263 matches
-
ochi fatal. Atunci înțeleg că sunt în infern și, în mijlocul imploziilor fără de capăt ale conștiinței mele, simt cum mi se răsucește în abisurile inimii, preschimbate în jar viu, numărul numelui fiarei devenind noul meu nume mistic-deșuchiat. Astfel, sunt renumit, sunt rebotezat de mâna demonică ce aruncă peste mine lavele infernului ștergându-mi zodia adamică și secătuidu-mi ultimele lacrimi rămase din apele întâiului botez. Violent și radical, îmi extrag atenția conștiinței din scenariile negative ale revelației Apocalipsei și mă resituez, precum vizitatorul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pe care i le trimetea. „De aici a provenit - zice autorul articolului - că în zilele lui Hesychiu (secolul VI d.Chr.) plăcintele se numeau Nicolai”. Mă amuză, o clipă, ideea de a propune ca, de dragul reluării „tradiției”, ele să fie rebotezate la fel, dar îmi dau seama că vechea denumire afectuoasă ar putea să pară o ironie la adresa unei persoane care nu e istoric, dar e „pentru istorie”. După una sau două întrebări pe la patiserii, „Aveți «Nicolai» cu brînză de vacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
evalua această problematică, este necesar, În opinia noastră, să răspundem la următoarea Întrebare: ce sunt aceste fregate și la ce au servit ele În trecut? Prin urmare, coordonatele fregatelor multirol de tipul 22 Batch II „HMS Coventry” și „HMS Londra”, rebotezate de autoritățile române „Regele Ferdinand F-221”, respectiv „Regina Maria F-222”, sunt de aproximativ 150 de metri lungime și 15 metri lățime, la bordul acestora aflându-se un echipaj de 203 militari. În ceea ce privește armamentul, navele sunt dotate cu un tun super-rapid
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
palestinieni, și demolate peste cinci sute de sate. Aceste sate, unde creșteau măslini, smochini, migdali și arbori fructiferi, zac îngropate sub autostrăzi, centre comerciale și parcuri de distracție. Ele sunt morți fără nume. Comisia de Nume a noilor autorități a rebotezat harta. Astăzi a mai rămas puțină Palestina. Devorarea implacabilă a teritoriului invocă titluri de proprietate acordate cu generozitate de cărțile sfinte, și se justifică prin cele două mii de ani de persecuții suferite de poporul evreu. Vânătoarea de evrei a fost
14 mai. Datoria altora (FRAGMENT DIN „FIII ZILELORquot; DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295864_a_297193]
-
Sibiu, Budapesta și Viena. Aeroporturi apropiate sunt cele din Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș. În anul 2000 a fost ales primar Teodor Plopeanu (din partea Alianței pentru România, o grupare dizidentă desprinsă din PDSR). Ulterior acesta s-a înscris în PDSR, rebotezat PSD, fiind în prezent consilier județean al acestei formațiuni. La alegerile locale din 2004 a fost ales primar Daniel Thellmann din partea FDGR. În data de 17 aprilie 2008 primarul Thellmann s-a înscris în PD-L, fapt care a generat
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
miniștrii vechiului și noului guvern, a declarat că nu va mai lua parte la afacerile de stat; la 12 noiembrie, Austria Germană s-a declarat prin lege republică democrată, parte a noii Republici Germane. Constituția, prin care "Staatsrat" a fost rebotezat "Bundesregierung" (guvernul federal) și "Nationalversammlung" a primit numele de "Nationalrat" (consiliul național) a fost adoptată la 10 noiembrie 1920. Tratatul de la Saint-Germain din 1919 a confirmat și consolidat noua ordine în Europa Centrală, stabilită în mare parte în noiembrie 1918
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Ploiești. Cu timpul, satul Costienii de Jos a primit numele de Ziduri, după cel al comunei; comuna Nicolae Fleva a fost la un moment dat, înainte de 1964, desființată, și inclusă în comuna Ziduri. În 1964, satul "Nicolae Fleva" a fost rebotezat "Lanurile". În 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Râmnicu Sărat nu a mai fost reînființat, iar comunele Zidurile și Zoița a fost transferate la județul Buzău; comuna Zoița a fost imediat desființată și inclusă și ea în
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
în compunere satele Bonțu, Broasca (reședința), Cașoca, Gura Siriului, Înșelata, Muscelușa și Pițigoiu. În 1950, comunele Siriu și Nehoiașu au trecut la raionul Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satele Broasca și Înșelata au fost rebotezate în 1964 Lunca Jariștei, respectiv Colțu Pietrei. În 1968, comuna Nehoiașu s-a desființat, fiind inclusă în comuna Nehoiu, iar comuna Siriu a redevenit subunitate administrativă a județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Siriu inclus în lista monumentelor istorice
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
Arțari și Ștefănești raionului Lehliu din regiunea Ialomița. După 1952, ele s-au regăsit în același raion Lehliu din regiunea București. În 1964, satul nou-apărut Ceair din comuna Ștefănești a devenit "Răsurile", satul Odaia Protopopului din aceeași comună a fost rebotezat "Satu Nou", iar satele Papadopol și Bordeiele au luat numele de "Florenii", respectiv "Florenii de Jos". Comuna Ileana a căpătat forma actuală în 1968, când comunele Arțari și Ștefănești au fost desființate și comasate cu comuna Ileana, comuna rezultată fiind
Comuna Ileana, Călărași () [Corola-website/Science/301116_a_302445]
-
raionului Lehliu din regiunea București. La un moment dat, câteva sate (între care Pârlita și Manciu) s-au separat, formând comuna Pârlita; în 1964, această comună, ca și satul omonim, au luat numele de "Măgureni", iar satul Manciu a fost rebotezat "Sătucu"; satul Sulimanu, preluat de la comuna vecină Nicolae Bălcescu, a primit tot atunci numele de "Săruleștii de Jos". În 1968, comuna Măgureni s-a desființat și satele ei au fost reincluse în comuna Sărulești, care a revenit la județul Ilfov
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
comuna Obileștii Noi a luat numele de "I.I.C. Brătianu" (fiind formată din satele Buzoeni, I.I.C. Brătianu, Mavrodinoaia, Valea Căpitanului și Vlădiceasca), iar comuna Obileștii Vechi a luat numele de "Obilești". După al Doilea Război Mondial, comuna I.I.C. Brătianu a fost rebotezată în "I.C. Frimu". În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Brănești și apoi (după 1956) în cea a raionului Lehliu din regiunea București. În 1964, denumirea comunei și a satului ei de reședință a fost schimbată în
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
1931 și a format de atunci comuna Rădulești, comuna Armășești rămânând cu satele Armășești și Cacalete. În 1950, comuna Armășești a trecut în administrarea raionului Urziceni din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. Satul "Cacaleți" a fost rebotezat în 1964 "Nenișori". În 1968, comunei i-au fost alipite și comunele vecine Bărbulești și Malu Roșu (noul nume al comunei "Rădulești", desprinsă în 1931) și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
în satul Pribegi. În 1950, comunele au fost transferate raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, la un moment dat comuna Pribegi fiind desființată și inclusă în comuna Perieți. În 1964, satul Pribegi a fost rebotezat "Stejaru", iar un alt sat nou-apărut, Netoți, a devenit "Păltinișu". În 1968, comuna Perieți a revenit la județul Ialomița, având alcătuirea actuală. Două obiective din comuna Perieți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
Pentru a sublinia presupusele diferențe și pentru a rupe legăturile cu România, limba română (moldovenească) a fost scrisă cu alfabetul chirilic. Numele unor orașe și sate au fost modificate pentru a le da o sonoritate mai slavă sau au fost rebotezate cu numele unor lideri bolșevici. Propaganda oficială a încercat să îndoctrineze prin propagandă ideea că "românii i-au asuprit pe moldoveni înainte ca Basarabia să fie eliberată de sovietici". Astfel, ideologia sovietică de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești avea
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
comuna desființată Pildești. După al Doilea Război Mondial, satul Ferdinand a primit numele de "Gheorghe Doja". În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). Satul Gheorghe Doja a fost rebotezat în 1964 "Gherăeștii Noi". În 1968, comuna a trecut la județul Neamț; tot atunci, comunei i s-a alipit satul Tețcani de la comuna Mircești, iar satul Pildești a fost transferat comunei Cordun. Singurul obiectiv din comuna Gherăești inclus în lista
Comuna Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/301534_a_302863]
-
schimbări importante în viața economică și politică a Rusiei, dar țarii nu au cedat puterile autocratice. Înfrângerile militare și lipsurile alimentare au declanșat Revoluția rusă din 1917, aducându-i la putere pe bolșevici, care în scurtă vreme aveau să se reboteze "comuniști". Între 1922 și 1991, istoria Rusiei s-a confundat practic cu istoria Uniunii Sovietice. URSS-ul a fost un imperiu bazat pe ideologia comunistă, având aproximativ aceleași granițe cu cele ale Imperiului Rus, care pierise în 1917 odată cu ultimul
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
la Philadelphia ca să resolve treburile administrative, a întâlnit un nobil francez, marchizul de La Fayette, Marie-Jospeh Paul-Roch Yves Gilbert, senior du Motier, baron de Vissac, senior de Saint Romain, ce și-a cumpărat în taină un vas pe care l-a rebotezat “Victoria”, și însoțit de câțiva ofițeri, a debarcat în iunie 1777 în Carolina de Nord. A fost primit la Philadelphia, fiind numit general-maior, iar Washington l-a luat la cartierul său. I-a prezentat unitățile de artilerie lui La Fayete
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în "Petru Vodă", iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de "Poiana Teiului". Comuna a primit indicatorul de "sat european" pentru
Comuna Poiana Teiului, Neamț () [Corola-website/Science/301665_a_302994]
-
Vitioarei trăia o populație de 1033 de locuitori, Bughiile avea 1059, iar Scăioși 2390. În 1950, comunele au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul și comuna "Scăioși" au fost rebotezate "Făgetul". În 1968, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Bughiile, Opăriți și Făgetu s-au desfințat. Comuna Scăioși a fost inclusă în comuna Gura Vitioarei, comuna Bughiile a fost împărțită între comunele Gura Vitioarei și Teișani, iar comuna Făgetu
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
dezvoltare, cu construcția mai multor clădiri de utilitate publică. În 1950, comuna Găgeni s-a desființat, iar satul a trecut în subordinea comunei Păulești, arondată raionului Ploiești din regiunea Prahova, iar din 1952 din regiunea Ploiești. Satul "Degerați" a fost rebotezat în 1964 "Păuleștii Noi". În 1968, Păulești a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, având în componență satele Păulești, Găgeni, Cocoșești și Păuleștii Noi, întrucât cătunul Dănești a fost înghițit de satul Păulești. În 1989, noțiunea de comună suburbană a
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
în comuna Podenii Noi au rămas satele Podenii Noi, Podul Galben, Popești și Valea Dulce. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satul Păcăloaia a fost rebotezat "Sălcioara", iar în 1968 s-a revenit la organizarea pe județe și cele două comune au redevenit parte a județului Prahova. Tot atunci, comuna Mehedința s-a desființat, fiind inclusă în comuna Podenii Noi. Două obiective din comuna Podenii Noi
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
comuna Breaza de Jos) și Valea Poienii, având pe atunci în total 3152 de locuitori. În 1950 a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1964, satele Fricoasa și Secături au fost rebotezate "Izvoru", respectiv "Plaiu". Comuna a revenit la județul Prahova în 1968, la reînființarea acestuia, în configurația actuală. În comuna Provița de Sus se află (1620-1629, refăcută în 1787 și în 1835), monument istoric de arhitectură de interes național, aflat în
Comuna Provița de Sus, Prahova () [Corola-website/Science/301718_a_303047]
-
vechi, inclusiv a unor lăcașuri de cult. În 1950, Odobești a căpătat statut de oraș raional al raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Comună și satul Pățești au fost rebotezate în 1964 "Unirea". În 1968, orașul Odobești a fost transferat la județul Vrancea și a primit în administrare și satul Unirea, cu care a fost comasat și satul Boțești. După revoluția din 1989, în anii 2000 începe un nou avânt
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja. Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1964, comuna a luat numele de "Gârlenii de Sus", la fel ca satul ei de reședință. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, și a fost rebotezată în "Gârleni". În comuna Gârleni există 3 școli, una în Gârleni (fondată 1 octombrie 1908), una în Lespezi (fondată tot în 1906) și una în Racila (fondată în 1865). De asemenea, în comună există mai multe biserici ortodoxe sau catolice
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]