572 matches
-
era prezent pontiful, chiar și atunci când Papa Sixt al V-lea a reluat celebrările în bazilicile și bisericile romane. Așadar, sensul originar al sintagmei canto-a-capella indica execuțiile muzicale din liturgiile pontificale. Mai târziu, Papa Sixt al IV-lea (1471-1494) a reconciliat cantorii de origine romană cu cei de origine franco-flamandă, contrastanți între ei, și a creat în Vatican capela mai apoi numită Sixtină. Pentru bazilica San Pietro s-au ales doisprezece cantori, care, înlăturați de Sixt al V-lea și readmiși
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ambiția și-a întîlnit nemesisul. Acum mă aflu în vîrful imensei piramidei și nu creez nimic. Nu pot decît să primesc propuneri strălucite din partea colegilor mai tineri, cu poziții mult mai active și să găsesc un mod de a le reconcilia și promova. Exminez opțiunile și dau la o parte, fără nici cea mai mică emoție, tot ce nu se potrivește sistemului nostru. O asemenea activitatea utilizează doar o mică parte din inteligența umană. — O, dar e absurd! strigă Weems vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
oftînd], mă tem că am supărat pe aproape toată lumea prin viziunea mea cinică despre istorie. Am descris-o ca pe o creștere și răspîndire a bogăției. Există două stiluri de guvernare care domină lumea de azi. Unul lucrează pentru a reconcilia companiile care angajează oamenii, celălalt își angajează oamenii pe cont propriu. Cei care apără primul stil cred că marea bogăție e răsplata și instrumentul necesar al celor care servesc omenirea în cel mai bun mod cu putință, pentru toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
înger al răzbunării și preoteasă a iubirii dezlănțuite, Satanhia este sacrificată de Gringo spre a închide acest cerc al vrăjii. Tropicele acordă acestui scenariu al retribuției biblice amploarea unei hecatombe parfumate. În cele din urmă, realismul magic al lui Pratt reconciliază contrariile. Lumea de dincolo, un Paradis straniu, mai apropiat de reveriile voodoo decât de rigoarea creștină, îi așteaptă în sânul ei pe toți actorii acestei drame a iubirii și revoluției. Gringo e reunit cu morții pe care i-a răzbunat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
documentarul despre arhitectura romanică. Nu aveam de gînd să mă las Înduioșat. Era ceva normal. La fel aș fi făcut și eu. Făcuse semne mari pe marginea unui pasaj În care Freud stabilește că sarcina fiului constă În a se reconcilia cu tatăl dacă i-a păstrat cumva o oarecare ostilitate, sau de a se emancipa de tirania acestuia atunci cînd, ca reacție față de revolta lui copilărească, i-a devenit supus ca un sclav. Tata se gîndise oare la părintele sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
însemne ceva pentru întreaga lume? Ce altă reformă decît aceea a bunăvoinței? Legenda spune că elevii întotdeauna au fost și vor rămîne elevi iar profesorii vor fi întotdeauna profesori. N-am înțeles acest adevăr decît mai tîrziu. Că nu poți reconcilia cele două tabere aflate de o parte și de alta a baricadei. Că n-ai încotro, oricît de multă bunăvoință ai găsi și ai vrea să arăți. Trebuie să admiți că există o separare inevitabilă. Așa o fi? Sigur că
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
răcoroși, număr nopțile, sună sistrul, pupăza-acum mă pândește. Freamătă teii răcoroși. „Mai sunt și repetiții, n-am reușit să le evit, pare că se complică prea mult programul. Dar și repetițiile au, un sens poetic“. „Interesant“, zise Diotallevi. „Asta mă reconciliază cu mașina ta. Deci dacă eu aș introduce În ea toată Tora și pe urmă i-aș spune - care-i termenul? - să randomizeze, ea ar efectua o veritabilă Temura și ar recombina versetele Cărții?“ „Bineînțeles, e o chestiune de timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
afla Ombilicul Lumii. În timp ce haita diabolicilor, Încremenită pentru o clipă În fața fenomenului, Începea iarăși să vocifereze, mi-am spus că istoria aceea se Încheiase cu adevărat. Dacă Hod este sefirotul Gloriei, Belbo avusese această glorie. Un singur gest neînfricat Îl reconciliase cu Absolutul. 114 Pendulul ideal se compune dintr-un fir foarte subțire, incapabil să opună rezistență la flexiune și torsiune, de lungime L, de care, În centrul său de gravitație, e prinsă o greutate. Pentru sferă, centrul de greutate e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
al culturii Decadenței. Nu-i mai puțin adevărat că nici Vinea, nici Arghezi, și cu atît mai puțin „frondeurii” Adrian Maniu sau Emil Isac, nu au rezistat prea mult timp pe aliniamente radicale, repliindu-se pe coordonatele unui modernism heterodox, reconciliat cu tradiția. Jocul de măști al identităților scripturale, curent la avangardiști, apare și la Ion Vinea. Poemul în proză „Preumblare“ din Contimporanul, an II, nr.1, 6 ianuarie 1923 - una dintre piesele de rezistență ale autorului (semnată „camuflat” Ivan Aniew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-l sili să se manifeste lângă tine, pe scenă într-un timp concentrat - și tu să scapi, să rămâi spectator, să ieși din Timp”. Se remarcă valoarea de simbol conferită celor două entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al reprezentării, al recreării unei cosmogonii. De asemenea se accentuează valoarea de simbol conferită celor două entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al reprezentării, al recreării unei cosmogonii. De asemenea se accentuează valoarea de simbol conferită celor două entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al reprezentării, al recreării unei cosmogonii. În nuvela La țigănci, accesul în toposul grădinii are semnificația unei ieșiri din spațiul și timpul profan. Natura este percepută cu gravitate spirituală de Mircea Eliade: geografia
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
psihologia. Astfel mi-am dat seama că în traiectoria vieții noastre se ivesc semne, apar momente care vor dinamiza elanul de viață într-o direcție neașteptată (sau sperată în mod secret) și fac ca noi, să ne realizăm, să ne reconciliem, cu acea parte din noi care aspira să existe în lumina vieții. Școala este locul în care se formează persoane armonioase cu sine, cu ceilalți, capabile să transpună în competențe conținutul diplomei, să se bucure de procesul si produsul activității
De vorbă cu profesorul psihopedagog. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Mirela Pintilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_581]
-
nu m-ai făcut păgân, pentru că nu m-ai făcut femeie, pentru că nu m-ai făcut sclav”. A se îmbrăca în Cristos implică necesitatea de a muri pentru vechile privilegii bazate pe diferențierea rasială, socială și sexuală. Bărbații și femeile, reconciliați în Cristos și conduși de el la unitate, rămân „bărbat și femeie” (arsen kai thely), dar nu în condiția descrisă de Cartea Genezei (Gen 3,16): „Dorințele tale se vor ține după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ar folosi imagini frapante și le-ar aminti cît mai des. Maurice Barrès, de exemplu, se înverșunează împotriva "marii burghezii evreiești" care aduce "la foamete mii de muncitori"157. Sau Maurice Thorez, care proclamă că "14 Iulie este sărbătoarea națiunii reconciliate cu ea însăși, unită împotriva celor două sute de familii"158. Cele două sute de familii, banca semită iată expresii mult mai colorate decît cuvintele simple de capitaliști sau burghezi. Să nu vă-nchipuiți că Le Bon propune o manipulare calculată, cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Londra, 1970. 361 Un caz întemeiat este acela al lui G. Roheim. În Animism, Magic and Divine King, a încercat să exprime în mod concret natura legăturilor politice pe care Freud le schițase în psihologia maselor. Și, de asemenea, să reconcilieze, în planul științei, pozițiile psihanalizei și ale criticii sociale și politice. 362 H. Glaser, Sigmund Freud, Fischer, Franckfurt am Main, 1979. 363 Fie că autorii lor o recunosc sau nu, majoritatea eseurilor de sinteză între marxism și psihanaliză se situează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
două modele ale societății. În măsura în care Freud aderă la psihologia mulțimilor, modelul propriu societății de mase este incompatibil cu modelul societății de clasă al lui Marx. Or, toate eforturile unui Reich, ale unui Adorno sau Marcuse etc. nu vizau decît să reconcilieze cele două modele ireconciliabile. Divergențele dintre ei se datorează locului pe care fiecare e dispus să îl acorde celor două tipuri de societăți. Reich a privilegiat concepția societății de masă, Marcuse pe aceea a societății de clasă. Adorno a făcut
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Pentru Gadamer, „întreaga experiență a lumii este mediată lingvistic”1. Dacă în accepția sa limba are un caracter evenimențial, grație puterii revelatoare a limbii, acest lucru se datorează și unei meditații asupra „hristologiei, ce deschide drumul unei noi antropologii care reconciliază într-o manieră nouă spiritul omului, înțeles, în finitudinea sa, cu nemărginirea dumnezeiască. Ceea ce noi am numit experiență hermeneutică își găsește aici adevăratul său teren”2. Limba, care marchează natura profundă a umanului, are capacitatea de a găzdui o infinitate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
bunăstării economice), teodiceea lui Malthus nutrește un pesimism direct proporțional cu nevoia activismului social prin care virtuțile pragmatice ale calvinismului ajung să genereze o contrareacție la filozofia hedonistă a secolului al XVIII-lea. Dar ambele direcții (machiavelică sau malthusiană) se reconciliază tacit în vocația fatalismului, la egală distanță de rădăcinile etosului creștin. Funcționalismul german sau forța tradiției protestantetc "Funcționalismul german sau forța tradiției protestante" Cu această concluzie se încheie prima parte a cărții lui John Milbank, care analizează rădăcinile liberalismului economic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sau a diaconului este prin excelență mistagogică. Slujitorii altarului își împrumută atributele cinului laicilor 1. Conceptul augustinian al „cetății divine” nu este autarhic, așa cum era cazul polis-ului grec. Biserica trăiește prin emanația energiilor personale ale fiecărui suflet mântuit. Omul reconciliat cu Dumnezeu devine o „silabă poetică” sau o „notă muzicală”2. Fără restaurarea integrală a umanității, cosmosul nu-și poate dobândi frumusețea divină pierdută 3. „Augustin a pus în centrul teologiei sale ideea comunității pașnice; gândirea lui Dumnezeu, a revelației
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
liturghia Bisericii o desfășoară de fiecare dată când aduce jertfa de taină pentru „tot poporul” și „întreaga lume”. Contrar oricărei utopii, dar fidel vechilor profeții biblice, „tărâmul făgăduinței” se înfiripă din carnea inimii care a cunoscut rugăciunea pentru întregul Adam1, reconciliind în Hristos omul cu sinele propriu, cu semenii și cu întregul cosmos. Creștinismul nu este o nouă doctrină morală, fie ea pacifistă, ci revelația supremă a unui nou mod de existență guvernat de iubirea divină. În fluxul și refluxul incoruptibil
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de semnificații); d) modelarea simbolică (reprezentările simbolice pe care omul le construiește). Acțiunea inteligentă, din perspectiva epistemologiei constructiviste, ia în considerare și rolul raționalității în construcția realității sociale. Dezbaterea cea mai aprinsă în cadrul constructivismului este dacă și cum se poate reconcilia raționalismul cu constructivismul, și în ce termeni. În acest sens, constructivismul și raționalismul sunt mai degrabă complementare, decât contradictorii, soluția fiind dată prin patru răspunsuri de integrare a abordărilor raționaliste cu cele constructiviste. Primul răspuns este faptul că raționalismul și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din conceptul de putere. A doua semnificație a puterii structurale este de a desemna clar scopul și domeniul. Ideea unei singure structuri de putere care domină toate problemele și toate domeniile la un nivel egal este dificil de a o reconcilia cu concepția puterii relaționale. Acele discuții cu privire la hegemonia în relațiile internaționale se pare că implică acest fapt. Nu există motiv pentru ca structurile, definite ca modele ale relațiilor de putere cu scopuri și domenii precizate, să nu poată fi studiate prin
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
lăsate în voia lor, tind mai degrabă să se accentueze în absența intervenției externe. Societatea deschisă nu este în mod necesar lipsită de clase; însă este destul de greu - deși nu imposibil - să ne-o imaginăm ca atare. Cum am putea reconcilia vreodată existența claselor cu ideea de societate deschisă? Răspunsul este simplu: într-o societate deschisă, clasele sunt generalizări referitoare la păturile sociale. Dat fiind nivelul ridicat de mobilitate socială, nu putem avea o conștiință de clasă de tipul celei imaginate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
un minim efort, putem descifra În aceste versuri principalele figuri ale sensibilității lui lirice. Iat-o, de pildă, pe aceea a maniheismului iubirii: trecerea de la rece la cald, de la rîs la posomorală, de la viață la moarte. Această teribilă dualitate se reconciliază intr-o stare indeterminată din care romanticii vor face un concept fundamental: „acea dulce sîmțîre de-a iubi și-a pătimi”. Conachi crede că spațiul acestei Întîlniri este privirea sau, mă rog, privirea este aceea care comunică dulcea sîmțîre. Forța
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
au dezvoltat strategii de împerechere cu mai mult de o parteneră pe parcursul vieții; ipoteza repertoriului reproductiv pluralistic, ce reprezintă un amestec de relații poligine cu relații poliandre (Belsky, Steinberg și Draper, 1991). Schmitt (2005) consideră că o cale de a reconcilia toate aceste dezbateri contradictorii privind tipurile de strategii de reproducere la om, este acceptarea ideii că specia umană a elaborat mai mult decât o singură strategie reproductivă de-a lungul evoluției sale. La fel ca și în cazul celorlalte specii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]