250 matches
-
și pornea, clămpănindu-și papucii; iar celelalte vecine ale ei o urmau, vorbind tărăgănat, cu pruncii adormiți la sân. Vestea se răspândise și-n alte mahalale, în zilele când feciorul cel mic al feredeuarului, cu șapca lui soioasă și cu redingota flenduri, umbla pe ulițile strâmte sunând dintr-o talangă. În zilele acelea bolovanii din cuptorul feredeului erau încălziți și femeile se grămădeau spre casa uriașă, cu păreții totdeauna umezi, și înlăuntru, pe treptele de stejar, în aburul năbușitor, bătându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aflu aici și-mi simt viața ca un vis de nebun într-o lume înțeleaptă. 31 (Din caietul de vise) La un restaurant, tata și Luchi. Orchestra cânta. Luchi era îmbrăcată într-o rochie cu multe romburi albe. Tata, în redingotă. De masa lor s-a apropiat să le ofere un buchet de flori o femeie în care am recunoscut-o pe femeia mutilată de tren. Avea un singur braț întreg, celălalt fiind ascuns sub o eșarfă neagră. După ce-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
În amonte, se afla nava americană Wake, purtînd acum steagul Soarelui-Răsare și avînd imprimate caractere japoneze În culori vii la prova și la pupa. O ceremonie complicată de botez se desfășura În fața clubului Shanghai. Zeci de civili japonezi importanți, În redingotă, alături de germani și italieni În uniforme fasciste extravagante urmăreau un marș al marinarilor și ofițerilor japonezi. Două tancuri, mai multe piese de artilerie și un cordon de marinari Înconjurau locul de defilare, așezați pe șinele de la capătul liniei de tramvai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ecou fidel. Față de ea putea emite păreri și da ordine, pe care >ă le revoace, când veneau sentințele Elenei, deoarece Mika-Le nu reacționa față ele acele contradicții. Drăgănescu, care în lume avea o ținută neschimbată, cordială, corectă în permanenta lui redingotă cu rozeta de ofițer al coroanei, putea față de cumnata Norica arăta fără grijă omul fără redingotă. Olimpica Elena cunoștea și ea unele emoțiuni. I le da singura fi pasiune: muzica. Pentru tot ce privea audițiile avea ezitări, timidități, temeri, griji
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
veneau sentințele Elenei, deoarece Mika-Le nu reacționa față ele acele contradicții. Drăgănescu, care în lume avea o ținută neschimbată, cordială, corectă în permanenta lui redingotă cu rozeta de ofițer al coroanei, putea față de cumnata Norica arăta fără grijă omul fără redingotă. Olimpica Elena cunoștea și ea unele emoțiuni. I le da singura fi pasiune: muzica. Pentru tot ce privea audițiile avea ezitări, timidități, temeri, griji, nerăbdări, toată gama. Chiar după ce totul era pus pe rost, nu lipseau necazurile: dacă virtuozul X
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
absolut, dar printr-un resort logic .și succesiv de zguduiri nervoase. își zicea glumeț că e amorezat de Elena, idee ce-1 mulțumea naiv, idee de altfel închisă ermetic în gânduri timide, ca și corpul strâns cu nasturii stricți ai redingotei. Tocmai în ziua aceea, după ce muzica se terminase și cind ceaiul era pe sfârșite, Nory intră ca un vârtej. Era singura căreia îi era permis să calce protocolul și care aducea o notă de înviorare in atmosfera cam rece a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
caută mască? Poate pe autorul însuși, când recită poemul în fața oglinzii: „Palma mea de pământ / se desprinde de mal / ziua în crepuscul / își caută mască... / Platoșă / visul îmbie / să trec peste ghiara muntelui / Voleuri de ploaie / îmi strâng fruntea / desfirând / redingota luminii.“ Cum poate o palmă, fie și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și de pământ, să-și caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor rămâne veșnic fără răspuns... Dacă vrem totuși un fel de răspunsuri - și anume false - le găsim în colecția de citate critice de la sfârșitul volumului: Iulian Boldea: „E limpede că Valentin
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
caute o mască? Visul este platoșă sau îmbie? Dacă este platoșă, platoșa îmbie la ceva? Cum se face că voleurile de ploaie strâng fruntea? Și ce semnificație poetică are această remarcă? Ce înseamnă „a desfira redingota luminii“? Lumina are, în afară de redingotă, și pijama? Întrebări care vor rămâne veșnic fără răspuns... Dacă vrem totuși un fel de răspunsuri - și anume false - le găsim în colecția de citate critice de la sfârșitul volumului: Iulian Boldea: „E limpede că Valentin Marica e un poet de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cele mai obscure cotloane ale dicționarelor sau chiar declină forțat aceste cuvinte, obligându le să „sune din coadă“ într-un anumit fel. De exemplu, inventează pluralul „nagâțe“ ca să rimeze cu „țâțe“, „tărâțe“ și „mâțe“, accentuează nefiresc „horbòta“ ca să rimeze cu „redingota“, utilizează nejustificat cuvântul „napalmul“ ca să rimeze cu „psalmul“ și „calmul“ etc. etc. Adrian Munteanu nu este lipsit de sensibilitate și talent. Dar preocuparea sa permanentă (asemănătoare cu o manie) pentru perfecțiunea formală distruge emoția și face ca versurile să pară
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de spaima pustiului spre miezul orașului la zgomot și lumină, strângând dinții neputincioși, dar mâncând cu ochii prada frumoasă, proaspătă. Câteva zile în șir l-am văzut la același colț al Fântânei cu Calea Victoriei. Ocoleam de câte ori treceam. . . . Altul purta o redingotă lungă, fără altă haină, în toiul iernei, cu o pălărie tare, avea barbă neagră și ținea o mapă veche de piele în mână, cu aer grav, cuminte, umbla liniștit, cu pași egali, după femei, pe același parcurs între Alcalay și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
gură cu rânjet neplăcut. Ochii albaștri miopi, subt ochelari de baga, gâtul lung, strâns în gulerul așa de bine scrobit încît adeverea plictiseala Linei, care trebuia să cumpere aproape unul pe zi și nu găsea decât anevoie așa de înalte. Redingota era periată de prea multe ori pe șeviotul obosit, și picioarele scheletice pluteau în pantalonul cu dunguțe gris, ținută doctorală de congres, pe care Rim nu o părăsea niciodată. Gloria lui erau ghetele de dimensiuni foarte mici față de un corp
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
lingând cu degetul fiecare pagină întoarsă. . . . Tot în cutia mare de lemn de trandafir era și o fotografie a lui Rim ca logodnic. Un vlăjgan blond și nesărat, care nu știa ce să facă cu mâinile mai lungi ca pulpanele redingotei. Pe alt cartonaș Lina era o fată puțintică, negricioasă, urâțică și amărâtă de pe atunci Cum Mini o întrebase dacă a cunoscut pe Rim la facultate, Lina u povestise, dar fără prea multe amănunte, că era încă studentă bătrână când Rim
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mișcare, în chipul cel mai evident. Rim râse, adică își arătă dinții galbeni. Era bine dispus și probabil ținea și el să-și facă preumblarea singur. Mini și-1 închipui, cu aere doctorale, cu gambele lungi și pași metodici, cu redingota largă și pălăria tare. - O birjă, Rim? zise Lina, care nu-1 pierdea, se vede, din ochi. - Da! Sciaticul! explică Rim cu melancolie. Se sculară toți. Nory se repezi la cuier să-și ia "canotierul". Doamna Eliza invită pe Lina stăruitor
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
trecea degetele peste frunțile noastre. Întotdeauna reci. Și zâmbea. Știam că zâmbește, deși nu-i vedeam fața niciodată. Asta era o poveste spusă numai pe întuneric. Da, era bogat. Avea douăzeci și patru de bucătării plutitoare răspândite pe toate mările lumii. Purta redingote de catifea cu revere de mătase și butoni de smarald. Gătea numai pentru regi și lume luminată... ...ce-i aia lume luminată? Adică vedete, fraierule! Ștabi. ...te-am rugat să ai grijă cum vorbești cu fratele tău! Te rog, cere
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să ai grijă cum vorbești cu fratele tău! Te rog, cere-ți scuze! Iartă-mă. Zi mai departe! Astea nu sunt scuze. Iartă-mă, David. ...te rog! Aoleu, te rog, iartă-mă, David! E bine? Aproximativ. ... așa, și... ...da’ o redingotă ce e? Nu, că nu ești adevărat... Explică-i tu, te rog. E o haină. Haină? Da, haină. Ce haină? O haină... haină! Mamă, cum să-i explic ce e o haină? Cred că ideea e să-i explici ce
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
adăugase, cu geniul său arhitectonic, elefanții de marmură galbenă ce ornau intrarea). Cu uniforma sa de gală și transpirând abundent, căpitanul Haddock avea aerul unui holtei care își așteaptă mireasa în fața ofițerului stării civile. Tournesol îmbrăcase cea mai elegantă dintre redingotele sale, în vreme ce Milou fusese instruit să nu se lase pradă instinc telor sale canine în aceste clipe solemne. În sala centrală, președintele-mareșal îi aștepta, zâmbind larg, cu jovialitate contagioasă. Costumația sa era adaptată spre a fi în acord cu nuanța
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
gângurind cu gușile umflate, precum și de copiii ce se apropiau de bazin, arătându-l cu degetul. Medicul Își mai aduse aminte, de asemeni, și de monumentul lui Cuza, ce se afla undeva În dreapta sa, precum și de un chelner, Îmbrăcat În redingotă, ce-i adusese pe tavă o sticlă de șampanie și un pahar. „O ședință de spa În propria dumneavoastră cadă este o modalitate ieftină și eficientă de relaxare. Pentru a beneficia de o ședință asemănătoare uneia dintr-un centru specializat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
neprevenit se înfioară de parcurgerea acestui coridor august, simte în preajmă adierea înaltă a gloriei. H. A. Schwartz apare canonizat, ca în hagiografii. Cei cari știu însă ceva despre prozaica persoană a marelui analist: gros și pătat de mâncări, totdeauna în redingote și joben, cu mustățile galbene de fum de țigară, iau seama că fraza în discuție poate fi la urma urmei și un intenționat efect grotesc. Nimic mai depărtat, mai nepereche, decât farmecul legendar al reginei punice și bufa înfățișare a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe canapele și pe scaune comode, capitonate cu pluș stacojiu, paharele și lingurițele sclipeau, mă uitam prin vitrine, frumoasele înotătoare nu se aflau acolo, în schimb la o masă, aproape de geam, se așezase un domn în vârstă îmbrăcat într-o redingotă impecabilă, părul și barba albă îi luceau, domnul se rezema într-un baston cu măciulie de argint, era foarte distins, pe scaunul de lângă el stătea un băiețaș în costum alb cu guler de dantelă, consumau ceva cu frișca... „Ăștia da
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
zâmbeam prin geam, le făceam bezele, îi salutam cu mâna la chipiu, le strigam : „Pupi !“, ei păreau surprinși, făceau ochii mari, nu mă cunoșteau, cum să mă cunoască ? Mă uitam la domnul acela bătrân și mă gândeam : „Câtă diferență între redingota lui și cămășoiul lui Dragoș...“. Dar Dragoș poate că nici nu exista, Maria nu izbutise niciodată să-l vadă și nici Iason, iar pe Empedocle ăla mic cred că nu-l mai văzuse nimeni în afară de mine. Poate că nici domnul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
L-am recunoscut imediat, în ciuda lipsei Lui de strălucire. Stătea pe mal și tremura. Pierduse lira, dar avea alături, la loc ferit de udătură, vioara și arcușul. Mi se înfățișa ca un adolescent cam oacheș, slăbănog și palid. Purta o redingotă largă, veche, ultrajerpelită, cu poale lungi, decolorate de soare. Folosea o trestie strâmbă și o strună din fire de coadă de cal împletite. Pescuia niște pești mici, albi, pe care îi vâra în buzunarul redingotei cum ai vârî creionul sau
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
slăbănog și palid. Purta o redingotă largă, veche, ultrajerpelită, cu poale lungi, decolorate de soare. Folosea o trestie strâmbă și o strună din fire de coadă de cal împletite. Pescuia niște pești mici, albi, pe care îi vâra în buzunarul redingotei cum ai vârî creionul sau cutia de chibrituri. Ca să nu scape râma de pe ac, o plesnea mai întâi între palme, o amețea. M-am așezat în spatele Lui, pe o rădăcină. Deasupra, printre crengile sălciilor, sclipea cerul. După un timp, El
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ți mai trebuie păpușă când ai câtămai păpușoiul lângă tine ?“, a glumit unul din verii-martori, cel care mâna căruța. Irina s-a repezit din nou la undiță, a scos un peștișor și l-a vârât în buzunarul fără fund al redingotei. După aceea nu s-a mai așezat. Se întristase, brusc. „S-a prăpădit acum două săptămâni“, a ținut El să precizeze. „și nici eu nu mai am mult. Mă duc după ea, în pământ, să o caut...“ Apoi și-a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Ah thebui să plec“, mi-a spus, „am întâlnihe cu soțul meu, îl văd venind...“. Am întors capul și m-am uitat în lungul străzii. Abia peste câteva clipe s-a ivit de după colț, dinspre bulevardul Domniței, un bătrânel în redingotă, mergea pâș-pâș, se sprijinea într-un baston cu măciulie de argint, încerca să se țină drept. „Doamnă Gerda“, am spus, „pe soțul dumneavoastră îl cunosc, l-am mai întâlnit, dar nu înțelegeam legătura...“. „Toți ne cunoaștem, dah uităm legătuhile“, mi-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]