264 matches
-
care îl comentează în infrapagină, mai precis, comentatorii erudiți (Mitru Perea și Erudițian, figuri complementare) ne conving asupra semnificației general-umane, chiar în debutul Cântecului XI. Poetul, se spune, are în vedere “neamul omenesc”, cecitatea celor asupriți și nebunia universală. Încât reducționismul la o singură comunitate națională mutilează înțelesul universal al operei. Mai mult, scrisă la sfârșitul epocii luminilor, când se vădește eșecul marilor idei doctrinare, privind fericirea egalitară a oamenilor, organizația cea mai bună dintre formele statale, Țiganiada ni se relevă
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
două tradiții însă foarte serioase: tradiția religioasă și tradiția proprietății. Celelalte ne lipsesc. Atunci trebuie să fim foarte prevăzători când în evoluția noastră n-avem în seama noastră decât acești factori care ne creează o individualitate." Lăsând la o parte reducționismul polemic al autorului, cuvintele sale se dovedesc profetice din perspectiva timpului nostru: instaurarea comunismului în România și consecințele sale aveau să se petreacă tocmai pe fondul suprimării acestor două tradiții despre care vorbește Marghiloman în Doctrina conservatoare (1923). O altă
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
tineri. De exemplu, modernismul la facultate: Pound, Eliot, Stein, Stevens, Williams. O serie ușor de spus, scriitori de necitit." Nimic ultragiant sau demolator aici, la urma urmelor, doar o funciară (și justificată) lipsă de încredere în rigiditatea conceptului și în reducționismul listelor. Iar asta cu atât mai mult cu cât, peste mai bine de o sută de pagini, autorul invocă plăcerea cu care răsfoiește Istoria... lui Călinescu. Dintr-o perspectivă publicitară (sau de management al imaginii), apartenența deplină a lui Andrei
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
abia după ce înțelege, cu lentoare aprofundată, totul. El păstrează subiectul, intriga, conflictul. Acesta trebuie echilibrat între forțe echivalente, a căror abordare exclude simplificarea maniheistă, satira, pamfletul. Pentru că ele ar substitui, într-un mod fatalmente eșuat, romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru care societatea socialistă există și trebuie avută în vedere. Dar, din păcate, scriitorul o face și el, ca numeroși alții, prin schemele de gândire ideologică ale diriguitorilor ei. Eroarea este aceea de
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
admirație promit salvarea prin «îngenunchere intelectuală» în fața Celuilalt, dar contactul cu «omul interior» este unul trăit și conținutul său esențial - indicibil. Întîlnirile pot fi exaltante, eliberatoare, ele se pot însă transforma oricînd în ședințe stranii, inspirînd o «tulburare supranaturală». Primejdia reducționismului mi se pare greu de evitat, atunci cînd abordăm la modul biografic chestiunea relațiilor lui Cioran cu Ceilalți”. Prin urmare, „biograful” se cere a fi dublat de un sagace hermeneut și, nu în ultimul rînd, de un „paleontolog” al identității
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
căznite, lipsite de inspirație adevărată. E o "scurgere de sevă", o "dislocare narativă", explicabile doar prin efortul automutilant de adaptare la un sistem ideologic. Credem că intuiția autorului, deși nu neapărat originală, e foarte fină, fapt valabil și atunci când observă reducționismul călinescian, neîncrederea în iluminare a marelui critic, care "n-are antenă pentru grandoare și tragic" însă e extrem de dotat pentru comic. Nici romanele lui N. Breban nu scapă de rigoarea critică, atunci când nucleul le este decodat ca expresie epică a
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
în Introducere: "Mai puțin întemeiată și nu foarte productivă pare astăzi ideea unei clasificări omogene, în care stilurile funcționale să apară ca unități de același rang, net separabile: complexitatea fenomenelor stilistice, dependența lor de factori culturali și sociali se opune reducționismului bazat pe opoziții binare și ierarhizării rigide". (p. 8) Cum interesul lingvistic s-a deplasat asupra limbajului vehiculat de presă și de "strategiile retorice" ale publicității, prima parte a lucrării este o privire atentă asupra limbajului jurnalistic la care ar
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
gandeasca”. Această vreme a trecut. Până și în regimurile comuniste rolul literaturii era considerat mai important, dovadă că scriitorii curajoși erau proscriși. În America, astăzi, proscrisa e literatura capabilă să influențeze viața oamenilor. Presă păcătuiește prin „simplificări ideologice” și prin „reducționism biografic”. Mai ales acesta din urmă (căruia i-am consacrat un editorial anul trecut) trebuie explicat. Românul lui Roth are în centru confruntarea dintre generația vârstnica a protagonistului, un septuagenar, alter-ego mai vechi al autorului, care iese acum din scenă
Exit fantoma literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6539_a_7864]
-
pe zeci de pagini, pleacă de la celebra colecție de articole ale lui Roland Barthes, Gradul zero al scriiturii. Se confirmă, într-o strălucită mostră de stil, obiceiul autorului de a inventa, neîntrerupt, formulări duale. Cine vede, în aceasta, maniheism sau reducționism, se înșeală grav. Sunt, în două vorbe luate din teoriile asupra complexității algoritmilor, arbori binari. Doi câte doi, ei pot acoperi un câmp conceptual oricât de vast, cum e, de data aceasta, literatura franceză a zilelor noastre. Iar dacă spun
Literatura în două zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7989_a_9314]
-
a unor corpusuri de texte, conținînd micro-contexte în care să se verifice tocmai particularitățile de uz și contextuale ale cuvintelor. Dacă a cere computerului să diferențieze și să înregistreze sensuri și nuanțe contextuale e (încă) o utopie, pîndita de pericolul reducționismului, a-l folosi pentru adunarea rapidă a unui mare număr de contexte e un lucru foarte simplu și eficient: rămînînd că respectivele contexte să fie, totuși, interpretate de specialist - care să ierarhizeze faptele, descoperind tendințele uzului și devierile adesea intenționate
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
enciclopedică. Alexandrini sau iluminiști, cărturari tîrzii, demitizatori de tot felul au preferat refugiul în universul văzutelor, unui univers al nevăzutelor, din care se vedeau alungați". În terminologia biblică, familiară lui Nicolae Balotă, i se reproșează duhului enciclopedic mai mult decît reducționismul mistificator al spiritului uman: pur și simplu zădărnicia, calpa ordine alfabetică ce n-ar putea suprima babilonia conținutului fatalmente haotic prin renunțarea la ordinea reală a spiritului. propozițiile au aerul constrîngător al unei polemici subiacente cu teoreticianul literaturii domiciliat la
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
perspectivismului. Acestea înlocuiesc astăzi, atât în știință, cât și în umanistică, discursurile cauzalității, legii, ordinii sau obiectivității, deopotrivă pe plan ontologic-cognitiv și pe plan artistic-literar (spre exemplu, estetica informațională sau practicile artei combinatorii). De la paradigmele moderne ale mecanicii, pozitivismului, determinismului, reducționismului până la raportul dintre ordine și turbulență, rețea și feedback, autoorganizare și programare, toate acestea sunt integrate atât tematic, cât și formal în scrierile prozatorului. Astfel, autorul vorbește, de pildă, de "arta nepreciziei în cinetică", de un "experiment" cu o pisică
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
concept credibil și convingător. Unul în stare să concureze cu succes tatonantele până acum încadrări intertextuale care s-au dovedit funcționale mai cu seamă în paradigmele autonomiste și care s-au pretat popularizării în chip neașteptat de rapid. Fiindcă, dacă reducționismele binare de tipul referențial / textual au putut crea școli axate pe un fragmentarism delirant, această metatranzitivitate se instituie dacă nu ca o formă de consens, măcar ca o linie de demarcație transparentă și permeabilă. Pe teren românesc în schimb, concilierea
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
în funcție de afinități poetice detectabile sau direcții, nici măcar în funcție de vârstă și de data debutului, ci în funcție de data apariției primului volum din care am inclus texte." La drept vorbind, criteriul e interesant. L-aș enumera printre cele câteva merite ale Poeziei antiutopice. Reducționismul acesta ascunde, în spatele său, o acută exigență estetică, pe care ar fi nedrept să n-o luăm în seamă. (Suntem sau nu de acord cu ea, e altă discuție.) După părerea mea, din cei douăzeci și cinci de poeți selectați, cincisprezece sunt
Antologia și Stamate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6075_a_7400]
-
într-o frondă ideologică fățișă sau deghizată sub felurite pretexte culturale, jenant de asemănătoare cu axiologia procustiană a comunismului." Așadar, iată ce reprezintă cultura pentru Răzvan Codrescu - un ring de box în care stânga aplică upercuturi dreptei. Acest tip de reducționism trivial, această deversare a ideologiei în literatură nu reprezintă decât reziduuri ale gândirii "omului nou", incapabil să opereze o separare a domeniilor. Efectul este o cădere pe scara din spate a culturii. De altfel, abia acum iese la iveală adevărata
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
istorii politice a literaturii române. Fără îndoială, după valul de memorie recuperată al scrierilor ficționale și nonficționale despre Gulagul românesc, era nevoie și de o incursiune complementară în istoria literaturii pre-comuniste de(spre) închisoare. Fie și numai pentru a depăși reducționismul perspectivei. Pe firul cronicilor și al documentelor vechi, Mircea Anghelescu coboară în timp pînă la domnitorul renascentist Petru Cercel; un personaj spectaculos, dar puțin cunoscut, este și logofătul brâncovenesc Vlad Boțulescu, care și-a „îmblînzit” prin intermediul scrisului singurătatea celor 18
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
clasă. Erau considerate expresia unei literaturi decadente, de origine burgheză. Virgil Nemoianu plasează la originea persecuției formalismului estetic "principiul utilitarismului", conform căruia arta și literatura trebuie "să facă demonstrația unei vizibile utilități sociale și politice". Persecutorii formalismului estetic își dovedesc reducționismul, aversiunea față de complexitatea formei estetice, rigiditatea ideologică, emanate de o politică monolitică, bazată pe presiunea omogenizării și a uniformizării. Conflictul dintre ideologia partidului unic și formalismul estetic denotă obtuzitatea sau rezistența unei societăți închise, refractară la orice deschidere, relativizare a
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
putut trece atunci Prutul pe un pod de cărți sau pe o punte de articole, mai solidă decât trei-patru opinii izolate. Antologiile propun o constelație de valori și sunt cele mai bune căi pentru a ieși din simplificările cunoscute și reducționismele atât de vehiculate. Literatura basarabeană este o parte însemnată din literatura română. Avem datoria să o cunoaștem în profunzime și o spun fără nici un fel de patetism. Ar fi o formă de onestitate și de reciprocitate a înțelegerii. Basarabia este
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
cunoaștere a trecutului Bucureștilor, evlavia de care dă dovadă autorul Semnelor și reperelor față de tot ce ține de vechile familii, case, monumente, străzi la care se închină esteticește. La antipodul omului de știință literară, abstras, pedant, anticalofil, de un inevitabil reducționism, asemenea ,diletanți", a căror stirpe e recognoscibilă și în promoțiile de intelectuali mai recente, răspund unei prospețeimi spirituale, unei întoarceri în zona rodnică a contactului dintre un existențial fie și, pînă la un punct, simulat, și o creație fie și
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
următorul eveniment senzațional, excepțional, imediat difuzat", nu e decît un punct de vedere unilateral, menit a neglija complexitatea ireductibilă a naturii omului. E paradoxal că tocmai în mișcarea ce se vrea a "sintezei" dl Marino își dă în vileag un reducționism funciar și o lipsă temperamentală de permeabilitate care atentează chiar la ideea pe care se arată gata a o servi. Vom reveni asupra chestiunii. (Va urma) Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi: Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
aceleași dispute (critica științifică vs. critica artistă, teoreticieni vs. practicieni, autori de monumentale sinteze vs. foiletoniști impresioniști, garanți ai impersonalității vs. adepți ai zig-zagului subiectiv, critica universitară, academică vs. publicistica la zi) se poartă și astăzi, cu virulență pamfletară și reducționism critic, de parcă n-am fi putut învăța nimic din vechile polemici. În prezent, se vorbește cu emfază despre alteritate, despre perceperea și respectarea diferențelor, despre dreptul însuși la diferență și specificitate, dar sunt comentatori, mai vechi sau mai noi, care
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
nu intrau în repertoriul lui Noica (Montaigne, deloc, iar Moliere, numai cu Don Juan )". Întrucît în vederile lui Noica n-ar intra în raza ultraprivilegiată a speculației filosofice decît ceea ce depășește "simplul", ceea ce ar putea fi problematizat. Unui astfel de reducționism "inuman", Al. Paleologu îi opunea cu fermitate "bunul simț", "simțul comun", ale cărui potențe cognitive și creatoare sunt stimulate de acele "variate experiențe de viață" pe care le absoarbe ca un burete. În plus, "Bunul-simț face posibilă acea înțelegere aproape
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
încă: marxismul, comunismul și restul, chiar dacă au fost importate, și-au făcut lucrarea, așa-zicînd, pe mîna noastră. Protagoniștii par a fi, în concepția d-lui Ungheanu, în marea lor majoritate evrei (sau/și unguri, bulgari etc.). Cunoaștem de mult acest reducționism xenofob. O dezbatere serioasă ar trebui să renunțe la astfel de prejudecăți. La dl Ungheanu însă, sugestia rasială e o componentă prețioasă a concepției. În al treilea rînd, kominternismul e criticat de către dl Ungheanu nu în numele principiilor democratice și liberale
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
în bună măsură explicabil, să fie redusă sau simplificată păgubitor la Cronică de familie, întocmai cum opera lui Marin Preda tinde să fie reprezentată numai de Moromeții. Oricât de previzibil și uneori chiar îndreptățit pentru cititorul comun ar fi acest reducționism sever, el trebuie contracarat. Volumul al treilea are 1786 de pagini de proză, peste o sută de pagini cu note și comentarii (p. 1789-1898), iar în anexe (p. 1901-1941) două seci și inutile dicționare, unul de personaje, altul de denumiri
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
culorile, cu patos, virulență, argumente și arme albe de toate calibrele. Cele mai diferite tipuri de personalitate, din cele mai varii structuri artistice, consună brusc și devastator în unghiul alergiei la critică. Fie că ne atacă diletantismul, impresionismul, foiletonismul, fariseismul, reducționismul, lipsa de apetit pentru teoria literaturii, partizanatul și critica de cumetrie, fie că ne acuză de precaritate filozofică și estetică, de carențe morale, tactice, strategice, generaționiste sau patriotice, cert e că există o fobie, o furie, o spaimă, o jale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]