12,341 matches
-
înalt personaj se burzuluiește la... Cioran și Eliade: "Ancuța s-a întors mîhnită acasă de la serviciu. C. Pavlovici, care girează postul de șef al secției culturale, a fost chemat la televiziune de Răzvan care l-a întrebat «de ce culoare» e redacția culturală. «Nu vi se pare că se vorbește prea mult despre Cioran și Eliade?» l-a admonestat sever patronul. Rămîn stupid. Trăim (inconștient) în plină desfășurare a societății comuniste". Oare numai "inconștient"? Orice critică la adresa "mărețelor realizări" ale totalitarismului se
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
parcă nu are alt sens decât să genereze teorii. Cu tot balastul teoretizant, căci de un balast este vorba, atmosfera Clujului acelui moment se încheagă din aspecte caracteristice. Lumea universitară din marele oraș transilvan, și cu atât mai mult lumea redacțiilor de ziare, intră iute în rezonanță cu tot ce se întâmplă semnificativ în jur, în anii aceia tumultuoși, "balzacieni". Anii "carierelor fulgerătoare", într-adevăr, făcute de multă lume, dar mai cu seamă de cadrele prompt reciclate ale fostului regim abia
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
contrazise de comportarea cotidiană a acestui om, de felul cum arată și de unele antecedente. "Student bătrân" la drept ( are 37 de ani), având la activ și "trei ani încheiați de medicină", "scund, rotofei, spân", guraliv și petrecăreț, om de redacție la "Ardealul" unde ocupă o funcție oarecare ("un mărunt trepăduș de presă"), Mârzea este un juisor și un cinic declarat: "- Da, eu am un stomac de rechin Forța mea morală stă în stomac, dacă vreți puteți să mă călcați în
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
este uneori distanța, publicațiile din țară chiar dacă au o linie, sunt lipsite de perseverență, sunt scrise chinuit, cu teamă și inconsecvență. Abundă interviurile luate cu stîngăcie, redate apoi în pagină cu multe greșeli și ambiguități de stil. Dacă telefonezi la redacții pentru o problemă administrativă (uneori ziarele se pierd sau ajung cu întîrziere) îți răspunde o voce anonimă, terorizată: - "Floricica". Ca să obții un ton de fax trebuie să ai nervii tari; redacțiile respective nu au bani să-și repare fax-urile
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
multe greșeli și ambiguități de stil. Dacă telefonezi la redacții pentru o problemă administrativă (uneori ziarele se pierd sau ajung cu întîrziere) îți răspunde o voce anonimă, terorizată: - "Floricica". Ca să obții un ton de fax trebuie să ai nervii tari; redacțiile respective nu au bani să-și repare fax-urile antice decînd lumea, nu au bani de hîrtie sau, cum mi s-a întîmplat la "Dilema" fax-ul era încuiat într-o cameră la alt etaj (am prostul obicei să verific
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13996_a_15321]
-
cu prilejul apariției primului număr din Aspirina săracului. Petrecerea avea loc în curtea aceluiași imobil cu două etaje ( după ce poetul împărțise pe străzile Bucureștiului 1000 de exemplare ale revistei și vinul dintr-un butoi, gratis). Erau prezenți toți membrii noii redacții, plus ziariști de la alte publicații. La un foc de proporțiile unui incendiu, se frigea un porc întreg, rotit încet, cu ajutorul unei manivele. Cei care voiau să țină post, aveau la dispoziție un cazan cu iahnie de fasole ( eu, fiind evlavios
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
foame, eram gata să cad aici, pe trotuar. Dar v-am văzut venind cu pâinea asta binecuvântată și m-am rugat să mă vedeți cât sunt de prăpădit. Și atunci ați trecut strada"... L-am lăsat acolo, îndreptându-mă spre redacție. Strada s-a umplut la loc de lume și de mașini, de sunete stridente și de aerul ei normal și bine cunoscut. De câte ori trec prin acel loc simt gust de pâine caldă în gură, și mi-l amintesc pe tânărul
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
originale, au fost susținute de compozitorul Aurel Stroe de la Mannheim, de romancierul și filozoful Ion Vianu de la Lausanne, de o întreagă pleiadă de protagoniști ai actualei serii a spectacolelor wagneriene, artiști care au acceptat dialogul cu realizatorul Irina Hasnaș, din partea redacțiilor muzicale, iar aceasta în cadrul unor declarații oferite în exclusivitate Radiodifuziunii noastre publice. Pe parcursul orelor după-amiezii, ale serii ultimei transmisii, cea de a șaptea, ,Parsifal", ultima operă wagneriană, a beneficiat de comentariile criticului de artă Dan Hăulică. Transmisiile propriu-zise au fost
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
își continuă, nonșalant, în linie dreaptă, excursul prin fragmentele de jurnal ale lui Eugen Barbu. Selecții minimale din frazele lungi și resentimentare ale autorului romanului Groapa, cumulând frustrări inimaginabile, denunțuri de necitit sau prieteníi tulburi de necreditat; bucăți antologate (în redacție?) cu o minuție care ne dă frisoane și cu o consecvență de tabloid. Ajunși aici, Cronicarul mărturisește că iubitele fotbaliștilor constituie, totuși, un subiect și mai agreabil, și mai citadin decât aceste pagini 8 / 9 ... care par să nu se
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
de prestigiu din străinătate. Perioada interbelică este ilustrativă și din acest punct de vedere. Voi da un singur exemplu: imediat după Primul Război Mondial existau două reviste dedicate filologiei clasice la noi: Orpheus apărea la București cu un comitet de redacție din care făceau parte Iuliu Valaori, Burileanu, Popa Liseanu, Cezar Papacostea etc. și Favonius, la Craiova, publicată de N.I. Herescu. Cele două reviste aveau un caracter precumpănitor de popularizare: în paginile lor se întâlnesc traduceri, povestiri mitologice, chestiuni didactice. în
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
Herescu. Cele două reviste aveau un caracter precumpănitor de popularizare: în paginile lor se întâlnesc traduceri, povestiri mitologice, chestiuni didactice. în 1926, cele două reviste fuzionează sub numele de Revista Clasică, condusă de N.I. Herescu și de un comitet de redacție din care nu lipseau George Murnu, Cezar Papacostea, I. Valaori. Caracterul revistei se schimbă radical: încep să apară articole în limbi străine, rubrica de recenzii este bine reprezentată cu discutarea critică a unor cărți publicate de reputați specialiști străini, se
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
Cristian Teodorescu Noul joc de societate prin redacții și prin lumea literară: ghici cine a mai turnat la Securitate! Cum nu mă număr printre cei care își fac veacul printre dosare la CNSAS, sînt la curent numai cu ultimele dezvăluiri din presă. Unele sînt ciorbe reîncălzite, altele, bănuieli
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
cine? păi cine, Caragiale...), cît rulează banda pe-o singură fața, viața amintită își întoarce multe dedesubturi. Un meci pierdut, o carieră de cronicar sportiv refuzată parcă fără motiv, la ce bun, let the sleeping dogs lie, iubiri și parcuri, redacții, redactori. Și tender is the night, cu renunțările ei neexplicate, cu epilogul amărui, nu, în nici un caz acru, cînd foste cunoștințe, lîngă care ai trăit, îți spun, din timp în timp, că te citesc. Și tu taci, îmbătrînind fără soluții
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
Cronicar România literară și fotbalul Selectivă cum este, istoria literară n-a găsit cu cale să păstreze memoria unui eveniment pe care Cronicarul l-a aflat de la membrii mai știutori ai redacției. În 1974, când gazdă a Campionatului Mondial a fost tot Germania, poetul Leonid Dimov și prozatoarea Dana Dumitriu au repurtat asupra colegilor de la România literară o victorie strivitoare: la "pariurile" organizate în redacție, la care specialiștii au pierdut încă din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
a aflat de la membrii mai știutori ai redacției. În 1974, când gazdă a Campionatului Mondial a fost tot Germania, poetul Leonid Dimov și prozatoarea Dana Dumitriu au repurtat asupra colegilor de la România literară o victorie strivitoare: la "pariurile" organizate în redacție, la care specialiștii au pierdut încă din optimi sau sferturi, oniricul Dimov și viitoarea autoare a romanului istoric Prințul Ghica, la drept vorbind afoni într-ale fotbalului, au fost cel mai aproape de pronosticul corect. Atunci finala s-a jucat între
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
cartea ei Întoarcere în Bucureștiul interbelic la emisiunea lui Ioan T. Morar. Când Cronicarul a pomenit numele de Lippi, Ioana Pârvulescu și Adriana Bittel au întrebat, una "Filippo", cealaltă "Filippino?". Oricum, câștigătoarea a anunțat pentru săptămâna viitoare o sărbătorire în redacție. Din toți banii. De ce să citim revista Tomis ? Pentru mărturisirile lui Mircea Cărtărescu, căruia, de altfel, numărul din iunie (anul XLI, nr. 435) al revistei constănțene Tomis îi dedică - la aniversară - un grupaj consistent de texte. "La ora aceasta sunt
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
grup de universitari francofoni și francofili (în sensul cel mai filologic cu putință). La sfîrșitul anului trecut proiectul lor editorial s-a rotunjit cu un număr dublu, tematic, Arts et politique. Incitant și discutat subiect, pentru a cărui bună împărțire redacția strînge nume mari: Vișniec (cu a sa Istorie a comunismului povestită bolnavilor mentali, și dedicată lui Daniil Harms, din care numărul acesta despre utopii, frumoase și nu prea, reține un fragment), sau Jean Baudrillard - La Lettre R îi preia din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
din prefață, foarte "pe linie", terminologic, cel puțin, chiar abuzînd de clișee - Peltz compune recuperări subiective, simple fototeci cu prieteni, în stare să umanizeze o literatură. Luați, de pildă, o veche întîmplare nouă, despre venirea unui tînăr autore într-o redacție culturală (acolo, în broșura lui Peltz, Facla, la anul 1916), și despre covîrșitoarea putere a hazardului în asemenea daraveri. N.D. Cocea, ocupat, primește cărțulia de debut a unui aspirant la glorie, complet neinformat (mărturisește vocea lui de peste ani) că mai
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
din Ungaria, tovarășul Mașek scrie editoriale înverșunate împotriva "bandiților contrarevoluționari", iar după ce revolta este brutal reprimată de tancurile rusești, află consternat că soția lui s-a sinucis în închisoare. Între sughițuri de plâns, el se apără în fața tânărului coleg de redacție: "Nu înțelegi că atunci mi-am îndeplinit datoria, pur și simplu? Dacă ea era acum în libertate și ne-am fi întâlnit acolo, m-ar fi spânzurat și pe mine!" Acțiunea povestirii intitulate Conversații cu un colonel se desfășoară cu
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
Marina Constantinescu Prin 2000, m-am întîlnit cu profesorul Emil Iordache pe Calea Victoriei, în apropierea redacției. Nu-mi amintesc deloc de ce eram pe jos și nu cu mașina - lucru cu totul neobișnuit la mine. Știu doar că era căldură mare. Caniculă, de-a dreptul. Asfaltul fierbea, se topea, scotea aburi ciudați, în plină zi. Lumina era
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
sugestionarea fățișă a victimelor credule putem vedea săptămînă de săptămînă la posturile noastre de televiziune. Și atunci nu poți să nu te întrebi: cine a putut să spună că sîntem un popor de creștini? Aventuri în Albania Am primit la redacție numărul din aprilie-mai 2006 al revistei Contrafort, revistă editată la Chișinău de tinerii scritorii moldoveni. Alături de interviurile luate lui Andrei Pleșu și Doina Cornea pe marginea acutei teme a condamnării crimelor comunismului, articolul care ne-a atras atenția este semnat
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
etc. Copertele oferă lumină și bucurie prin coloritul vesel, dar și prin poemele și picturile sugestive ale unor artiști, care contribuie la starea sufletească necesară receptării materialelor publicate. Interesantă este ultima copertă interioară în care apar color cărți primite la redacție, modalitate de popularizare a unor noi apariții editoriale și de încurajare a autorilor. Sumarul mozaicat al revistei propune colaboratori de prestigiu din țară (Eugen Evu, Muguraș Maria Petrescu, Mihaela Rotaru), dar și de peste hotare (Luca Cipollo - Italia, Octavian D. Curpaș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
noiembrie, între orele 9 și 14, la intrarea Radio România din strada Temișana, pentru a vizita Agenția de presă RADOR, posturile Radio România 3Net „Florian Pittiș”, București FM, Antena Satelor, Studioul 31 al Radio România Actualități, Studioul „Mihai Zirra” al Redacției Teatru Radiofonic și Sala Radio. Primul sediu a fost în Strada Fântânii, General Berthelot de astăzi, la numărul 60, o veche casă boierească, cu un singur etaj și o scară monumentală de stejar, la parter erau Direcția și un studiou
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
24 h/zi, Programul II devine Radio România Cultural - post cu emisiuni de literatură, teatru, știință, cultură muzicală și muzică simfonică, operă, corală etc, Programul III își schimbă numele în Radio România Tineret - post dedicat tinerei generații. Se înființează 11 redacții specializate și un „Departament al Posturilor Teritoriale și Locale” și se hotărăște înființarea celui de-al patrulea post al Radiodifuziunii: Radio România Muzical. În 1997 se înființează Editura Casa Radio care publică CD-uri, cărți și materiale proprii radiodifuziunii. Din
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
situat astăzi în kilometrul 0 al orașului Iași, a fost ridicat de către antreprenorul Adolf Braunstein, un evreu foarte bogat care deținea mai multe prăvălii de-a lungul străzii Cuza Vodă, clădirea a fost în decursul timpului hotel, sediu de baca, redacții de presă, sedii de firmă, partide politice iar acum deși este în paragină servește la parterul acestuia că sala de expoziție a Uniunii Artiștilor Plastici, construcția palatului începând undeva în jurul anului 1900, cupola a fost inaugurată în anul 1915, a
Incepe reabilitarea Palatului Braunstein [Corola-blog/BlogPost/94390_a_95682]