736 matches
-
la vârsta adultă a individului uman. Gena care codifică interleukina-3 este translocată și exprimată anormal în unele leucemii. Partenerul de fuziune al erg din cromozomul 16 (indicat c16) nu a fost încă identificat. Se consideră că sistemele enzimatice care mediază recombinarea normală V(D)J, în geneza genelor pentru catenele imunoglobulinice ar putea crea rearanjări cromozomale care prefațează transformarea malignă (Tsujimato, 1985). În două tipuri de translocații t(11;14) (p13; q11) și t(7;11) (q35; p13) sunt implicate fie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
necesare și în același timp a menține cadrul de citire al celor două regiuni codificatoare juxtapuse. În plus, transcriptele și proteinele fuzionate trebuie să fie exprimate în mod adecvat și să fie suficient de stabile pentru a avea valoare selectivă. Recombinarea care are loc în procesul fuziunilor genice este una neomoloagă, dar studiile de secvențiere au evidențiat motive secvențiale scurte, aflate în apropierea punctelor de rupere, care pot facilita interacțiunea cu aparatul enzimatic de recombinare. Acum este bine dovedită implicarea în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stabile pentru a avea valoare selectivă. Recombinarea care are loc în procesul fuziunilor genice este una neomoloagă, dar studiile de secvențiere au evidențiat motive secvențiale scurte, aflate în apropierea punctelor de rupere, care pot facilita interacțiunea cu aparatul enzimatic de recombinare. Acum este bine dovedită implicarea în tumorigeneză a dereglării mecanismelor de control al ciclului celular: cele mai multe celule maligne sunt lipsite de punctul de control RbG1, prin mutația unuia dintre elementele din axa ciclina D-CdK4-p16-Rb. Perturbarea unor rețele moleculare reglatoare ar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
partea centrală a moleculei BRCA1 se află secvențe de aminoacizi care sunt importante pentru localizarea nucleare a proteinei (NLS) și pentru legarea proteinelor codificate de genele p53, rb, rad50 și rad51. Proteinele RAD50 și RAD51 sunt implicate în mecanismul de recombinare mitotică și meiotică și în cel de repararea a leziunilor din ADN. Spre capătul carboxil terminal al BRCA1, între resturile de aminoacizi 1699-1736 și 1818-1855, există două domeniile BRCT. Secvența acestor domenii este puternic conservată în proteina BRCA umană și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
20-30 aminoacizi, numite repetițiile BRC. Singura proteină care conține o secvență similară a fost identificată la nematodul Caenorhabditis elegans și are o funcție necunoscută. BRCA2 se leagă de RAD51, omologul genei Rec A de la E. coli, cu rol important în recombinarea și repararea rupturilor bicatenare din ADN. Legarea este cel puțin parțial mediată de repetițiile BRC. Șoarecii knockout, lipsiți de toate repetițiile BRC din BRCA2 mor în cursul dezvoltării intrauterine, pe când cei „knockin” care au cel puțin trei repetiții BRC supraviețuiesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fost identificate și deleții de mari dimensiuni care determină pierderea în totalitate a genei brca. A fost izolată și studiată o secvență genomică de 100 kb care include brca1 și care se caracterizează printr-un număr mare de repetiții Alu. Recombinarea mediată de Alu pare să reprezinte baza producerii delețiilor de mari dimensiuni. În afara acestor mutații au mai fost identificate și mutații criptice, care determină modificarea regiunilor promotor, ale altor secvențe reglatoare sau ale situsurilor implicate în splicing. Analiza haplotipurilor bazate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromatinei și care sunt asociați cu oncogeneza o reprezintă proteinele non-histonice ce aparțin suprafamiliei HMG (High Mobility Group). Proteinele HMG sunt proteine nucleare ubicvitare ce reglează și facilitează diferite activități în care este implicat ADN, cum ar fi replicare, transcriere, recombinare și reparare. Aceste proteine se leagă la ADN și la cromatină și acționează ca elemente arhitecturale, inducând modificări pe distanțe scurte sau lungi în structura situsurilor la care ele se leagă. Proteinele HMG influențează activitatea diferitelor molecule reglatoare cum ar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la cromatină și acționează ca elemente arhitecturale, inducând modificări pe distanțe scurte sau lungi în structura situsurilor la care ele se leagă. Proteinele HMG influențează activitatea diferitelor molecule reglatoare cum ar fi: receptori hormonali, proteina p53, proteinele RAG implicate în recombinarea V(D)J, proteinele homeotice HOXD9 și a câtorva factori de transcriere. Domeniile funcționale ale proteinelor HMG sunt foarte răspândite, ele fiind componente și ale diferitelor proteine reglatoare cu domenii de legare la ADN. Familia de gene HMG-I cuprinde
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la deleția sectoarelor codificatoare 5’ ale protooncogenelor, rezultând oncogene celulare care se exprimă la nivel molecular prin proteine fuzionate în care domeniul normal aminoterminal a fost înlocuit cu secvențe codificate de altă genă celulară. Activarea unor protooncogene prin evenimente de recombinare consecutive transferului experimental este surprinzător de frecventă. De exemplu, mai mult de zece oncogene raf au fost activate independent în această manieră, în diferite laboratoare din lume. Este interesant de constatat că ret, care inițial a fost izolată ca oncogenă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rearanjări ale ADN în carcinoamele de tiroidă. Secvențele codificatoare ale oncogenelor activate mas, hst și fgf-5 sunt aceleași ca ale protooncogenelor. Activarea acestor protooncogene pare a avea loc nu ca rezultat al mutațiilor genice, ci prin creșterea expresiei genice datorită recombinării protooncogenelor cu secvențe reglatoare anormale. Activarea altor protooncogene se realizează prin deleția secvențelor codificatoare 5’ ale lor, ceea ce conduce la geneza de protooncogene trunchiate, care devin astfel oncogene celulare active, exprimate ca proteine fuzionate, recombinante. Delețiile amino-terminale par să îndepărteze
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din regiunile amprentate se replică asincron în faza S a ciclului celular: în cazul celor mai multe gene amprentate, copia paternă se replică mai devreme decât cea maternă (Kitsberg și colab., 1993). Clusterii amprentați sau regiunile apropiate acestora prezintă frecvențe diferite ale recombinării meiotice, cu creșterea ratei de recombinare în timpul meiozei paterne (Paldi și colab., 1995). O genă amprentată se poate exprima în mai multe izoforme, se poate exprima specific doar întrun țesut sau într-o anumită perioadă de dezvoltare a organismului. Aceste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în faza S a ciclului celular: în cazul celor mai multe gene amprentate, copia paternă se replică mai devreme decât cea maternă (Kitsberg și colab., 1993). Clusterii amprentați sau regiunile apropiate acestora prezintă frecvențe diferite ale recombinării meiotice, cu creșterea ratei de recombinare în timpul meiozei paterne (Paldi și colab., 1995). O genă amprentată se poate exprima în mai multe izoforme, se poate exprima specific doar întrun țesut sau într-o anumită perioadă de dezvoltare a organismului. Aceste caracteristici îngreunează identificarea și confirmarea de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la compusul chimic G418. A fost realizat un construct molecular reprezentat de o casetă β-geo (formată prin fuziunea genei pentru β-galactozidază, din operonul lac al bacteriei Escherichia coli și gena bacteriană pentru rezistență la neomicină). Aceasta a fost inserționată prin recombinare omoloagă (Tokugawa și colab., 2003) în gena Fbx15, din genomul șoarecelui. Gena Fbx15 este exprimată în mod specific în celulele stem embrionare și în celulele embrionului timpuriu de șoarece, fără însă a fi esențială în menținerea pluripotenței sau în dezvoltarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ciclofiline ca factori de interacțiune cu Vir D2, precum și VIP1 și VIP2 ca factori de interacțiune cu Vir E2. T-ADN adică ADN transferat și transformant al lui Agrobacterium poate fi integrat în genomul celulei gazdă printr-un proces de recombinare neomoloagă care necesită participarea unor proteine (probabil enzime legate de reparare sau recombinare) codificate de genomul plantei (Ziemienowicz și colab., 2000; van Attikum și colab., 2001). Genele din T-ADN de Agrobacterium conțin motive cis cutia TATA, cutia CAAT, semnal
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
factori de interacțiune cu Vir E2. T-ADN adică ADN transferat și transformant al lui Agrobacterium poate fi integrat în genomul celulei gazdă printr-un proces de recombinare neomoloagă care necesită participarea unor proteine (probabil enzime legate de reparare sau recombinare) codificate de genomul plantei (Ziemienowicz și colab., 2000; van Attikum și colab., 2001). Genele din T-ADN de Agrobacterium conțin motive cis cutia TATA, cutia CAAT, semnal de poliadenilare) necesare pentru expresia lor în celula vegetală eucariotă (Barker și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru atașarea bacteriei este nevoie de prezența unor proteine ale peretelui celular de tip vitronectină; pentru importul nuclear și traficul intracelular al T-ADN este nevoie de sinteza importinei α șiVIP 1. Sunt necesare și componentele mecanismelor de reparare și recombinare în vederea integrării T-ADN, incluzând histona H2A-1. Silențierea posttranscripțională (PTGS) a oricăreia dintre aceste gene ale celulei gazdă poate induce rezistența plantei gazdă prin blocarea procesului de transformare indus de Agrobacterium. Ward și colaboratorii (2002), pe de o parte, și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Nu se știe care este rostul transferului ADN -T în genomul celulei gazdă. La un moment dat monocatena transferată trebuie să fie convertită în ADN dublu-catenar. Structuri circulare de ADN-T identificate în celulele infectate apar a fi generate prin recombinare între repetițiile de 25 perechi de nucleotide din stânga și din dreapta ADN-T, dar nu se știe dacă asemenea structuri circulare sunt intermediari de replicare sau de recombinare. Sunt multe probleme încă nelămurite ale acestui proces legat de integrarea ADN-T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
circulare de ADN-T identificate în celulele infectate apar a fi generate prin recombinare între repetițiile de 25 perechi de nucleotide din stânga și din dreapta ADN-T, dar nu se știe dacă asemenea structuri circulare sunt intermediari de replicare sau de recombinare. Sunt multe probleme încă nelămurite ale acestui proces legat de integrarea ADN-T ca unitate integrală, ca număr de copii care sunt integrate, ca situsuri din genomul gazdă disponibile pentru integrare, ca reglare a genelor din ADN-T etc. Nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
crez științific care îl face un cas à part în ceea ce privește definirea științei politice. Domeniu al hibridizării, supusă unui schimb continuu de concepte, teorii sau metode realizat între mai multe discipline și subdomenii, dar supusă și la numeroase segmentări 3 și recombinări creative, știința politică este, în opinia lui Dogan, condamnată să nu ajungă la "descoperiri fundamentale". Procesul de simbioză dintre știința politică și alte științe sociale, caracterul său metodic nu sunt suficiente pentru a conduce la formularea unor paradigme veritabile 4
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
urmate de altele cuproase și feroase. Multă vreme cantonate în emisfera estică, aceste tumori agregate au declanșat malignitatea, poate deja latentă, a unor celule analoage din emisfera vestică. Fenomenul, cunoscut sub numele de „înaintare columbiană”, a făcut să apară prin recombinare celulară clone hispanice și anglo-saxone. Agravîndu-se, boala s-a manifestat printr-o stare febrilă generalizată și o detresă respiratorie acută sub acțiunea unor factori culturali : inhalare de distilați de petrol, diminuare a cantității totale de oxigen, formare de cavități în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
factori acționează sinergic în inducerea carcinogenezei. Virusul hepatitic B poate afecta activitatea p53 prin inducerea de leziuni ADN și prin mutații ale genei. Integrarea ADN-ului viral în genomul celulei gazdă este urmată de apariția unor anomalii genomice (translocații, duplicații, recombinări etc.) în urma cărora gena TP53 poate fi deletată. Un alt aspect îl reprezintă efectele exercitate de proteina HBx care determină supresarea funcțiilor p53-dependente: apoptoza și activarea trancripțională [49, 50]. Analiza rolului TP53 în CHC asociat infecției VHC a arătat că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
satelite pericentromerice) și cauzează instabilitate genomică. In hepatocarcinogeneză hipometilarea ADN a fost detectată în leziunile precursoare la nivelul regiunilor satelite pericentromerice, fiind considerat cel mai timpuriu eveniment epigenetic. La nivelul acestor regiuni hipometilarea produce decondensare centromerică și o creștere a recombinării cromozomilor, ceea ce induce la instabilitatea cromozomială descrisă în hepatocarcinogeneză. Analiza comparativă a expresiilor miARN în CHC și țesutul hepatic adiacent non-tumoral a relevat un profil miARN specific CHC și a evidențiat implicarea expresiilor diferențiate ale miARN în patogeneza și progresia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminița Leluțiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92126_a_92621]
-
juvenile, un sindrom caracterizat prin numeroși polipi hamartomatoși. Pacienții cu acest sindrom prezintă un risc crescut de apariție a cancerelor de colon, stomac și pancreas [60]. BRCA2 Gena BRCA2 localizată pe cromozomul 13q12-13, împreună cu gena BRCA1 au rol în controlul recombinării omoloage și al reparării rupturilor dublu-catenare ale ADN. Studiile realizate au găsit o genă BRCA2 inactivă în aproximativ 7% dintre ADP, iar în toate cazurile una dintre alele a fost inactivată printr-o mutație germinală [61, 62]. Au fost descrise
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
informație genetică. Ele sunt alcătuite din secvențe hexamerice de ADN bogate în guanină și repetate în tandem (TTAGGG)n, care sunt pierdute progresiv cu fiecare diviziune celulară datorită replicării incomplete. Rolul esențial al telomerelor constă în protejarea terminaților cromozomilor de recombinare și fuziune, fiind esențiale pentru menținerea stabilității cromozomiale. Disfuncția telomerelor este un mecanism important care generează instabilitate cromozomială. Când scurtarea telomerelor devine critică (5-7 kbp) au loc fuziuni între capetele cromozomiale care determină apariția cromozomilor inelari sau dicentrici, așa-numitele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
joncțiunea segmentelor V, D, și J, fragmentele de genă rezultate fiind apoi legate la loc sub acțiunea unor enzime specializate de „reparare a ADN” cum ar fi protein-kinaza dependentă de ADN, ADN-ligaza etc. (Gellert, 2002). Sub acțiunea acestor enzime de recombinare, reasamblarea fragmentelor V, D și J se face aleator, cu generarea unui mare număr de clone TCR. În final, marea diversitate a receptorilor limfocitelor T rezultă din permutările și combinările segmentelor V, D și J, din combinarea aleatorie a lanțurilor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]