265 matches
-
jucându-se păstrăvii, cânta doina din fluier, o doină așa de tristă, de parcă suspinau codrii. Nu știu prin ce joc al închipuirei, prin ce asociațiune de idei, întâlnirea acestei copile singuratice, văzută într-un cadru așa de poetic mi-a redeșteptat în minte imaginea Mariei care dormita de ani de zile în fundul amintirei mele, și atunci parcă chipul tinerei păstorițe se topi ca o picătură de rouă la atingerea soarelui și în locu-i apăru în tot farmecul ei cealaltă copilă, Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
totul a rămas neatins, probabil dintr-o ultimă zi și mi se pare ciudat și abia acum pot să înțeleg ce simte prințul din poveste când intră în palatul adormit de o sută de ani, un sărut ar putea să redeștepte totul, dar oare vreau cu adevărat să joc rolul altcuiva, încă nu-i prea târziu să dai înapoi, 17 martie, e prea târziu deja, de ieri după-masă de când am scris cuvintele de mai sus și pe când contemplam tuburile de vopsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Când deveniseră soț și soție, jurând că „În viitor, vom câștiga o mie de banițe de orez“, armura era un semn al speranțelor lor și avusese Întâietate În fața lucrurilor pe care le dorise În gospodărie. Nu putea nega că Îi redeștepta amintiri fericite de la Începuturile căsniciei. Dar contrastul dintre visurile lor de tinerețe și realitatea prezentă o făcea să nu se mai gândească la asta. Era un blestem care-i rodea inima. Soțul ei fusese schilodit Înainte de a fi apucat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
notele ei foarte generale, conform tiparului pastoralei clasice. Urmând linia programatică recomandată literaturii naționale de „Dacia literară”, reia tema „ruinurilor” în O noapte pe ruinele cetății Neamț, imprimând meditației un accentuat caracter patriotic. „Bărbăția” trecutelor vremi este invocată spre a redeștepta la urmași mândria, iubirea de țară. Cu scop educativ este mânuită și satira în „caractere” (Poetul, Ipocritul). C. îi prețuia pe I. Heliade-Rădulescu și C. Negruzzi, era bun prieten cu Alecu Russo și V. Alecsandri și ideile lor nu i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
ne povestește despre căderea minții națiunii engleze (Gigantul Albion, a cărui poveste este spusă în termenii poveștii lui Iov biblic) în "somnul mortal" al filosofiei științifice a lui Bacon, Newton și Locke, si simultan cheamă pe cei adormiți să se redeștepte la viziunea eternității. Margaret Rudd (1956) susținea, similar, si pe bună dreptate, ca Vala, Milton și Jerusalem formează "o lungă narațiune" ("one long narrative"). Următorul proiect la care a lucrat Blake i-a fost propus de John Flaxman: acuarele pentru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
iar în urmă fu răscumpărată”. Ștefana Mihailovna, „văduvă” contestată, a dus în Moldova sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Gheorghe Ștefan, l-a îngropat la Mănăstirea Cașin (ctitorie a Voievodului) și a plecat apoi, prin 1669, în Rusia, încercând să redeștepte simpatia pe care se pare că i-o trezise cândva țarului Alexei Mihailovici. Visul ei de mărire a rămas, însă, doar un vis...256. „Retragerea din lume” a bărbaților măresc grupul femeilor singure Este știut că Puterea medievală înțelegea călugărirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefana Mihailovna a obținut totuși permisiunea să ducă în Moldova sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Gheorghe Ștefan și să-l îngroape - datorie de „văduvă” - la Mânăstirea Cașin, ctitorie a Voievodului. A plecat apoi, prin 1669, în Rusia, încercând să redeștepte interesul pe care se pare că i-l trezise țarului Alexei Mihailovici cu ocazia călătoriei lui Gheorghe Ștefan la Moscova. Visul ei de mărire a rămas, însă, doar un vis.... Fiicele și nurorile Brâncoveanului Dacă judecăm după căsătoriile fetelor celor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vitrină, iar la școală profesorul Bardasare pretindea picturii cît mai multă narațiune. Nemulțumit profund de acest peisaj artistico-academic, Ressu se transferă la atelierul de sculptură al profesorului Gh. Popovici. Întoarcerea lui Octav Băncilă de la München mai înviorează puțin atmosfera și redeșteaptă, cu subiectele sale sociologizante și militante, nostalgiile socialiste ale lui V.G. Morțun, trecut acum la liberali. O dată isprăvite studiile la Iași, Ressu își pregătește plecarea la München pentru că, după pilda junimistă și după tradiția de la Școala de Belle Arte, era
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
la România TV. "Eu pot să le arăt românilor că un vis se poate îndeplini, eu sunt un român sărac de la țară, am reușit astăzi să apar la TV și să îi conving pe români că mândria națională se poate redeștepta", a adăugat Diaconescu. Diaconescu a adus aminte și de Nicolae Ceaușescu. "Noi am avut în această țară un singur președinte, Nicolae Ceaușescu, care astăzi este regretat, nici Constantinescu, nici Iliescu, nici Băsescu nu sunt regretați, doar Ceaușescu a fost regretat
Dan Diaconescu se vede în finală la prezidenţiale cu Sorin Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/41671_a_42996]
-
în serios mesele rotunde și dezbaterile pe care dl. N. Breban le propune, nu de azi, de ieri, ci de pe vremea cînd conducea România literară. Ne aducem aminte cu emoție cum se străduia dl. Breban, acum vreo trei decenii, să redeștepte interesul nostru pentru realismul-socialist (îngropat de ceva vreme, dar fără forme legale, așa că putînd lua lesne înfățișare de moroi în fantezia culturală a proaspătului membru supleant al CC al PCR) sau să ne convingă de "complexul voievodal" al românilor (altfel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării, care a perpetuat în timp tiparele gîndirii orientale, ar fi putut să-l apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea tip de gîndire. In pofida acestui fapt, care este doar aparent paradoxal, Baba s-a întors către formele gîndirii occidentale, către viziunile puternice ale nordului și, finalmente, către un tip de privire mult mai familiar unui mediu
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
Pe aceste urme timide sub raportul curajului estetic, dar de o mare importanță sub raportul atitudinii morale, sosesc valuri succesive de artiști tineri care părăsesc, uneori destul de spectaculos, și aceste canoane ale profesionalismului solid și neturbulent. Încet, dar ireversibil, se redeșteaptă și memoria constitutivă, aceea în care intră atît nostalgia nonfigurativismului, a iconoclastiei tardive de factură orientală, cît și voința sincronizării cu experiențele directe și cu mișcarea de idei din Europa Occidentală. Din corpul mare al generațiilor care au devenit active
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
în altă dimensiune, cuvintele au ceva de transă hipnotică, momentul este urmărit parcă pe viu, venind de departe cu emoția care-l conține și acel timbru nu se uită ca și ochii morți de sibilă ai lui Ted. Magia poveștii redeșteaptă instinctul puternic al învingătorului în Bobby și nu este vorba de o victorie precară, la fotbal american, ci de una care reunește tot ceea ce are mai bun ființa lui. Ted îl scoate la suprafață cu tot ceea ce are mai bun
Et in Atlantida ego... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6170_a_7495]
-
Liana Tugearu Aflată de ani buni în adormire, din vremea când monta acolo Mihaela Atana-siu, Compania de Balet a Teatrului de Operetă "Ion Dacian" a început să dea semne de dezmorțire încă de la începutul acestei stagiuni și s-a redeșteptat total, într-o manieră strălucitoare, de curând, ca și în poveste, ca urmare a unui sărut. Cel care a făcut-o să renască este, așa cum era de așteptat, un coregraf, Răzvan Mazilu, iar ceea ce au reușit să realizeze împreună, el
URBAN KISS sau CUM RENAȘTE O COMPANIE DE DANS by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8637_a_9962]
-
creator abstract și absolutist, care și-a transformat atelierul în templu și instrumentele în recuzită liturgică, pentru simplul fapt că implicarea în ceremonialurile efemere ale cotidianului, în consumul rapid, precum și experimentarea produselor fast food, aditivate și colorate hipnotic, i-au redeșteptat deopotrivă instinctele și cruzimile reprimate ale copilului. El a redescoperit spațiul jocului, și-a resuscitat propria vocație ludică, dar și-a reactivat și privirea incisivă și judecata critică. Jucîndu-se intens și voluptos cu materia, cu formele, cu enunțurile și cu
Fețele lui Bochiș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6851_a_8176]
-
vocația de tipograf și editor (a fost printre primii posesori ai unei tipografii cu "monopolul pe 20 de ani") sau de întemeietor de reviste: Curierul românesc în 1829 și Curierul de ambe sexe (1837) - "tot ce dă repaos minții și redeșteaptă gustul spre citire" - mai spunem ceva, dar în nici un caz totul. "ÎNALT, MAI SUS DE CERURI, a fost gîndul lui" crede Al. George și avem temeiuri a considera că prin fascinația ce o produce periodic asupra urmașilor, prin savoarea glossolalică
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
despre cari ne întrebăm dacă n-au fost vis", dar dovada că întîmplarea pe care urmează s-o povestească e adevărată o constituie faptul că de atunci n-au trecut "decît șapte ani". Asta ar fi o garanție că memoria - redeșteptată de o scrisoare cu emblema "Remember" - nu-l poate înșela! Iar paragraful al doilea începe cu precizarea temporală: "Era în 1907." Deci timpul ficțional-textual al scrierii e 1914 - nu 1913, "anul cel mai activ al întregii sale existențe" (cum remarcă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
din impresia că "starea vremii" i-ar fi nefavorabilă, în beneficiul unui material compozit, "căci revistele literare se pot umple azi cu de toate", de la colaborări întîmplătoare cu articole despre te miri ce, pînă la cuvinte încrucișate". Soluția de a redeștepta interesul pentru nuvelă? Exegetul o dibuie cu precauție, apelînd la scriitor ca la elementul ce ar putea fi atras pe calea pozitivă, printr-o cumpănită, suficient de convingătoare explicitare a chestiunii: "Nu cred nici că elogiul în sine al nuvelei
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
acela al expoziției propriu-zise, intervenția artiștilor poate fi evaluată diferențiat, avîndu-se în vedere natura obiectelor, la nivelul secund, cel cu valoare de semnal, problemele de axiologie dispar. După cum dispare și prezumția eșecului. Pentru că scopul profund al expoziției, acela de a redeștepta Cetatea la o nouă viață, este atins prin însăși organizarea ei. Mai departe se poate discuta oricît și perspectivele de abordare continuă să rămînă deschise. Monitorul ca suport artistic e-am obișnuit să privim televizorul ca pe o sursă de
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
fără a dispărea însă. Dacă acestor lucrări le mai asociem Sărutul și Rugăciunea, încă două direcții ar mai putea fi inventariate în acest moment al încercărilor patetice ale sculptorului de eliberare din prizonieratul unei convenții culturale posesive și lacome. Sărutul redeșteaptă memoria arhaicității, a imaginii sumare, subordonate unei exclusive funcții magico-simbolice, în timp ce Rugăciunea, prin austeritatea formei și prin expresia lapidară, se duce instinctiv, însă profund și fără nici o umbră de retorică exterioară sau de efort implicit, către figurația ambiguă, amestec de
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
de retrăire memorialistică. Și nu doar binevenită, ci inevitabilă. Nu putem învia trecutul unui oraș decît schimbîndu-l după cerințele fanteziei personale. De aceea, după Viena te simți nostalgic chiar dacă nu ai fost niciodată acolo, și în consecință încerci să-i redeștepți aerul extrăgîndu-l din farmecul documentelor de epocă sau din masa mărturiilor contemporanilor. Dar a crede că poți face descriere obiectivă ține de prejudecățile celor care cultivă superstiția științificității istoriei. Nu știm cum a fost Viena imperială, dar îi putem adulmeca
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
ironie încercările (uneori, foarte serioase) ale lui G.C. Nicolescu, Al. Dima sau Al. Piru de a reîmparți zonele de influență în timp ale curentelor și școlilor literare ori ale scriitorilor înșiși. Era întrucîtva firesc că, după 1989, să se fi redeșteptat interesul pentru studiul istoric al literaturii. Fie și numai din cauza nevoii de a corecta istoria oficială comunistă. În plus, anumite schimbări interne făceau inevitabilă reflecția critică asupra cursului literaturii noastre. Doar întîrzierea apariției unor lucrări fundamentale în domeniu ne poate
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
nicăieri n-am aflat adăpost,/ acoperiș n-am găsit./ Greu mai e printre ai tăi,/ printre sîrbi/ Inel cîntător îți dăruiesc,/ să nu mă pierzi din ochi./ Cîntătorului tău tinerețea/ nu-i luminează anii tîrzii./ Din somn groaznic vis/ mă redeșteaptă la tine/ Și treaz îmi văd inima/ răsărită în noaptea vrajbei/ Și apusă la cîntatul/ catavasiei barbare... După asemenea vorbe căpitanul făcu prezentările fiind vorba de doamna Rastina Kaloperović, din Sremski Karlovci, ca și de fiul acesteia, Arsenije, sublocotenent în
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
făinii are ceva din puterea de a străbate un val, este deci un fel de extensie cosmică dată în gesturile cele mai legate de proximitatea noastră, de îndeletnicirile imediate ale casei țărănești, ale practicii de fiecare zi. Bucovineanul care se redeșteaptă în Flondor visează largul, pulsația aceasta de păsări, încât întoarcerea este o întoarcere către sine, dar și către un lointain intérieur, către un fel de inferioritate a poeziei și a memoriei poetice, nu numai a științei constituite, pornind de la corpurile
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
că un necunoscut o urmărește permanent, că îi spionează fiecare gest și mișcare, într-o perversa combinație de fascinație erotică și exercitare a unei puteri absolute asupra intimității ei. Ce ii scrie Jean-Marc iubitei lui în aceste scrisori? Ca să îi redeștepte încrederea în farmecul ei feminin, bărbatul îi trimite lungi și voluptoase reverii despre trupul ei, reinventîndu-i astfel o identitate fizică și erotică fascinantă. Descriindu-i femeii propriul ei corp, perceput de un misterios bărbat sedus de frumusețea acestuia, Jean-Marc nu
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]