550 matches
-
față a ales-o pentru a prefața lucrarea lui J. A. Barnes Un pachet de minciuni... Trei principale direcții caracterizează această încercare prefațatoare: • evidențierea semnificației speciale a subiectului abordat: cercetarea minciunii umane, în multitudinea formelor sale (arhetipal-virtuale sau manifest-reale); lucrarea recenzată ne pune la dispoziție o impresionantă cantitate de "situații mincinoase", extrem de interesante și sugestive, grupate după principalii itemi ai cercetării sociologice, constituindu-se astfel ca un prețios "limbaj-obiect" pentru "metalimbajul" conturat de propriul nostru studiu introductiv; • urmărirea subiectului supus cercetării
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dar plescăie. E toamnă din nou. Din suplimentul revistei de cinema se detașează neostoitul Leonard Gavriliu, care semnează cronica literară a volumului 100 de poeme de Ana Blandiana. Dintru Început, cronicarul atinge cote maxime de rafinament și voluptate scriind numele recenzatei cu litere mici. Pocnind din cultură, pleacă apoi cu vigilența cosmică la interpretarea versurilor În termeni militari, cei mai adecvați unui aparat critic autentic: „sîntem somați să plătim bir somnului”. De ce? Pentru că poeta vrea să ne adoarmă prin hipnoză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de țară pentru respingerea alternativelor nedemocnitice / 281 B.l. Efecle simulate ale schimbărilor în societate, 1993-2005 / 285 PREFAȚĂ Cîteva sondaje în căutarea unei teorii Începînd cu 1989, transformarea democratică din Europa de Est a devenit un magnet pentru diverse teorii divergente. În volumul recenzat, autorii folosesc sondajul BND (Barometrul Noilor Democrații) ca instrument principal în înțelegerea societăților post-comuniste. Sondajul a fost inițiat de Societatea Paul Lazarsfeld din Viena în 1991 și mai multe analize au fost publicate de Rose și colegii săi înainte de apariția
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
respectarea structurii programelor aprobate de Consiliu. ... Articolul 105 Sunt exceptate de la prevederile art. 104 lit. a) și b) serviciile de programe de televiziune care îndeplinesc simultan următoarele condiții: a) au o audiență potențială de până la 0,3% din populația recenzată a țării; ... b) conținutul serviciului de programe este exclusiv de interes local. ... Articolul 106 Radiodifuzorii aflați în jurisdicția României prezintă anual Consiliului un raport privind operele europene difuzate în cadrul serviciilor de programe, conform modelului prezentat în anexa nr. 3
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
985 125.528 242.868 100.593 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 455) și 1928 (p. 430) Anul școlar 1910/1911 oferă o imagine completă a învățământului primar din rurarul românesc. Din totalul de 841.795 de copii recenzați ca având vârsta potrivită pentru a urma cursurile școlare, doar 522.235 sunt înscriși, ceea ce înseamnă că un procent de 62 la sută din disponibilul populațional a fost angrenat în sistemul educațional. În pofida egalitarismului de sex anunțat în Legea instrucțiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noțiuni îi aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbat radical tabloul general. Situația cunoașterii de carte și a învățământului primar în cele patru regiuni românești înainte de unire se prezenta în felul următor: Tabel 19. Situația învățământului românesc înainte de Unirea din 1918 Provincia istorică Școli primare românești Învățători Elevi recenzați Elevi înscriși Rata analfabetismului % Vechiul Regat 5.344 8.851 1.032.175 ≈400.00015 43 Ardeal 2.392 2.767 455.397 296.95216 40 Bucovina 179 500 35.135 60 Basarabia 94 Total 7.915 12.118 Sursa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
actului educațional, operaționalizabil în rata de promovabilitate, lucrurile rămâneau sub așteptări. În cadrul învățământului de stat, cei care absolveau școala primară nu depășeau procentul de 60 la sută. Tabel 21. Rata promovabilității în educație primară în anul școlar 1928/1929 Elevi recenzați Tipul școlii Înscriși Promovați Repetenți, eliminați % de repetenți și eliminați 2.806.669 Stat 1.787.055 1.065.507 721.548 40,38 Particulare 6.689 6.120 569 8,51 Confesionale 135.478 109.812 25.666 18
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în țara noastră unele modificări, atât ca urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora dintre ele. Această structură se stabilește cu ocazia recensămintelor populației, pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Referitor la structura populației după limba maternă, în linii generale ea corespunde structurii pe naționalități; analiza acestui aspect are importanță îndeosebi de ordin cultural. Structura populației pe religii face referire la împărțirea populației dintr-un anumit teritoriu, după statutul confesional
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
viziunii sale lirice, alimentată de același „delir imaginativ”, abia zăgăzuit în tiparele (ce-și îngăduie destule libertăți prozodice) ale unei versificații mai „clasice”, dominată de ritmica alexandrinului. Nici această minimă ordonare formală - nu era nouă în opera sa: Colomba (poem recenzat, altminteri, elogios de către Stephan Roll-Gheorghe Dinu, la vremea apariției) o încercase încă în 1927 și, în fond, noile versuri ar putea fi considerate chiar ca o reluare - atât la nivel tematic, cât și la cel al tehnicii scriiturii - a acelei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
s-a facut și ce a mijloace a avut la dispoziție. însă punctul culminant nu este aici. Acesta începe cu RECENZIILE și se oprește poate, la ANCHETĂ. Cărțile al căror subiect este dezbătut în scrieri deschid un cerc extrem de larg. Recenzată până și Gossip Girl, toate volumele au șanse egale de a purta pecetea dilemei. Și oare se poate extrage o interogație pe cât posibil neretorică din volumul amintit al lui Cecily von Ziegesar, supranumit și “Sex and the city pentru adolescenți
Dilemateca. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
Église Orthodoxe; ce qui doit savoir le confesseur, în timp ce arhimandritul I. Scriban realizează o trecere în revistă a tuturor organizațiilor ce militează pentru unirea Bisericilor, într-un articol intitulat Le problème de la réunion des églises. În secțiunea Revue critique sunt recenzate cărțile lui Ștefan Zankov (Irineu Mihălcescu); Raoul Allier (P. D. Toma); J. R. Stejkal (Victor Popescu) și Ernesto Buonaiuti (Mircea Eliade). În secțiunea La vie religieuse, H. Strohl, profesor la Facultatea de Teologie protestantă din Strasbourg, rememorează, în articolul Orient
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
manifestații și încăierări, presupuse a duce la o explozie insurecțională. Dar, oricât de puternică ar fi mișcarea de Rezistență, nu ea duce la izgonirea ocupanților din aceste țări. Un studiu detaliat al cazului francez arată că din 227 de orașe recenzate, numai 5 (2%) au cunoscut o adevărată insurecție; în alte 30 (13%) populația a rămas pasivă, chiar dacă Forțele Franceze din Interior (FFI) au putut da impresia că Rezistența a fost agentul Eliberării. în sfârșit, în 192 de orașe (85%), eșecul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
publicat în volumul Literatura română postbelică (1998). Într-adevăr, poezia lui Grigore Vieru este colocvială, iar nu monologală, ca în cazul majorității liricilor. S-ar putea să fie particularitatea cea mai pregnantă a tipului de modernitate cultivat de Vieru" (monografia recenzată, p. 66). Tot la M. Dolgan, Theodor Codreanu găsește inedită comparația "frapantă" pe care o face cu poetul francez Alain Bosquet: "Poema din 1984 a lui Alain Bosquet Unde e pâinea? Seamănă izbitor cu celebrul Formular vierean. Mihail Dolgan crede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
zi a perioadei de înregistrare la comisia de recensămînt din localitatea în care se află și unde vor fi recenzate. Cu exceptia buletinelor de identitate și a certificatelor de naștere, consultarea altor documente legale se poate face numai cu acordul persoanelor recenzate. Articolul 9 Recenzarea persoanelor din unitățile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne se face de către aceste ministere în conformitate cu prevederile prezenței hotărîri și ale normelor specifice elaborate de către acestea și aprobate de Comisia centrală pentru recensămîntul populației și locuințelor. Articolul
HOTĂRÎRE nr. 1079 din 8 octombrie 1990 privind efectuarea recensămîntului populaţiei şi locuinţelor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107313_a_108642]
-
asigura actualizarea cărților de imobil, înscrierea operativă în buletinele de identitate a mențiunii de schimbare a domiciliului sau reședinței, inclusiv a modificărilor survenite în denumirile de localități și străzi, precum și în numerotarea clădirilor, astfel încît fiecare persoană să poată fi recenzata corespunzător situației reale de la data recensămîntului. Articolul 21 Fondurile necesare pregătirii, organizării și efectuării recensămîntului, prelucrării datelor și publicării rezultatelor - anexă nr. 3*) - se includ anual în indicatorii economici și financiari al Comisiei Naționale pentru Statistică. Ministerul Finanțelor va introduce
HOTĂRÎRE nr. 1079 din 8 octombrie 1990 privind efectuarea recensămîntului populaţiei şi locuinţelor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107313_a_108642]
-
aceia care năzuiesc la performanța de a... rescrie mintal cartea atunci cînd o citesc cu atenție maximă. Din această perspectivă, trebuie remarcat faptul că, la diferență de aproape un deceniu (1975-1984), atît Kanet, cît și Fischer-Galați se întreabă dacă lucrările recenzate depășesc cu ceva realizările notorii în domeniu. Cu alte cuvinte, ei se plasează, firesc, în perspectiva cerințelor istoriografiei domeniului. Răspunsul ambilor recenzenți, alcătuit imediat după apariția lucrărilor, este negativ. Peste mai bine de zece ani, Paul E. Michelson 19 formulează
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
985 125.528 242.868 100.593 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 455) și 1928 (p. 430) Anul școlar 1910/1911 oferă o imagine completă a învățământului primar din rurarul românesc. Din totalul de 841.795 de copii recenzați ca având vârsta potrivită pentru a urma cursurile școlare, doar 522.235 sunt înscriși, ceea ce înseamnă că un procent de 62 la sută din disponibilul populațional a fost angrenat în sistemul educațional. În pofida egalitarismului de sex anunțat în Legea instrucțiunii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
noțiuni îi aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare. Pe acest fundal au venit reformele educaționale realizate în timpul celor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
schimbat radical tabloul general. Situația cunoașterii de carte și a învățământului primar în cele patru regiuni românești înainte de unire se prezenta în felul următor: Tabel 19. Situația învățământului românesc înainte de Unirea din 1918 Provincia istorică Școli primare românești Învățători Elevi recenzați Elevi înscriși Rata analfabetismului % Vechiul Regat 5.344 8.851 1.032.175 ≈400.00015 43 Ardeal 2.392 2.767 455.397 296.95216 40 Bucovina 179 500 35.135 60 Basarabia 94 Total 7.915 12.118 Sursa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
actului educațional, operaționalizabil în rata de promovabilitate, lucrurile rămâneau sub așteptări. În cadrul învățământului de stat, cei care absolveau școala primară nu depășeau procentul de 60 la sută. Tabel 21. Rata promovabilității în educație primară în anul școlar 1928/1929 Elevi recenzați Tipul școlii Înscriși Promovați Repetenți, eliminați % de repetenți și eliminați 2.806.669 Stat 1.787.055 1.065.507 721.548 40,38 Particulare 6.689 6.120 569 8,51 Confesionale 135.478 109.812 25.666 18
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bănci față de un debitor și se determina de către persoană declaranta. Pentru calculul riscului individual se iau în considerare atât operațiunile desfășurate de debitor în nume propriu, cât și cele în care debitorul este parte componentă a unui grup. 3. Persoană recenzata este debitorul - persoană fizică sau persoană juridică nonbancara rezidență - înscris în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare ca urmare a raportării acestuia de către persoană declaranta. 4. Riscul global este suma riscurilor individuale raportate de toate persoanele declarante pentru aceeași
REGULAMENT nr. 1 din 21 mai 1999 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţionala a României a Centralei Riscurilor Bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126327_a_127656]
-
debitorul - persoană fizică sau persoană juridică nonbancara rezidență - înscris în baza de date a Centralei Riscurilor Bancare ca urmare a raportării acestuia de către persoană declaranta. 4. Riscul global este suma riscurilor individuale raportate de toate persoanele declarante pentru aceeași persoană recenzata, mai putin valoarea angajamentelor asumate de bănci, în numele persoanei recenzate, față de alte bănci [pct. 1 lit. c)]. Riscul global reprezintă expunerea întregului sistem bancar din România față de o singură persoană recenzata și se determina de Centrală Riscurilor Bancare. 5. Persoanele
REGULAMENT nr. 1 din 21 mai 1999 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţionala a României a Centralei Riscurilor Bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126327_a_127656]
-
baza de date a Centralei Riscurilor Bancare ca urmare a raportării acestuia de către persoană declaranta. 4. Riscul global este suma riscurilor individuale raportate de toate persoanele declarante pentru aceeași persoană recenzata, mai putin valoarea angajamentelor asumate de bănci, în numele persoanei recenzate, față de alte bănci [pct. 1 lit. c)]. Riscul global reprezintă expunerea întregului sistem bancar din România față de o singură persoană recenzata și se determina de Centrală Riscurilor Bancare. 5. Persoanele declarante la Centrala Riscurilor Bancare sunt: - centralele băncilor - persoane juridice
REGULAMENT nr. 1 din 21 mai 1999 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţionala a României a Centralei Riscurilor Bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126327_a_127656]
-
individuale raportate de toate persoanele declarante pentru aceeași persoană recenzata, mai putin valoarea angajamentelor asumate de bănci, în numele persoanei recenzate, față de alte bănci [pct. 1 lit. c)]. Riscul global reprezintă expunerea întregului sistem bancar din România față de o singură persoană recenzata și se determina de Centrală Riscurilor Bancare. 5. Persoanele declarante la Centrala Riscurilor Bancare sunt: - centralele băncilor - persoane juridice române - pentru toate informațiile de risc bancar colectate din propriile evidente și din cele ale unităților lor teritoriale din România; - sucursalele
REGULAMENT nr. 1 din 21 mai 1999 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţionala a României a Centralei Riscurilor Bancare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126327_a_127656]