76,711 matches
-
rândul trecut. „Răducăneni... Răducăneni... făcea Delavrancea, ministru, cu ochii pe sus, gânditor. Niciodată n-am admirat un răsărit de soare mai măreț ca la Răducăneni! Și, mă rog, de ce vrei să pleci de acolo, aud că ești scriitor” - (i-l recomandase Vlahuță, care-i pusese pila să-l aducă pe autor la București). Moșneagul se uită la mine șiret, luându-mă complice: „Pentru că, vedeți, domnule ministru, (explică el, grăbindu-se să nu piardă poante și să meargă drept la inima dramaturgului
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
de inferioritate, cu percepția sa apriorică, exclusiv livrescă și adesea aberantă despre cultura și civilizația occidentale), atunci cînd, peste noapte, ajunge să locuiască, pe termen relativ lung într-o mare capitală europeană. Șocul acestei experiențe existențiale (pe care autoarea o recomandă tuturor celor care nu au avut un maestru spiritual sau nu au trăit o dramă adevărată - de tip moartea cuiva foarte apropiat, o boală etc.) o face pe Magda Cârneci să intuiască dimensiunile exacte ale dramei românilor stabiliți în Occident
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
peste zece zile, mă pomenesc cu un ordin să mă prezint la București la minister. Mă duc, șeful de cabinet mă introduce la domnul ministru, care s-a uitat la mine ca un leu la un biet șoricel. Directorul mă recomandă: „Excelență, despre dumnealui v-a vorbit domnul Vlahuță...” Leu se mai îmblânzi: „Unde funcționezi?” La Răducăneni, în Fălciu, excelență”. Ministrul a rămas îngândurat. S-a lăsat pe spate în fotoliul ministerial, și-a scuturat coama de leu și, cu ochii
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
de ani”. Pe cine preferă cititorul de astăzi între publicistul Vinea, pe de o parte, și poetul și prozatorul cu același nume, pe de altă parte, lăsăm la aprecierea fiecăruia. Personal, între pamfletarul din gazete și autorul Orei fântânilor, îl recomand pe cel de-al doilea. Ion Vinea, Publicistica (1920-1924), Opere, Edit. Academia Română, București, 2003
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
în personajele căruia s-ar putea recunoaște unele dintre persoanele reale din viața orașului și care ar putea deveni, prin aceasta un best-seller local. Important este faptul că această carte este scrisă cu umor, inteligență și har, calități care o recomandă tuturor cititorilor, inclusiv celor care nu au călcat niciodată prin Slobozia. Evelyn este un „roman mozaicat” care merită citit, chiar dacă Slobozia nu este Dublin și nici Nicolae Stan nu este James Joyce. Lăsînd gluma la o parte, se poate spune
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
ar fi luat în serios. Beja însă a avut o funcție sindicală, are antecedente, încît cu el lucrurile stau cu totul altfel. E adevărat că el joacă pe două tablouri, cum se spune. Cînd e vorba să se îmbățoșeze se recomandă drept lider al minerilor și amintește de isprăvile sale de odinioară. (Țineți minte ce avînturi de general avea acest Beja pe vremea marșului spre București al minerilor victorioși la Costești !?) Luat mai strîns, Romeo devine Romică și se păgubește de
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
variantelor în -țiune eliminate de normă sau plasate într-o poziție subordonată? O investigație în Internet poate oferi și în acest caz câteva date și sugestii utile. În cazurile variantelor nespecializate, raportul este în genere zdrobitor în favoarea formelor în -ție recomandate de normele actuale. Sînt totuși unele excepții: DEX propune, de exemplu, ca formă-titlu malversație (malversațiune fiind doar tolerată, ca variantă învechită). Citatele din presa actuală și din Internet arată totuși o clară preferință pentru malversațiune: “relatările ziarelor despre malversațiuni inimaginabile
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
operelor presupusului amor dintre Celan și Ingeborg Bachmann, unde moștenitorii acesteia au interzis pur și simplu orice acces la urmele documentare ale respectivei relații. Nu întîmplător opinia lui Sigrid Weigel, care, în tratarea acestui important episod din viața ambilor poeți, recomandă o „etică a lecturii” refuzînd principial orice instrumentalizare a persoanelor „ca material pentru imaginația și curiozitatea cititorilor”, trece drept exemplu tipic pentru o atitudine criticabilă a exegezei, în care reconstituirea trăirilor prelucrate în textul literar este respinsă în numele unui scepticism
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
exemplu de felul în care o asemenea circularitate tautologică a argumentării poate fi ținută sub control printr-o atentă delimitare a sferelor „vieții” și „operei”, rețeta ei nu constituie un răspuns definitiv la problema dacă modelul biografic preluat de la Bildungsroman, recomandînd aflarea „numitorului comun” al unei personalități în ciuda sfîșierilor și risipirilor ei, pentru ca finalmente ea să apară ca o „esență” unitară, se potrivește cu destinul lui Paul Celan. Viziunea unei viitoare biografii a poetului, a cărei precizie depinde de posibilitatea, acum
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
loialitatea, imparțialitatea, echitatea); iubirea și umanitatea (surse ale bunătății și generozității, altruismului); temperanța, din care vin stăpînirea de sine, prudența, discreția, modestia și, în sfîrșit, spiritualitatea și transcendența, relevate de bucurie în fața frumuseții, iertare, clemență, simțul umorului, entuziasm. Seligman ne recomandă să identificăm printre aceste virtuți pe acelea care ne definesc mai bine și să le aplicăm deliberat în problemele importante ale vieții. Istoria dolarului Cînd George Washington a pozat pentru portretul ce avea să împodobească bancnota de un dolar (tipărită
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
atent la ceea ce fac cei ce-l sapă pe șef și la relațiile lor cu “centrul”, pentru a sări la timp în barca învingătorului, iar a treia e să aibă o pilă ca lumea la București, pentru a se putea recomanda drept omul lui Cutare. Prieteni ziariști din țară mi-au povestit niște întîmplări cu politicieni locali, din categoria celor care nu răzbat în presă. Într-o filială a PSD din sudul țării, cine vrea să aibă cotă la fața locului
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
ale teatrului bulevardier. Traiect care "depășește valoarea de conjectură, mai ales că a făcut posibilă existența comediei satirice într-o epocă a elogiului necondiționat. Să mai adăugăm că, pe patul morții, Aurel Baranga și-a renegat opera scrisă la comandă, recomandând tinerilor dramaturgi să nu facă precum a procedat el. Problema este însă alta: are teatrul său, de nejucat în zilele noastre, calitatea de a figura printre primii o sută? Noi credem că nu. Argumentul contrar s-ar susține pe aceea
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
Când noua piesă ți-o anunți,/ Ca-n vremile de-odinioară,/ Când sabie și jaf era în țară/ Românii se retrag în munți. Presupunem că dintr-un scrupul asemănător, al prezenței sectorului literaturii pentru tineret, figuează în Dicționar Constantin Chiriță, recomandat de Marian Popa pentru "invenția epică luxuriantă, ce se "sprijină pe un limbaj clar și pe o oralitate fluentă. Autorul a primit, însă, premii ale Uniunii Scriitorilor pe anii 1965, 1966, 1971, 1974... Să luăm, însă, ca paragon, proza, sector
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
era incitantă, îndrăzneață, dezinhibată. E un paradox, probabil esențial pentru mine: pe de o parte libertate și aventură, pe de alta disciplină și corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util în ultima
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
abundă supărător. Dacă autorul nu cunoaște pluralul unor cuvinte, conjugarea etc., cineva ar fi trebuit să corecteze, mai mult sau mai puțin tacit, formele stâlcite precum: umere, pe acolo unde, noi tacem, nedejghiocate, acoperișe, monastire, a miia oară, ghiară ș.a. Recomand autorului, înainte de orice, lucrul cu dicționarul. Paul Doru Chinezu are câteva cărți publicate la activ și, după cum e obiceiul, este de câțiva ani membru al Uniunii Scriitorilor. Nu cunosc celelalte cărți ale acestui scriitor din Lugoj, dar prezenta îmi este
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
autor). Printre admiratorii lui Weininger se vor număra Karl Kraus și August Strindberg, care o va socoti "o carte înfricoșătoare" ce "rezolvă poate cea mai grea problemă". Lui Ludwig Wittgenstein i se pare că Weininger greșește enorm, dar fascinant, și recomandă călduros cartea lui G. E. Austin. Această faimă de "carte-neadevărată-care-trebuie-neapărat-citită" nu face decât să incite o dată mai mult, chiar și în cercurile feminine ori feministe, printre cititoarele perseverente aflându-se Lou Andreas-Salomé ori Rosa Mayreder (care și furnizează o replică
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
este într-adevăr o îndeletnicire canibalică. Ar fi mai lesne de înțeles atunci de ce anumiți critici, belicoșii și sibariții meseriei, preferă carnea tînără. Ceva de genul ăsta voia să spună Walter Benjamin atunci cînd, în scrierile sale despre tehnicile criticii, recomanda abordarea unei cărți "cu aceeași delicatețe cu care un canibal își prepară un sugar". Cine poate însă urma un atare sfat printre autori și cărți tari ca iasca? În ceea ce-i privește pe tinerii scriitori, relația lor cu criticul sever
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
ideile tale?... În privința metodelor, plec de la părerea că orice metodă este bună în afară de aceea care plictisește. Orice metodă, repet, are valoarea celui care o folosește. L.V. Eliot își începea eseurile critice cu asanarea verbului (mă gândesc și la Valéry, care recomanda imperios le nettoyage de la situation verbale), cu explicarea termenilor, și de cele mai multe ori se oprea acolo. Explica înțelesurile unui cuvânt până se asigura că a pus stăpânire pe el, nu i-a scăpat nimic, nu ia nimic drept cert pe
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
care trebuie examinate fie doar în sînul opoziției, fie doar în al puterii. Cu alte cuvinte, nu duce o politică de carantină în privința invitaților săi. Dl Zubașcu a rămas la radicalismul de la începutul anilor '90, cînd opozanților FSN li se recomanda să nu zîmbească în fața camerelor de luat vederi cînd dădeau mîna cu dl Iliescu. Nu-l putem ajuta pe dl Zubașcu să renunțe la acest fel de a gîndi pe care și politicienii și gazetarii l-au părăsit de ani
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
Ajunge psihism, vitalism, moralism, Christian science, gidism, pragmatism religios, teozofism etc." sau "Apusenii se nasc în catolicism. Răsăritenii ajung la ortodoxie" sau "...orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox." - nici una dintre aceste meditații inautentice nu-l recomandă pe savantul de mai târziu. Dacă tânărul Eliade greșește atunci când îl apropie pe Rudolf Steiner de protestantism, nici ortodoxiei nu-i face un serviciu prin elitismul său. Această credință nu mai este una moștenită prin tradiție, ci o cale, o
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
Kafka de domeniul ficțiunii, ci funcționează și în viața cotidiană. Citez doar două exemple menționate în Jurnal. Unul este descrierea lui Rudolf Steiner, celebrul antropozof. În 1911, la Berlin, acesta ținea conferințe, dar avea și un cabinet medical unde consulta, recomandând diete antropozofice. Kafka l-a vizitat în acest scop. Iată-l pe Rudolf Steiner, îmbrăcat în "redingota neagră cam uzată", șezând în fața pacientului și "dând din cap, din când în când, considerând probabil că gestul îl ajută să se concentreze
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
fiindcă etc. etc. E tras de urechi și dl Mihăieș care, în România literară, a ținut partea lui Pleșu și nu pe a lui Onișoru. Domnule Antonesei, dv. citiți revista pe care o conduceți? l Dacă n-o citiți, vă recomandăm s-o faceți, fiindcă merită. Nu ne referim la Alex Nick Simian, ci la altele. De exemplu, Timpul este printre foarte puținele (ca să nu zicem că e singura) reviste care și-au amintit că la 26 ianuarie Ceaușescu ar fi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
care analiza sărbătoarea prilejuită în media românească de cei 60 de ani ai dictatorului) și că la 15 martie s-a împlinit exact o jumătate de veac de la moartea lui Stalin (un text de William Totok). l I-am mai recomanda dlui Antonesei și articolul profesorului Al. Andriescu, intitulat spiritual Fesul lui Ion Ghica și capra troiană sau ce gîndesc românii despre turci. Asta ca să-l întîrziem în drumul lecturii d-sale către pagina ultimă, unde poate citi, de exemplu, sub
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
Inedită ipostază a Securității: agenție specializată în găsirea de locuri de muncă pentru cetățeni! Conlucrarea dintre colonelul Merce și A. B. a decurs perfect, așa cum arată documentele. Partenerii se consiliază reciproc, fac schimb de impresii, își vând ponturi: Merce îi "recomandă" să nu ia cuvântul la o ședință a Consiliului de conducere a Uniunii Scriitorilor din aprilie 1983, ce se anunța furtunoasă și, într-adevăr, cel numit "Oșanu" ascultă sfatul amicului cu grade. La rându-i, acesta își notează cu grijă
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
departe de primejdii ar fi lucru necugetat și forțat din partea noastră să mergem să le căutăm<footnote Notă Pr. Teodor Bodogae: Se știe că Celsus acuza pe creștini de lașitate (I, 65), dar, cu toate că a scris Îndemn la martiriu, Origen recomanda prudență și evitarea măsurilor hazardate, de aceea nu-i de mirare că în Apologia despre fugă (trad. St. Bezdechi, Cluj, 1925, p. 79 ș.u.) Sf. Atanasie pare a se fi inspirat din aceste rânduri. (n.s. 286, p. 55) footnote
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]