383 matches
-
de anumite vehicule, cum sunt speciile, pentru a pu tea afecta simtu rile, după cum se întâmplă în cazul văzu lui sau al auzului. Până acum am văzut că diferența dintre o calitate și o specie este că una poate fi receptata direct, pe când cealaltă este un vehicul care face posibilă receptarea calității într-un mod diferit de modul în care este în obiectul din afara sufletului. Dar nu numai ochii nu își schimbă culoarea atunci cand receptează un obiect colorat; nici mediul, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus (Sent. De anim., lib. 3, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc atunci când specia este receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
auditus (Sent. De anim., lib. 3, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc atunci când specia este receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că, în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea are loc natural; răcirea sau încălzirea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre speciile sensibile și formele accidentale ale obiectelor materiale, voi clarifica ce anume sunt aceste specii sensibile. Când spuneam că o calitate a unui obiect extern, o culoare de pildă, traversează me diul intermediar, provocând o schimbare spirituală, fiind apoi receptata de ochi, unde, de asemenea, produce o schimbare spirituală, vorbeam de fapt despre speciile sensibile, fără a le numi astfel, întotdeauna, în chip explicit. Așadar, speciile sensibile sunt cele prin care (id quo) conținutul informațional accidental al obiectelor, formele accidentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligitur, est ipsa rațio rerum existentium extra animam: sicut et res extra animam existentes visu corporali videntur. Ad hoc enim inventae sunt artes et scientiae ut res în suiș naturis existentes cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil nu este cea care este înțeleasă. Cum toate artele și științele sunt despre cele care sunt înțelese, rezultă că toate științele sunt despre speciile care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
despre speciile care sunt in intelectul posibil. Acest [lucru] este evident greșit: nici o știință nu se ocupă de astfel de lucruri, exceptând logică și metafizica. Cu toate acestea, obiectele sunt cunoscute prin [specii] în toate științele. Așadar, specia inteligibila este receptata în intelectul posibil drept cea prin care înțelege, nu drept cea pe care [intelectul posibil] o înțelege, la fel cum specia culorii în ochi nu este cea care este văzută, ci cea prin care vedem. Însă ceea ce cunoaștem este natura
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afectări, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le întele gem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are dispoziția de a fi formă acestui corp. Luând în calcul principiul individuației, constatăm că X și Y diferă, printre altele, și datorită materiei din care sunt alcătuiți, ceea ce mai departe înseamnă că, în momentul în care roșeața cubului este receptata de X, SX va fi automat individualizata de materia lui X. Același lucru se va întâmpla, în mod evident, si in cazul lui Y, unde roșeața va fi individualizata de materia lui Y, specia devenind astfel SY. În acest nou
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
astfel, simțul comun recep tea za într-un mod mai nobil decât simțul propriu, deoarece puterea senzorială se raportează la el ca la o rădăcină și la ceva puțin divizat. Nu este necesar să se considere că specia care este receptata în organ ajunge în simțul co mun printr-un act al acestuia, căci toate puterile senzo riale sunt pasive, si nu este posibil ca o putere să fie și activă, si pasivă. Trebuie considerat că simțul propriu poate dis tinge
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
alias formare possunt. Sicut imaginatio ex praeconceptis speciebus montis et auri, format speciem montis aurei (S. th., I, q. 12, a. 9, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că sunt anumite puteri cognitive care pot forma din speciile receptate înainte [specii] noi. În acest fel este imaginația, care, din speciile muntelui și aurului concepute înainte, formează specia muntelui de aur. (ÎI.3.19.) Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei absentis, vel etiam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afecta ri, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident falsă, din două motive. Primul, deoarece lucrurile pe care le înțelegem sunt aceleași despre care sunt științele. Dacă cele pe care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de pe pământ pare să „atârne” inert deasupra unui anumit punct de pe Ecuator.) Aceasta permite receptorilor elint ai satelitului să stea „fixați” continuu deasupra unei țări, dezavantajul fiind distanța mare față de transmițători. Așadar, utilitatea unui sistem geosincronic depinde de intensitatea semnalului receptat și de sensibilitatea receptorilor de la bordul satelitului. 74. Calculul se face după cum urmează: unda radio emisă de un radar călătorește cu viteza luminii sau trei sute de mii de kilometri pe secundă. Așadar, poate călători cu 300.000/500 = 600 km
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
limba receptoare). De aceea, transferul propriu-zis se produce la nivel abstract, dar nu după rigori lingvistice, ci după principii care țin de teoria comunicării și a informației. În sfîrșit, rezultatul procesului este prefigurat de convertirea, prin restructurare, a conținutului cognitiv receptat, într-o structură lingvistică nouă, cu o logică lingvistică nouă, diferită de cea a limbii de la care s-a pornit, iar alcătuirea unui text care, prin elementele componente și prin maniera de asamblare a lor, aparține limbii scop (receptoare) reprezintă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alege să-i confere inițiativa, curaj și tărie de caracter, trăsături care în mod obișnuit erau întâlnite la reginele crude precum Lucrezia Borgia. Mesajul politic are un aspect important în lucrările de tinerețe ale lui Verdi, așa cum a fost el receptat pe scenele din Italia. Totuși acest fapt este adesea supraestimat. Oricum, sentimentul patriotic poate fi găsit și în Ernani: de la coruri ("Și ridesti îl Leon di Castiglia") până la arii ("Ernani involami all'abborrito amplesso"), semnificând respingerea cârmuirii austriece. Se poate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
melcilor. Ele sunt mișcări expresive împietrite de primă clasă . Sub ochii noștri natura este, într-o anume măsură, vie, pentru că formele ei sunt fosile ale proceselor care le au generat și trecutul nu este numai dedus din indicii, ci și receptat direct sub aspectul unor forțe și tensiuni prezente și active în forme vizibile descifrabile. Operele de artă sunt însă: . Răsucirea spiralată a unei figuri baroce n-a fost creată prin același tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Gh. Tătărescu. La 1 iunie 1940 Grigore Gafencu, titularul portofoliului Externelor, receptat ca unul ce agrea linia politică tradițională anglo-franceză, a fost înlocuit cu Ion Gigurtu. Acesta era unul din apropiații regelui Carol al II-lea în afacerile oneroase și receptat ca un filo-german convins. Un statut asemănător este aplicat și celor din aparatul central de stat. Cei cu un comportament pro-francez sau pro-englez au fost îndepărtați și înlocuiți de persoane cu vederi pro-germane. Faptele desfășurate pe plan intern în acest
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
multe tipuri de relații pe care le implică comunicarea dintre profesor și elevi: relația de transmitere de informații/schimb informațional (idei, concepții, exprimare de opinii etc.); relația de influențare reciprocă a comportamentului, pe baza înțelegerii și acceptării mesajului transmis și receptat; relații socio-afective care pot fi: * de preferință/acceptare a mesajului cresc eficiența comunicării didactice; * de respingere - blochează comunicarea; * de influență - scad eficiența comunicării; relații de conducere : cooperare/colaborare, dominare/impunere/autoritare, îngăduitoare Toate aceste aspecte țin de modul de comunicare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
elevul trebuie să-și dezvolte următoarele capacități: concentrarea atenției pentru a asculta mesaje formulate de persoane diferite, semnalizare prin replici adecvate și mijloace verbale și nonverbale a înțelegerii mesajului interlocutorului, înțelegerea semnificației globale a mesajului ascultat, stabilind legături între informațiile receptate și cele cunoscute anterior. Pentru școlarul mic, cartea de citire este universul în care descoperă tainele scrisului. Frumusețea textului literar, în complexitatea sa, cuprinde mesajul căruia trebuie să-i înțeleagă valența valorii literar artistice redată prin cuvinte. Mai mult, comunicarea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
spune „Nu” și 1000, de a spune „Da”. Să ne gândim doar la spusele copiilor noștri: „Da mamă, fac patul...”, cât de multe pot să însemne... (Da, Nu, Acum, Mai încolo, Dacă mai spui o dată...) Comunicarea este ireversibilă orice mesaj receptat produce un efect, o schimbare în noi, care nu mai poate fi dată înapoi asemenea acelor de ceasornic. Scuzele nu anihilează greșelile sau jignirile. STRATEGII EFICIENTE DE COMUNICARE Mereu ne plângem de lipsa comunicării cu odraslele noastre, de faptul că
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
ia chipul Ieremiei Golia, fratele logofătului, cel care trage sforile letopisețului. Ca și antecesorii, A. (ce crede în valoarea scrisului, reiterând, în cronică, elogiul minții și lauda „alcătuirilor retoricești”) recurge la modele bizantine; e preferat Manasses, cu Istoria sinoptică (extrem de receptat și „productiv” în școala cronografică a locului), al cărui stil manierist convine vehemenței de comandă ori exercițiului encomiastic, disimulării sau eschivelor candide ale cronicarului. Descoperit la Petersburg, într-un miscelaneu transcris, se pare, în Moldova pe la sfârșitul veacului al XVI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
lea, se credea că fata care nu dă daruri colindătorilor „Singură-și strică norocul,/ Că n-o să se mărite câtu-i hăul,/ Chiar dac-ar vrea să ieie și-un evreu...” <endnote id="(184, p. 168)"/>. Căsătoria cu un evreu este receptată, În acest caz, ca o culme a nenorocului, ca o supremă anomalie. Și poeziile populare românești surprind acest tip de situații irezolvabile, indiferent dacă este vorba de o relație erotică dintre un țăran român și o fată „de altă lege
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atacați de tâlhari <endnote id="(709, p. 530)"/>. Interesant este faptul că și În imaginarul colectiv al Europei Occidentale apare motivul „oastea evreiască”, mai ales În secolele XIV-XVII. În mod cumva paradaxol, această armată imaginară nu era privită batjocoritor, ci receptată ca o amenințare autentică. La jumătatea secolului al XIV-lea, de exemplu, Jean de Mandeville (The Voyages and Travailes of Sir John Mandeville Knight, prima traducere În engleză În 1496), autor foarte citit În secolele următoare, susținea că undeva În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o serie de proprietăți, împărtășite de la o operă la alta, care ar putea asigura valoarea unei opere. Înțelegerea proprietăților estetice ca proprietăți relaționale care oferă conținutul descriptiv al lucrărilor îl determină pe Goodman să facă referință la o componentă normativă, receptată atât afectiv, cât și cognitiv, ce ar presupune stabilirea unei relații de acceptare a verdictului între critic și spectator 24. Pentru Colin Lyas, însă, activitatea acordării valorii unei opere ar putea presupune crearea unui front pe care ar putea fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
apariția interesului pentru ceea ce am numit „Italia turistică”, un alt rezultat al acestei evoluții Îl va constitui concentrarea atenției asupra civilizației materiale și a economiei. Acesta va fi un mesaj extrem de semnificativ, privit prin prisma nevoilor concrete ale societății ardelene, receptat și propagat mai departe În intenția de a servi ca model, prefigurând În acest fel atenția pentru aspectele politice. Descinși, de regulă, În perimetrul de o densă civilizație al Italiei nordice, toți ardelenii trecători pe aici remarcă Înaltul indice de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
directe ale acestui impact nu au fost deloc spectaculare și nu se poate spune că lecția politică italiană ar fi modificat În chip notabil evoluția militantismului național românesc din Ardeal. Cu toate acestea, dacă este să urmărim traiectoria ideilor politice receptate acum În conștiința publică ardeleană, putem delimita cel puțin trei rezultate ale asimilării mesajului ideologic italian: a) imaginarea demersului risorgimental ca un model practic de acțiune pentru românii din Ardeal (componenta cea mai fragilă a lecției italiene); b) solidarizarea panlatină
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]