362 matches
-
aprilie, prefectul județului Fălciu, N. A. Holban, comunica Ministerului de Interne că brutarii din Huși pot fabrica pâine pentru armată, așa cum se solicitase. La 30 aprilie 1877, Prefectura județului Fălciu raporta Ministerului de Interne că nu a primit încă ordin pentru rechiziționarea de cereale: „La acest județ, nu s-au primit încă nici un ordin de rechiziționare a productelor, rugându-vă a ne da deslegare dacă trebuie să procedăm”. Din acest raport, rezultă responsabilitatea față de cerințele războiului. La 16 iunie 1877, A. Teodon
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pot fabrica pâine pentru armată, așa cum se solicitase. La 30 aprilie 1877, Prefectura județului Fălciu raporta Ministerului de Interne că nu a primit încă ordin pentru rechiziționarea de cereale: „La acest județ, nu s-au primit încă nici un ordin de rechiziționare a productelor, rugându-vă a ne da deslegare dacă trebuie să procedăm”. Din acest raport, rezultă responsabilitatea față de cerințele războiului. La 16 iunie 1877, A. Teodon, prefectul județului Fălciu (cu reședința la Huși) a cerut aprobare Ministerului de Interne pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
țărănești pentru transporturi militare. La 16 aprilie 1877, N. A. Holban, prefectul județului Fălciu, comunica Ministerului de Interne că numărul cailor rechiziționați sau oferiți gratis este de 80; „cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu. Rechiziționarea s-a făcut pe anumite termene. În total, s-au rechiziționat 264.394 care țărănești. Ministerul de Război prescrise ca fiecare județ să dea pe cale de rechiziție 150 trăsuri înhămate cu trei cai, ceea ce pe toată țara însemna 4.800
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
află în casele familiei Brătianu. Venea foarte des să vadă pe mama și cu multă delicatețe îi aducea uneori un lucru plăcut; ne povestea știri foarte des inventate de public, dar uneori adeverite și totdeauna caracteristice [, ca următoarea anecdotă: La rechiziționarea plăpămilor, d-na X, neavând nici una de prisos, a oferit agentului german să-i dea costul ca să cumpere una nouă și să-i lase pe a ei, la care ținea. Dânsul refuză și nu-i luă nimic. Sosi însă a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Slătineanu, care a adunat și pe cele din casa d-lui Emil Costinescu. Servitoarele lui Dinu erau și ele din grupul Puterilor Centrale, fiind bulgăroaice din Ilfov, și imitau exemplul superiorilor, trăiau cu ordonanțele, cutreierau cu ei satele vecine pentru rechiziționări. Ce aveau de prisos vindeau în oraș. Au avut cinismul să ne ofere și nouă unt, lapte, carne din vitele tăiate în curte. Dar ce să ne mirăm? Nu aflasem chiar de la dânsa că d-na Severa Sihleanu, văduva lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
capitano et commissario sau vicario et commissario, care sunt frecvent întâlniți în corespondență oficială, erau rectorii care primeau competențele și responsabilitățile unui comisar. Activitățile suplimentare caracteristice care puteau fi întreprinse în astfel de comisariate erau emiterea de documente de trecere, rechiziționarea de bunuri, precum și recrutarea de oameni pentru a servi că geniști (marraiuoli) și distrugători (guastatori) în campaniile militare. Un alt mod de a numi un comisar pentru apărarea unui teritoriu supus era de a trimite un florentin cu competența militară
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
multe, în comunele bucovinene Roma, Calafindești, Frătăuții de Jos sau în numeroase sate din județele Bihor și Arad), tocmai când partidul anunța colectivizarea totală și, inițiatic, îi obliga pe țărani, în premieră, să-și treiere recolta pe aria oficială, în vederea rechiziționării automate a „cotelor”. Al treilea val de arestări (1960-1961) urma decretului 411/1959, de desființare a mănăstirilor ortodoxe, acuzate de Securitate că ascund partizani și că le dau asistență spirituală și medicală (2/3 dintre mănăstiri au fost închise, iar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Muncitoresc“. Se vorbește de un „compromis“ al celui nou și de mari greutăți pentru primirea noastră. Mouette, nu știu ce să te sfătuiesc. Îți atrag atenția asupra atitudinii tale de acolo care ar putea avea consecințe ca retragerea pașaportului, rechemarea în țară, rechiziționarea apartamentului în folosul statului etc. Nu uita că trebuie să te pui la curent cu politica țării tale, iar, dacă ești prea ocupată cu munca ta, în nici un caz nu lua parte la vreo mișcare ostilă regimului din țara noastră
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
iunie 1940, întrucât localități rurale ale județului au trecut în administrație sovietică. În aceste condiții, orașul Dorohoi a devenit centru de regrupare a unităților militare, în special, Corp 8 armată și Compania 2/4 poliție, pentru care s-a dispus rechiziționarea unor imobile pentru nevoile de încartiruire a militarilor. Una din principalele probleme cu care s-a confruntat conducerea Comunității evreilor din Dorohoi a fost legată de funcționarea instituțiilor de învățământ și asistență socială și spitalicească. În perioada cuprinsă între 1
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
administrativ era format din trei persoane. Într-o adresă către Federație, se face referire la situația imobilelor rechiziționate, cu precizarea că au fost redate comunității la sfârșitul lunii septembrie 1940, dar toate clădirile rechiziționate erau în bună stare, dar după rechiziționare erau cu multe stricăciuni. În problemele legate de aplicarea legislației antievreiești, conducerea comunității a respectat instrucțiunile date de Federația Comunităților Evreiești din România, cu care a ținut o intensă corespondență. La 26 septembrie 1940, președintele dr.Isac Axler cere lămuriri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
inspector școlar T.Hotnoc de la Inspectoratul școlar Iași care a format dosarul necesar cu un referat favorabil în ceea ce privește localul, materialul didactic, tabloul corpului didactic, înaintându-l celor în drept. Alte probleme sunt legate de funcționarea instituțiilor de învățământ în condițiile rechiziționării localurilor de școală. în 24 de ore să eliberăm localul. Suntem nevoiți să întrerupem cursurile și numeroși elevi nu pot continua școala, întrucât nici la școlile românești nu sunt primiți. Interveniți locului în drept pentru a dispune eliberarea localului. La
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
primar de fete, întrucât localul școlii primare de băieți este suprapopulat de elevi evrei care au venit de la școlile de stat, iar localul grădinei de copii este ocupat tot de această unitate. La 7 noiembrie 1940, Filderman comunică comunității în legătură cu rechiziționarea școlii dvs., de comandamentul 2/4 poliție, am adresat MSM o adresă și cu nr.80075 din 31 octombrie 1940 acesta răspunde la cererea comunității nr.17007 că a fost trimisă Cercului de recrutare Dorohoi spre a fi soluționată în conformitate cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care sunt deficitare din punct de vedere alimentar. Față de problemele constatate s-a dispus încetarea ridicării evreilor și să se constituie o comisie care să revizuiască situația tuturor celor care au fost ridicați pentru ca această acțiune de ridicare și de rechiziționare a evreilor să se facă în condițiuni potrivite, pentru ca să nu tulbure nici ordinea publică, nici ordinea economică, nici soluțiile de fond pe care le vom lua pentru românizarea vieții noastre și pentru apărarea drepturilor acestui neam. Foarte important este faptul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de învățământ și de 316 asistență socială iar Oficiul Județea Dorohoi al centralei evreilor beneficiau de reprezentare în fața autorităților. Pentru perioada cuprinsă între anii 1940 și 1944, trebuie să spunem că problemele au fost generate, pe de o parte, de rechiziționarea temporară a sediului școlii primare din str.Al.I.Cuza, în condițiile în condițiile în care, retragerea unităților militare române din provinciile cedate Uniunii Sovietice, a făcut necesară încartiruirea soldaților în Dorohoi, iar, pe de altă parte, de aplicarea legii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atinsese cote maxime și tânăra noastră armată fusese prinsă nepregătită la multe capitole, un prost obicei transmis și mai târziu. Unul din cele mai importante fusese acela al aprovizionării cu alimente fapt grav ce a determinat guvernul să apeleze la rechiziționări dar, pentru a rechiziționa, trebuia să aibă de unde iar adresa nr.1577/8/20 aprilie 1877 emisă de Prefectura Fălciu poate sta mărturie În favoarea aprecierilor noastre: „Mai toate forțele armatei noastre fiind puse În mișcare, Guvernulu are nevoe să știe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lovitură, numai bună însă de primit trofeul cabalin depus ca o ofrandă de către copil. Din nefericire pentru mine dar și pentru săteni, școala a fost ocupată de trupe, ceea ce însemna gândul unei staționări îndelungate și, ca urmare multe, foarte multe rechiziționări de la populație și, cum haina soldatului nu îmbracă numai oameni, sătenii erau speriați de ce li s-ar fi putut întâmpla familiilor. În ce mă privește, doream ca toată munca noastră de dascăli să nu fie risi194 pită și, luându-mi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să devin prizonier austriac. Atunci mi a venit ideea să caut o salvare spre Răsărit. După ce am străbătut, împreună cu un prieten, Austria și Ungaria, am ajuns, în luna mai 1918, la granița românească dinspre apus. Dar rețeaua posturilor germane de rechiziționare acoperea Muntenia ca o adevărată pânză de păianjen: numai datorită minunatului devotament al țăranilor români am putut trece în Moldova liberă. În cursul șederii mele la Iași am acceptat cu mare bucurie propunerea domnului N.Iorga, profesor la Universitatea din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și ordine ministeriale. În această perioadă au fost emise șapte reglementări importante: Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor (decembrie 1940), Decretul-lege nr. 132 asupra taxelor militare datorate de evrei (ianuarie 1941), Decizia ministerială nr. 23.325 privitoare la rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și arhitecților evrei (ianuarie 1941), Decretul-lege nr. 1403 referitor la organizarea muncii naționale (mai 1941), Decretul-lege nr. 2030, Regulamentul asupra Decretului-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor (iulie 1941), Decretul-lege nr. 3205 privind înființarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor” erau definite și categoriile de evrei care nu aveau obligația muncii forțate: „a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la întreprinderile ce au contracte sau comenzi de la armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
locuitorilor evrei din România. 2. 4 decembrie 1940. Decretul-lege nr. 3984 relativ la statutul militar al evreilor. 3. 20 ianuarie 1941. Decretul-lege nr. 132 asupra taxelor militare datorate de evrei. 4. 27 ianuarie 1941. Decizia ministerială nr. 23.325 privitoare la rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și arhitecților evrei. 5. 30 martie 1941. Decretul-lege nr. 882 privind majorarea taxelor militare datorate de evrei. 6. 14 mai 1941. Decretul-lege nr. 1403 referitor la organizarea muncii naționale. 7. 14 iulie 1941. Decretul-lege nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
8 din prezentul decret-lege. Art. 14. Evreii aflați în întreprinderile prevăzute de mobilizarea teritoriului pot fi rechiziționați pentru lucru, fiind scutiți de muncile de interes obștesc, atât pe timp de concentrări, cât și pe timp de mobilizare sau război. Pe timpul rechiziționării pentru lucru, ei vor continua sa plătească taxele prevăzute de legea asupra taxelor militare datorate de evrei. Art. 15. Un regulament va dezvolta dispozițiunile prezentului decret-lege. Dat în București, la 4 decembrie 1940. Conducătorul Statului Român și Președintele Consiliului de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fizice și cu pregătirea profesională. 1. SUNT EXCEPTAȚI DELA MUNCA DE INTERES OBȘTESC: a) Supușii străini; b) Cei rechiziționați pentru lucru la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare a teritoriului, întocmit de Marele Stat Major și cari posedă ordine de rechiziționare pentru lucru; c) Cei care se găseau angajați la lucru înainte de 21 Iunie 1941 și sunt indispensabili la întreprinderile ce au contracte sau comenzi dela armată, sau dela diferite autorități de stat, chiar dacă întreprinderile respective nu au fost prevăzute în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ministerului Economiei Naționale; - delegatul Ministerului Muncii; d) Banca Națională a României pentru cei de la punctul f. Odată stabilite excepțiunile dela punctul c, d, e, f, (art. 2, de mai sus), propunerile nominale se înaintează Comandamentului Teritorial respectiv, pentru aprobare și emiterea ordinelor de rechiziționare. Cei aflați în lagărele de internare nu vor fi chemați de cercurile de recrutare sau Comandamentele Teritoriale și nici nu vor intra în excepțiunile stabilite la punctul 2, întrucât aceștia sunt folosiți la munca de interes obștesc după dispozițiunile date
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
are răspunderea lui și dacă s-au asigurat uneltele de lucru, hrană și cazare. f. - Excepțiunile constatate de comisiuni, vor fi comunicate Comandamentului Teritorial, pentru a dispune de urgență asupra lor. Orice cerere de acordare de trupă românească, precum și de rechiziționare de evrei, făcută de autoritățile sau armata germană, se aprobă numai de marele Stat Major P.S. Aceste cereri se vor trimite în original Marelui Stat Major P.S., Secția 7-a (Legături cu armatele aliate). g. - Clarificarea situației evreilor din lagărele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cei rechiziționați pentru lucru, sau cei ce au adeverințe de la autoritățile aliate. Aceste excepțiuni sunt verificate, în vederea lămuririi și statisticii cerute pentru 1 Septembrie 1941, de Cercurile de Recrutare, procedând astfel: - La supușii străini și cei ce au ordine de rechiziționare pentru lucru, li se pune ștampila pe livret: „exceptat dela munca de interes obștesc până la 31 Decem brie 1941”. - La cei cu diverse adeverințe, conform acordului încheiat cu autoritățile germane, se face aceeași mențiune, numai în cazul când aprobarea de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]