402 matches
-
metodologie In terapiile cognitiv-comportamentale, demersul diagnostic devine funcțional în diferite moduri și este denumit cu ajutorul a mai multor termeni: analiză comportamentală, analiză funcțională, analiză holistică, conceptualizarea cazului. Noi am preferat întotdeauna pe cel de analiză funcțională. Mai puțin vag sau reducționist decât ceilalți termeni, acest termen exprimă cel mai bine specificitatea demersului diagnostic care trebuie să analizeze și să explice funcționarea unui subiect singular în contextul să particular. Incepând cu sfârșitul anilor 1960, au fost propuse mai multe teoretizări. Vom evoca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care se poartă de mult în științele sociale este aceea dintre urmașii lui Adam Smith și cei ai lui Emil Durkheim, între cei care pun accentul pe motivațiile raționale și cei care subliniază normele sociale. Pe de o parte, gânditorii reducționiști caută să descopere normele sociale din comportamentul individului rațional, tratându-le ca pe niște convenabile reguli impuse de obișnuință (rules of thumb) care sunt maximizante, dat fiind că există costuri de informare atunci când trebuie luate decizii în fiecare situație în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
individului rațional, tratându-le ca pe niște convenabile reguli impuse de obișnuință (rules of thumb) care sunt maximizante, dat fiind că există costuri de informare atunci când trebuie luate decizii în fiecare situație în care ne aflăm. Pe de altă parte, reducționiștii caută să descopere și raționalitatea din normele sociale colective, tratând calculele strategice ca simple moduri de gândire despre lume care au devenit prevalente în societățile moderne doar din întâmplare. Cred că suntem îndreptățiți să tratăm ambele poziții reducționiste ca extreme
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
altă parte, reducționiștii caută să descopere și raționalitatea din normele sociale colective, tratând calculele strategice ca simple moduri de gândire despre lume care au devenit prevalente în societățile moderne doar din întâmplare. Cred că suntem îndreptățiți să tratăm ambele poziții reducționiste ca extreme. Scopul și puterea normelor sociale, cred eu, țintesc mult mai departe de nevoile conveniențelor raționale; structura gândirii raționale păstrează trăsături universale care depășesc delimitările culturilor noastre diferite. Ar însemna să ne îndepărtăm de scopul acestui curs dacă am
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
3. Chiar de la început, teza lui Yannaras se remarcă prin două trăsături: (1) documentația istorică insuficientă și selectivă în raport cu rezultatele cercetării istorice și filozofice contemporane; aceasta duce, prin omisiuni deliberate, la o compoziție literară cu ton resentimentar; (2) o interpretare reducționistă a discursului nietzschean și heideggerian cu privire la tradiția teologică apuseană. Vom încerca, în această ordine, să semnalăm principalele teme puse în discuție de Christos Yannaras, precum și dificultățile pe care o lectură atentă le poate revela. Lipsit de precauții metodologice și refuzând
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cvasiidentice readers - antologii de capitole și articole copiate ad usum delphini de înfloritoare companii specializate în producția de „materiale de citit” (reading materials) pentru cei ce nu mai citesc cărți -, e construit în jurul nucleului dur Foucault - Derrida - Bourdieu, un model reducționist al ofertei intelectuale franceze, și poate fi extins modular, în funcție de „preferințe” și „orientări”: modulul marxist (cu valorile sigure, ca Sartre în încarnarea lui stalinistă de după 1945, dar și cu personaje ca instabilul - până la omucidere! - Althusser, precum și cu feluriți neomarxiști); modulul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de la Geneva). Cauzele acestei situații au fost identificate în ambiguitățile legislative în privința profesiei didactice și a statutului social al cadrelor didactice (indicatorii analizați au fost de tip salarial sau de degradare a statutului profesiei în reprezentarea opiniei publice), în înțelegerile reducționiste ale funcției didactice (cadrul didactic fiind asimilat funcționarului public), în incertitudinile profesionale, în recrutarea profesorilor pe criterii nonvocaționale (criterii fără relevanță profesională) și în generalizarea la nivel empiric a credinței sociale că orice persoană poate deveni profesor dacă are ca
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
parodice. Retezând pilonii clasici ai demersului policier, Raymond Chandler înghesuie într-un culoar aparent strâmt - culoarul onorabilității - una dintre cele mai stufoase forme de literatură populară. Chiar practicată de mari maeștri, o astfel de literatură se dovedește acut limitativă și reducționistă. E drept, Chandler apelează la semitonul construcției dubitative: „Dacă este...” (If it is...), dar o face doar pentru a-și dovedi controlul absolut asupra domeniului. Romanul polițist nu e doar „o povestire fragmentată ce operează într-un climat mental rece
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
uman. O analiză individualizată, punând un accent excesiv pe mecanismele de apărare luate ca entități, ca unități autonome ale vieții psihice, ar conduce la o reificare, la reducerea acestor mecanisme la statutul de „lucruri”, și ar fi, în mod inevitabil, reducționistă. În lucrarea de față, atitudinea noastră este cât se poate de clară. Dacă propunem descrieri detaliate ale diferitelor mecanisme de apărare, nu o facem nicidecum în scopul unei reificări forțate. Obiectivul nostru este acela de a facilita înțelegerea elementelor care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
avut o importanță crucială asupra științelor educației. Aceste tendințe, surprinse și de C. Bîrzea în lucrarea Arta și știința educației (1995), le-am analizat cu un alt prilej (Ciolan, 1996) și le dezvoltăm în continuare. a) Inversarea raportului dintre abordarea reducționistă și abordarea holistă. Raționalitatea analitică are la bază: - divizarea întregului în părți componente; - analiza și explicarea acestor părți în mod independent; - juxtapunerea explicațiilor parțiale în vederea configurării unei imagini a ansamblului. Acest mod de gândire, bazat pe reducerea complexității la elemente
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și eficientă asupra realului, dar nu și o apropriere deplină a sensurilor și semnificațiilor. Considerând așadar, odată cu R. Thom, activitățile științifice ca un continuum cu doi poli, al înțelegerii și al acțiunii, se face un prim pas în depășirea epistemologiei reducționiste în favoarea uneia măcar bipolare, ambivalente. Încercăm să surprindem în continuare câteva consecințe ale acestei orientări asupra educației: • reevaluarea modelului parcelar al științelor educației, caracterizat de împărțirea mai mult sau mai puțin artificială pe (sub)discipline specializate: psihologia educației, sociologia educației
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
perspectivă personală, civică, socială sau ocupațională”. Chiar dacă nu reprezintă o altă formă de educație sau un rezultat al diversificării câmpului educațional, educația permanentă constituie un principiu de bază al învățământului contemporan. În multe studii, educația permanentă este definită în manieră reducționistă, din perspectivă unilaterală, ca fiind educația continuă, realizată pe tot parcursul vieții. Este surprinsă doar dimensiunea temporală. Învățarea pe tot parcursul vieții este însă un concept multidimensional, care implică: 1. dimensiunea orizontală („spațială”) - lifewide learning -, care se referă la prezența
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Zanc, 1999, p. 57). Așadar, sănătatea poate fi definită la interfața dintre științele sociale și cele biologice, întâlnire promițătoare, dar încă neinstituționalizată. Plecând de la afirmația că omul este un animal social, M. Dogan și R. Pahre (1993) afirmă că „biologii reducționiști care ignoră adjectivul au o vedere limitată, la fel ca aceea a colegilor lor, specialiști în științele sociale, care uită substantivul. Specializarea diferitelor discipline științifice a lăsat un vid între ele, ceea ce a avut ca rezultat separarea substantivului de adjectiv
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a serii). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc - care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică” - fac din violența din programele de televiziune „un scop în sine, unilateral și reducționist, aparent inevitabil, întrucât este reprezentat doar procesul derulării interacțiunii violente” (Meigs-Jehel, 1997, p. 71). Este și semnificația dominantă a scenelor de violență din programele de televiziune din țara noastră, îndeosebi din ficțiuni și desene animate. ● O altă concluzie importantă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și comportamentale ale bolii. Nu numai că acceptarea acestei perspective cere înțelegerea patologiei separat de comportamentul social, dar mai mult, comportamentul și deviațiile sale se cer a fi explicate prin procese și dezechilibruri biochimice și neuropsihologice. Modelul biomedical asumă viziunea reducționistă care susține că fenomene oricât de complexe derivă dintr-un singur principiu primar, care în cazul de față este de natură fizică. Fenomenele biologice ar trebui să fie explicare prin legile chimiei și fizicii. Pe de altă parte, se impune
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
faptic pe care-l generalizează, îl sistematizează, elaborînd astfel o teorie care îndeplinește funcții cognitive, normative, tehnice. Se conturează astfel o nouă orientare epistemologică favorabilă științelor despre om. Mai mult, putem vorbi chiar de o schimbare a raportului dintre abordarea reducționistă și cea holistă, consecințele acestui mod de gîndire generînd: nașterea de noi concepte transdisciplinare capabile să unifice cunoștințele la nivelul fundamentelor categoriale; apropierea axiomaticilor științelor, sănătății, comunicării, motricității etc. alcătuirea unor discipline integratoare ca: informatica, teoria deciziei, ecologia, cibernetica, științele
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
dogmatism fără de care, pare-se, criticul nu se întrupează”; el va prefera să-și prezinte, cu modestie, foiletoanele ca pe niște „mărturisiri ale unui cititor”. Modesta, aparent umila „registratură” (ambiționînd însă cuprinderea integrală, panoramică) va fi astfel opusă orgolioasei, dar reducționistei, „magistraturi” critice (v. și „În tinda unei registraturi”, Opere, vol. II, Editura pentru Literatură, 1967, pp. 13-16: „Voi plivi... orice prejudecată sectară și mă voi sili să comentez orice operă, din orice zonă ar veni. Este un viciu al contemporaneității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unor noi analize și interpretări. În acest context trebuie evidențiat rolul comunității epistemice care poate contribui la dezvoltarea mai amplă a acestui domeniu. O tratare unilaterală a acestei problematici, de pe pozițiile unei discipline sau a alteia, pare a fi mai reducționistă, față de combinarea echilibrată a mai multor elemente conceptuale și interdisciplinare, care poate fi mai productivă. 1.1.1. Despre epistemologie Faptul că s-a scris puțin despre rolul epistemologiei în interpretarea fenomenelor și proceselor din domeniul securității și apărării comune
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
tinde să asocieze științele conexe anterioare printr-o gândire dialectică unitar-dinamică, general valabilă în orice acțiune de analiză a unei probleme educaționale, în scopul lărgirii limitelor și ajustării disfuncțiilor datorate constrângerilor metodico-teoretice, dar și specializărilor inevitabile ale activităților educative. Caracterul reducționist al unor puncte de vedere susținute de specialiștii care apreciază și reduc didactica la o simplă „jonglerie” strategică și metodologică, spre exemplu, poate fi lesne combătut prin lărgirea perspectivelor de analiză psihosocială ale didacticii. G. Mialaret scrie, privitor la acest
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o gândire în pas cu știința și tehnologia epocii în care trăiește. Teoriile anterioare au reușit să imprime totuși câteva tendințe utile demersurilor de cercetare din științele socio-umane, sintetizate de către Cezar Bîrzea în maniera următoare: a. inversarea raportului dintre abordarea reducționistă și abordarea holistă:de aici își trag seva conceptele transdisciplinare, a căror arie depășește cadrul unei singure discipline. De altfel, după expresia lui Bachelard, „pentru știința modernă, elementul nu-l mai constituie simplul, ci complexul”; b. abandonarea vechii dihotomii cunoaștere
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
perspectiva unei problematici pe care cei mai mulți critici preferă să o numească postmodernă 1 (cu accent pe hibridizarea genurilor literare și pe valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și reducționistă, prin excelență). După cum vom încerca să arătăm în cele ce urmează, toate aceste aspecte sunt cu mult mai vechi decât postmodernismul, dar au căpătat, desigur, o mai mare anvergură în ultima vreme. Nimic nu ni se înfățișează astăzi mai pasionant
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În ambele cazuri, feminismul liberal găsește necesar ca statulxe "„stat" să intervină în contracararea conservatorismului în educație, pentru că acest tip de stereotipuri limitează posibilitățile individuale de dezvoltare. Și bărbații, și femeile trebuie eliberați de barierele înguste ale unor constructe culturale reducționiste în favoarea unor identități androgine mai sănătoase. Personalitatea androginăxe "„androgin" combină trăsături feminine: grijă, cooperare, compasiune, tandrețe, sensibilitate, cu trăsături masculinexe "„masculin": agresivitate, spirit de conducere, inițiativă, orientare spre competiție (Sandra Bem, 1976). 2.3.3. Limitele feminismului liberaltc "2.3
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
liberal privind pacea democratică la nivelul sistemului prin crearea de legături cu intuițiile constructiviste. Literatura despre pacea democratică a apărut ca o reacție directă la succesul neorealismului de a dezvolta analize la nivel sistemic asupra politicii internaționale. Ea era vădit reducționistă, în sensul că punea accent pe importanța nivelului intern ca determinant cauzal al comportamentului statului. Totuși, oarecum paradoxal, în prezent atât susținătorii, cât și oponenții păcii democratice acceptă termenii de bază în care are loc dezbaterea. În esență, dezbaterea dintre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemului internațional. Aceste abordări par a se baza pe asumpția că statele acționează rațional în urmărirea intereselor lor naționale, astfel "închizând într-o cutie neagră" trăsăturile interne ale statelor (Baldwin, 1993). În aceeași perioadă, liberalismului îi era atribuită o perspectivă reducționistă. Așadar, a existat tendința de a considera neorealismul și instituționalismul mai compatibile unul cu celălalt decât cu abordarea liberală, în virtutea orientării lor sistemice. Capitolul teoretic contestă consensul existent referitor la relația dintre cele trei abordări, afirmând că acest consens s-
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de putere sunt pedepsite sau eliminate din rândul actorilor semnificativi. Potrivit acestei descrieri, procesele competitive socializează unitățile în sensul adoptării unei identități egoiste, iar apoi asigură reproducerea ei în timp. A doua etapă a argumentului este reinterpretarea descrierii convenționale și reducționiste a teoriei liberale prin prisma intuițiilor constructiviste asupra socializării. Apariția unei școli constructiviste în anii 1990 a facilitat procesul de creare a unei legături între pacea democratică și analiza la nivel sistemic. Reinterpretarea neorealismului și a liberalismului în această manieră
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]