265 matches
-
concentrează asupra substratului general - materia vie -, altele asupra marii varietăți a formelor de organizare și asupra schimbării în timp a acesteia. Este greu de văzut cum ar putea fi suprimate asemenea deosebiri în dezvoltarea viitoare a cercetării biologice. Nici poziția reducționismului metodologic, nici o poziție antireducționistă globală, numită, de obicei, holism, nu pot da socoteală de acele caracteristici complementare ale lumii vii care se exprimă în particularitățile epistemice și metodologice ce despart mari grupuri de discipline biologice. Reluând o celebră formulare se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vii, complexitatea lor excepțională, emergența de noi calități la niveluri mai înalte de integrare a sistemelor. Subliniind cât de mult îl îndepărtează experiența activității sale pe cercetătorul evoluției nu numai de vitalism, ci și de forme oricât de rafinate de reducționism, Mayr nota: „Să reamintim că indeterminarea nu înseamnă lipsa cauzei, ci doar impredictibilitate.“ Este adevărat că în Originea speciilor Darwin vorbește de „legi“ cu referire la relații cauzale, obiectiv controlabile. În realitate, explicațiile din biologia evoluției nu se bazează pe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cealaltă parte (Pavel 2010, 31). Spuneam la începutul acestui studiu că nu agreez doar simpla inventariere a poziționărilor prosau antieuropene ale formațiunilor politice din România și ale liderilor lor, pentru că riscul ce pândește un astfel de demers este cel al reducționismului. Interpretarea ideologică pe care am propus-o presupune realizarea unei atari inventarieri dar nu se oprește aici. Optez pentru această modalitate de abordare cel puțin din următoarele motive: a) scopul unui demers ideologic în sensul prezentat la început este înțelegerea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
părți integrante ale formelor superioare de învățare. În diagramă sunt reprezentate în dreapta rezultatele obținute de fiecare tip de învățare (figura 1). 2.4.Teorii actuale ale învățării Două considerații preliminare stau la baza concepției lui Gagne. Înainte de toate trebuie evitat reducționismul teoriilor istorice asupra învățării, care au consfințit anumite prototipuri particulare de învățare, absolutizând cazuri determinate supuse stadiului experimental (asociația, reflexele, memorarea listelor verbale). În al doilea rând, trebuie să avem în vedere, așa cum apare din observațiile mai largi și nepreconcepute
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
care obiectul o are despre el influențează conținutul reprezentării. Studiind fenomenul balcanizării prin intermediul etichetelor stereotipe și a imaginilor conturate în funcție de anumiți factori politici, economici și sociali, Maria Todorova, care definește stereotipurile drept o formă de generalizare care se bazează pe reducționism 592, susține că imaginea Balcanilor pendulează între stereotipuri și realități istorice, fiind totodată o "realitate superioară, o oglindire a lumii fenomenale, a esenței și naturii sale adevărate, de la "numen" la "fenomen" (...) niciunul dintre politicienii, jurnaliștii sau scriitorii care s-au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
părți integrante ale formelor superioare de învățare. În diagramă sunt reprezentate în dreapta rezultatele obținute de fiecare tip de învățare (figura 1). III.4.Teorii actuale ale învățării Două considerații preliminare stau la baza concepției lui Gagne. Înainte de toate trebuie evitat reducționismul teoriilor istorice asupra învățării, care au consfințit anumite prototipuri particulare de învățare, absolutizând cazuri determinate supuse stadiului experimental (asociația, reflexele, memorarea listelor verbale). În al doilea rând, trebuie să avem în vedere, așa cum apare din observațiile mai largi și nepreconcepute
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
decriptarea semnelor, în datele aparente sau, pe cît posibil, în zbuciumata lor istorie, a mutațiilor formale și de sens. Cînd se propun repere metodologice, riscăm adesea să ne complicăm în strategii prea aride ori alunecoase. Structuralismul lasă cale liberă unor reducționisme sufocante; dar și textologia modernă (nu știința magică a torsului și a țesutului - tot „scrieri” -, care ne vin de la Moire, de la Ariadna și de la Penelopa) ne face să ne trezim cînd într-o plasă de paianjen, cînd într-o sîrmă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
perspectivei care vrea să vadă în RP o formă camuflata de condiționare a publicului, cu scop comercial. Or, este evident că numai simplificând nepermis de mult am putea reduce RP la o activitate dedicată exclusiv stimulării vânzărilor. Acest gen de reducționism poate fi evitat dacă ne reamintim că prin RP nu se promovează produse sau servicii, mesajele persuasive cu acest scop fiind în sarcina publicității comerciale, ci o imagine favorabilă a organizației în conștiința publicului relevant. Având în vedere precizările anterioare
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
trăsături și premise ale paradigmei morfogenetice care au relevanță în cercetarea de față sunt următoarele: prin aplicarea acestei paradigme cu nuanțe neoaristotelice este pusă în umbră eficacitatea explicativă a paradigmei galileo-newtoniene (bazate, în principal, pe ideea de cauzalitate și pe reducționismul atomist), această din urmă orientare devenind, de altfel, în ultimele secole, o linie de gândire promovată într-un spirit aproape mistic, în care inexplicabilul este considerat un "rest" îndepărtat. Dacă însă încercăm să explicăm lumea reală prin forme, vom descoperi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ci "și o stâncă, un arbore, un izvor, o piatră, o bucată de lemn, o casă sau chiar un cuvânt"21, recunoscând posibilitatea unei cuprinderi foarte largi, de la o religie la alta. De altfel, în ciuda reproșurilor de sociologism 22 și reducționism, îndreptate la adresa teoriilor sale, Durkheim nu restricționează spațiul destinat sacrului doar la domeniul religiosului, ci îl lărgește și spre zona socialului, argumentând această tendință prin existența unor religii, precum budismul sau jainismul, în care sacrul nu se exteriorizează prin prezența
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se afirmă ca un concept cu o semantică amplă, acest termen dezvăluind interpretări proprii diferitelor domenii ale culturii, de la filosofie, antropologie, hermeneutică, artele văzului, literatură și religie, la domeniile tehnico-științifice. În contextul de față însă, încercând să evităm căderea în reducționism, pe care o practică majoritatea teoriilor moderne despre simbol 114, vom urmări să introducem acest concept asemenea unui important element constructiv, ce nu poate fi epuizat, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, de sensuri precum cele de simplu semn, obiect
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
facilitând transferul, ea construiește un potențial și contribuie la creșterea acestui raport (M. Stanciu, 2003, p. 112) dar și dezavantaje: -uneori se poate cădea într-un dogmatism interdisciplinar; -există riscul unei generalizări abuzive, care duce la un anumit tip de reducționism(J.Walton) -s-ar putea neglija dimensiunea verticală a cunoștințelor. În acest sens L.Antonesei ( 2002, p 191-207) propune următoarele distincții: a) corelații interdisciplinare -legături logice prilejuite de faptul că explicarea unui fenomen cere informații și metode furnizate și de alte
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
a unei diferențe de Înțeles Între părțile poemului. O imitare puerilă, o maimuțărire a ceva căruia autorii nu i-au prins Încă sensul și gustul. (exemplele au fost culese din poeme primite pentru concursul ROMANIAN KUKAI În lunile aprilie-iunie 2007) Reducționismul Se poate scrie haiku fragmentat fără să fie vorba de un kireji veritabil. Este cazul cunoscutei teorii americane a celor două părți, phrase and fragment, susținută de Edward Weiss cu exemplificări din poemele sale și ale lui Bruce Ross, pe
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ci de imagini care fac parte, evident, din același Întreg: totul și partea, Întregul și detaliul. Dacă ne gîndim mai bine, În felul acesta se vulgarizează acea surprindere a clipei și a revelației În haiku. Există În teoria respectivă un reducționism evident. Clipa (revelația cu profunzimea ei spirituală nevăzută) devine doar platitudine a unui instantaneu fotografic. Diferența aparentă dintre cele două părți este doar de cadraj care explicitează cerceveaua spațio-temporală În care un blitz luminează un fapt banal. La urma urmei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
doar dimensiunile banalității strict localizate spațial, temporal și evenimențial. Cu asemenea coordonate (mai curînd meschine), spiritul, ca a patra dimensiune, este mai degrabă izgonit din lume. Dacă nu cumva se sfiește să se mai arate. Minimalismul aparent - mimarea datării Dacă reducționismul Însemna că diferența este redusă la Înglobare, din cele puse aparent alături una din părți fiind doar cerceveaua spațio temporală În care se desfășura o scenă, se poate doar mima acest lucru, cochetînd cu o structură minimalistă. Astfel, alăturarea, aparent
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și ele vor prima asupra aspirațiilor etice ale statelor, indiferent de arhitectura lor politică națională. Întrucât subliniază importanța legitimității ordinilor politice interne în explicarea comportamentului de politică externă, consideră că liberalii sunt vinovați în viziunea unor realiști precum Waltz de "reducționism", când de fapt ei ar trebui să scoată în evidență trăsăturile "sistemice" ale relațiilor internaționale. Acest conflict între perspectiva "din interior spre exterior" și cea "din exterior spre interior" a devenit o importantă linie de demarcație în teoria internațională modernă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu ar fi trebuit să fie câtuși de puțin surprins de această întorsătură de situație, și cu toate acestea numeroși socialiști erau consternați de acțiunile proletariatului european. Pentru realiști, eșecul de a anticipa acest rezultat demonstrează principalul defect al marxismului reducționismul său economic, așa cum se manifestă el în convingerea că înțelegerea capitalismului ar putea explica misterele lumii moderne și oportunitățile sale politice fără precedent (Waltz 1959: Capitolul 5). Este una dintre cele mai cunoscute critici aduse marxismului în cadrul studiului relațiilor internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoria imperialismului pentru a aduce o explicație cauzelor Primului Război Mondial. Ei au susținut că războiul era rezultatul unei nevoi disperate de noi piețe de desfacere pentru surplusul de capital acumulat de statele capitaliste dominante. Teoria imperialismului capitalist a fost discreditată din cauza reducționismului său economic însă, în ciuda lipsurilor sale, aceasta privea întrebarea principală despre modul în care comunitățile politice s-au autoizolat în acea perioadă o preocupare inevitabilă, dată fiind asumpția marxistă anterioară că tendința dominantă era aceea de cooperare sporită între proletariatul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pur și simplu "comitetul executiv al burgheziei". Asumpția lui era că puterea în sfera producției este elementul cheie în ceea ce privește puterea asupra societății în general (Marx și Engels 1977: 223). În anii 1960 și 1970, marxiștii s-au îndepărtat de acest reducționism simplu. Mulți au susținut că statul trebuia să aibă un anumit grad de autonomie față de clasa conducătoare pentru a asigura supraviețuirea capitalismului și pentru a pacifica forțele de clasă subordonate fie prin garantarea accesului forței de muncă la educație primară
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
consideră statul ca punct central în relațiile internaționale. Concepția materialistă a lui Cox privind stucturile economice și politice globale se concentra pe interacțiunea dintre metodele de producție în special metoda capitalistă -, state și ordinea mondială, însă în așa fel încât reducționismul economic să fie evitat. Cox susținea că producția modelează și alte domenii, precum natura puterii statului și interacțiunea strategică, mai mult decât se acceptă în cadrul teoriei tradiționale a relațiilor internaționale, însă producția este și ea modelată de acestea. Importanța relativă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dispărute; se concentrează asupra a ceea ce ar putea fi primele zvâcniri ale unei forme mai umane de organizare politică mondială. Rezultatul acestui argument este că teoreticienii internaționali din curentul dominant s-au grăbit prea tare să respingă marxismul numai din cauza reducționismului și utopismului său economic. Ceea ce lipsea din discursul lor era recunoașterea faptului că marxismul nu este numai o sociologie a ceea ce se găsește "în realitate"; este o prezentare politică conștientă a formelor de dominație și a forțelor care lucrează împotriva
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
63, 71, 72, 85, 86, 97, 105, 126, 145, 166, 196, 213, 214, 215, 225, 226 realism, 12, 23, 25, 28, 32, 39, 43-70, 102, 103, 106, 146, 227, 278 realism structural, 208 realitate, 18, 24, 27, 34 Realpolitik, 43 Reducționism, 73, 134, 143, 147 reducționism economic, 138, 144 refugiați, 27, 166, 191, 200, 201 relații internaționale, 20, 26, 35, 36, 39, 67, 75, 83, 103, 129-137, 142-150, 249 religie, 140, 216 republicanism, 75, 122 resurse, 47, 51, 66, 71, 79
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
97, 105, 126, 145, 166, 196, 213, 214, 215, 225, 226 realism, 12, 23, 25, 28, 32, 39, 43-70, 102, 103, 106, 146, 227, 278 realism structural, 208 realitate, 18, 24, 27, 34 Realpolitik, 43 Reducționism, 73, 134, 143, 147 reducționism economic, 138, 144 refugiați, 27, 166, 191, 200, 201 relații internaționale, 20, 26, 35, 36, 39, 67, 75, 83, 103, 129-137, 142-150, 249 religie, 140, 216 republicanism, 75, 122 resurse, 47, 51, 66, 71, 79, 89, 94, 145, 153, 162
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideologia, la modul fundamental, cu marxismul, teoreticieni ai democrației precum Giovanni Sartori contrapun prezenței acesteia în politică "mentalitatea pragmatică", iar prezenței sale în sfera cunoașterii "adevărul" sau "știința". O asemenea poziționare față de problematica ideologiei deține în subsidiar nu numai un reducționism nejustificat (pe urmele căruia conceptul riscă să nu poată semnifica nimic altceva decât marxismul de factură comunistă 425), ci și o concentrare de "dogmatism semantic" specifică, de altfel, repertoriului respingerii facile a ideologiei. Un fapt cu atât mai surprinzător, cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de exemplu, în foarte scurtul și extrem de corozivul roman al fraților Strugațki "A doua venire a marțienilor" din 1968. 370 Radu Pavel Gheo, op. cit., p. 145. În România comunistă, literatura "de anticipație tehnico-științifică" a fost favorizată de către discursul oficial, combinând reducționismul cu o elementară strategie de inserție în programul etnopedagogic. Sorin Antohi, op. cit., p. 30, nota 51. 371 Jean-Bruno Renard, Science-Fiction et Extraterrestres. Bibiographie Thématique, p. 145. 372 Ibidem, p. 146. Anumite teme SF au devenit chiar credințe, vehiculate și de către
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]