Rovența-Frumușani, Daniela / 89-90, 187, 189, 195, 206, 211, 292 Russell
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Politics: Studies in Quantitative Semantics, Massachuttes, MIT Press, 1968, p. 18. 57 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, p. 15. 58 Apud Lucien Sfez, Simbolistica politică, traducere de Diana Sălceanu, Institutul European, Iași, 2000, p. 9. 59 Olivier Reboul, Langage et idéologie, PUF, Paris, 1980. 60 Ibidem, p. 3. 61 Olivier Reboul, Langage et idéologie, PUF, Paris, 1980, p. 37. 62 Camelia Cmeciu, "Aspecte ale interacțiunii în discursul electoral", în Maria Carpov (coord.), Ipostaze ale interacțiunii, Editura Alma Mater, Bacău
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, p. 15. 58 Apud Lucien Sfez, Simbolistica politică, traducere de Diana Sălceanu, Institutul European, Iași, 2000, p. 9. 59 Olivier Reboul, Langage et idéologie, PUF, Paris, 1980. 60 Ibidem, p. 3. 61 Olivier Reboul, Langage et idéologie, PUF, Paris, 1980, p. 37. 62 Camelia Cmeciu, "Aspecte ale interacțiunii în discursul electoral", în Maria Carpov (coord.), Ipostaze ale interacțiunii, Editura Alma Mater, Bacău, 2004, p. 99. 63 Ibidem, p. 95. 64 V. în acest sens observațiile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Jurgen Habermas, din lucrarea Cunoaștere și comunicare (1983). Potrivit lui Habermas, nu există cunoaștere care să nu fie generată de interese și, implicit, nu există manifestare discursivă care să nu poarte amprenta unei ideologii, a unor interese din partea locutorului. 65 Olivier Reboul, Langage et idéologie, PUF, Paris, 1980, p. 32. 66 Frédéric Bon, Les discours de la politique, Economica, Paris, 1991, p. 254. 67 Paul Bois, Paysans de l'Ouest, Flammarion, Paris, 1971, pp. 363-364. 68 Mihail Bahtin, Esthétique de la création verbale, Gallimard
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Searle, Les actes de langage. Essais de philosophie du langage, Hermann, Paris, 1972. 136 Champagne P., "Le cercle politique. Usages sociaux des sondages et nouvel espace politique", în Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 71-72, 1988. 137 Apud Anne Reboul, Jacques Moeschler, Pragmatica discursului, traducere de Irinel Antoniu, Institutul European, Iași, 2010, p. 49. 138 Anne Reboul, Jacques Moeschler, Pragmatica discursului, traducere de Irinel Antoniu, Institutul European, Iași, 2010, p. 50. 139 H.P. Grice, "Logic and conversation", în Syntax and
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cercle politique. Usages sociaux des sondages et nouvel espace politique", în Actes de la Recherche en Sciences Sociales, nr. 71-72, 1988. 137 Apud Anne Reboul, Jacques Moeschler, Pragmatica discursului, traducere de Irinel Antoniu, Institutul European, Iași, 2010, p. 49. 138 Anne Reboul, Jacques Moeschler, Pragmatica discursului, traducere de Irinel Antoniu, Institutul European, Iași, 2010, p. 50. 139 H.P. Grice, "Logic and conversation", în Syntax and Semantics, vol. 3, Speech Acts, ed. by Peter Cole and Jerry L. Morgan, Academic Press, New York, 1975
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scanate în fișiere txt. 500 Mihai Eminescu, Opere X, p. 33. 501 Ibidem. 502 Românul, 2 decembrie 1877, p. 1. 503 N. Iorga, "Un nou Eminescu apăru...", în Sămănătorul, nr. 46, 16 noiembrie 1903. 504 V. în acest sens Olivier Reboul, Langage et idéologie, PUF, Paris, 1980. 505 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, București, 1975. 506 V. interviul lui Valentin Marica, publicat în revista Vatra veche, nr. 6, 2009, pp. 3-6. 507 Situație
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trezesc în sufletul său sentimente și convingeri apte a-l determina să acționeze nu doar pentru propria perfecționare spirituală, ci și pentru a celor din jur, toate acestea sub semnul iubirii, al libertății, într-o permanentă legătură cu Dumnezeu. O. Reboul sugera că scopul educației morale nu este acela de a l face pe copil un ascultător etern (cuminte), ci de a permite fiecărui copil să devină un adult responsabil. De aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru a-l câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]