311 matches
-
substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întâi Într’un bazin hidrografic pe care-l eutrofizează. Adică, ele constituie de fapt nutrienți pentru o vegetație acvatică care depășește În acest fel nivelul optim. E drept, această vegetație acvatică va realiza ceea ce face, În mediul rural, ogorul: procesul reductiv, depoluant. Dar cu ce rezultat? Pe un lung tronson, apa râului nu mai e bună de băut, iar fauna e complet dezechilibrată. Proliferarea algelor În acest sector al râului are consecințe ca acelea din vara trecută la Podu Iloaei. Și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care ei, mușchii, s’au fixat primii. Chiar dacă mușchii, ca organisme inferioare, posedă o putere modulatoare redox mică, ei sunt totuși plante, deci acea mică modificare pe care o induc În mediu, În acel primordiu de sol, e În sens reductiv. Adică, știind că organismele heterotrofe, celălalt segment al biocenozei, au nevoie de medii reducătoare, ei, mușchii, nu fac altceva decât să le pregătească un mediu favorabil. Ei Înșiși n’au nevoie de așa ceva, pentru că sunt Înzestrați cu o creștere continuă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care modifică mediul lor, adică părțile abandonate ale mușchilor, În sens oxidativ, nu sunt compensate cu nimic, cum s’ar Întâmpla Într’o biocenoză obișnuită, adică de acțiunea reductivă a organismelor aututrofe: părțile abandonate ale mușchilor, care ar trebui să Îndeplinească acest rol, sunt moarte... Așa că mediul devine impropriu și heterotrofelor, fiind În consecință abandonat, aceste organisme mutându-se și ele, mai sus, odată cu mușchii Înșiși. Am putea spune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
jur-Împrejur și chiar pe pământul de deasupra, trebuie plantate plante perene, adică acelea care, prin rădăcinile ce ajung În reactor, dar și În solul din jurul lui, vor desăvârși epurarea. E bine ca aceste plante să fie dintre acelea cu putere reductivă mare, adică, decât pomi precum mărul, cireșul, prunul, mai bine nucul ori vița de vie, chiar mai bine aceasta din urmă, care are o creștere luxuriantă, cunsumând astfel cu mare viteză tot ce intră În reactor; va da și o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
diferenței e simplă și câte ceva am mai discutat altă dată. Anume, planta, ca orice organism, induce modificări În mediu, iar ca organism autotrof, adică cu acces direct la o sursă de energie primară, Soarele, ea induce o modificare În sensul reductiv a caracterului redox al solului. O atare acțiune o exercită toată vara, mai precis Întreaga perioadă de vegetație. Numai că aceeași plantă iubește un sol cu caracter redox oxidant, adică inversul a ceea ce ea a indus. La un moment dat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de organisme, mai mari și mai mici, Însă toate heterotrofe, trăind pe baza a ceea ce planta le oferă. Efectul lor specific, asupra aceluiași sol, e oxidativ, adică inversul acțiunii plantei. Cu alte cuvinte, cele două sensuri de modificare a mediului, reductivă a plantei, oxidativă a restului biocenozei, se anulează reciproc, mediul rămânând ca atare constant. Asta În mod calitativ. Din punct de vedere cantitativ, problema e mai nuanțată, pentru că pâinea și cuțitul sunt la plantă, adică la organismul independent din punct
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Asta În mod calitativ. Din punct de vedere cantitativ, problema e mai nuanțată, pentru că pâinea și cuțitul sunt la plantă, adică la organismul independent din punct de vedere energetic. Deci, efectul oxidativ al biocenozei solului este mai slab decât acela reductiv al plantei, reușind doar să Întârzie reducerea excesivă a mediului, deci somnul plantei. Și tot cantitativ se pune problema și În cele două cazuri: ale plantei libere, respectiv claustrate În asfalt. Nu atât a ei, a plantei, care oricum are
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ei au mai multe scorburi, adică răni nevindecate. Ce să mai spun când același lucru, adică arămirea frunzelor, o văd la arbori dintre cei cu frunze mereu verzi? Și care, așa cum spuneam cu alt prilej, nu prea excelează În acțiunea reductivă asupra mediului, altfel spus care menajează mediul. Exemple? Tuile de la “Super”, strânse În asfalt, dar și arămii, respectiv cele din parcul Universității, verzi de-al binelea. Ne place să trăim În natură. Mai bine-zis, să aducem natura În simbolul civilizației
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
structura lor chimică, modulatori redox, adică substanțe capabile a induce În sol un anume potențial redox, mai mult să-l păstreze Într’o oarecare măsură chiar În prezența altor influențe, alungarea ori, dimpotrivă, tolerarea altei plante se datorează aceluiași efect reductiv exercitat de plantă asupra solului, efect de care am amintit adesea; iar acest efect diferă ca intensitate de la o specie la alta. Iar dacă altă plantă are afinitate pentru acest potential redox va putea prinde rădăcini; dacă nu, era mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
specie, e inhibată, acesta fiind mecanismul prin care se reglează densitatea populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce-i alcătuiesc micoriza, adică trăiesc pe seama plantei În preajma rădăcinii și care, așa cum arătam mai demult, contrabalansează efectul reductiv. Evident, războiul chimic se poartă doar În timpul vegetației. Iarna, biocenoza heterotrofă a solului va neutraliza efectul reductiv, astfel Încât primăvara totul se va lua de la capăt, orice altă plantă putând să prindă rădăcină. Plantele perene, care deja ocupă locul, Își vor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce-i alcătuiesc micoriza, adică trăiesc pe seama plantei În preajma rădăcinii și care, așa cum arătam mai demult, contrabalansează efectul reductiv. Evident, războiul chimic se poartă doar În timpul vegetației. Iarna, biocenoza heterotrofă a solului va neutraliza efectul reductiv, astfel Încât primăvara totul se va lua de la capăt, orice altă plantă putând să prindă rădăcină. Plantele perene, care deja ocupă locul, Își vor consolida capul de pod. Plantele anuale, plecând de la zero, vor Încheia, pe parcursul vegetației, un armistițiu, după ce, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Un biostimulator oarecare nu face altceva decât să inducă deplasarea potențialului redox al mediului până la coincidența cu optimul plantei cultivate. Numai că În acele condiții, heterotrofele sunt puternic inhibate, astfel Încât planta e cu mâinile libere; efectul e o acțiune reductivă asupra mediului, adică autoinhibiția plantei. Va fi nevoie de o nouă cantitate de biostimulator, cu o nouă inhibiție a heterotrofelor, adică se Închide un cerc vicios. Ierbicidele sunt, În cantități mici, stimulatori pentru plante, acționând așa cum am arătat acum. Iar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o culoare roșie, respectiv cenușie. Ceea ce nu se știe, e că acest fapt are de asemenea un caracter ecologic, mai precis sub aspectul relației organism−mediu. Anume, prima, oxidativă, e compatibilă cu un tip pragmatic, materialist, precum romanul; ceramica autohtonă, reductivă, e compatibilă cu un popor orientat spre spiritualitate, așa cum prezintă Jordanes pe strămoșii noștri. Și de aici, Îmi permit să generalizez aceste considerații. Anume, e preferabilă utilizarea ulcelei din lut care, artizanală fiind, deci intrând În contact cu omul Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pădure. Or, evoluția lacului, prin stadiul de mlaștină, duce invariabil la pădure. Dar stadiul lacului pe care-l prezintă Eminescu este protectiv, depoluant pentru mediu. Pentru că vegetația pe care o amintește e alcătuită din specii evoluate, deci cu puternică acțiune reductivă asupra mediului, prin urmare depoluantă; iar pădurea Însăși e alt depoluant. La sfârșitul vieții, Eminescu aduce o altă ipostază a apei: marea, care anihilează orice: păsări călătoare ori catarge, ori pe el Însuși. Într’adevăr, mării i se recunoaște o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bine, menținerea purității caracterului de monocultură a agroecosistemului Înseamnă un aport informațional din partea omului, dar și un efort energetic menit a menține o stare de tranziție, mai mult, dăunătoare naturii. Să nu uităm că viețuirea unei plante induce un efect reductiv asupra solului, cu atât mai mare cu cât sunt cultivate monocotiledonate, precum cerealele. Repetarea aceleiași culturi Înseamnă accentuarea efectului și, prin urmare, oboseala solului. Din neștiință, ori de nevoie, omul practică totuși monocultura. Și o va face Încă, cel puțin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
energia solară, iar microorganismele autototrofe o energie chimică. Pe când Soarele e În afara planetei, energia chimică e În același mediu, astfel Încât aceste microorganisme, chiar autotrofe, entropizează mediul. Plantele Însă negentropizează mediul, dar numai din punct de vedere chimic, prin acțiunea lor reductivă asupra acestuia; din punct de vedere mecanic, și ele fragmentează și dizolvă substratul, entropizându-l; adică, adâncesc Întrepătrunderea celor patru elemente filosofice amintite mai Înainte. Bilanțul e totuși În favoarea negentropizării, adică a ordinii. La nivelul biosferei, prin simplul fapt că toate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu prea eficientă. Mai departe, apelează la transmutarea elementelor. Adică ceea ce face un reactor nuclear sau ce credeau alchimiștii că fac. Nu vă mirați: organismele sunt capabile de așa ceva și transformă sarea, de fapt sodiul, În potasiu; potasiul fiind mai reductiv decât sodiul, Înseamnă că producerea lui absoarbe, fixând-o, energie. Deci răcirea corpului. Și, după acest mecanism chimic, urmează altul, biochimic. La om, asta se chemă bronzare. Asta o face melanina, un pigment din piele care, În stare normală, oxidată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar să ne Înroșim bine, n’avem decât să ne mutăm la munte, chiar unși bine cu iaurt. În paranteză fie spus, iaurtul, ca material În care s’au dezvoltat microorganisme, e un mediu oxidant, numai bun să neutralizaze caracterul reductiv al melaninei Înroșite din pielea noastră. Nu vă bucurați Însă prea degrabă cu gândul la munte; căci mai ocolim oleacă, urmând Îndemnul prietenei Tatiana Burac și poposind În Basarabia, la aceleași toltre, dar cu alți ochi. Deși de valoare turistică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ienuperii, brazii, apărute Într’un moment când mediul se mai entropizase, ocupă spațiul de tranziție spre zona de poale, entropizată, feuda unor specii mai recente, precum fagul și stejarul. Dar aș mai zice ceva. Dacă negentropia e sinonimă cu mediul reductiv, pe care plantele și-l pot crea mai mult sau mai puțin, după cât sunt de evoluate, aș spune că stejarul și fagul, ce posedă o mare putere reductivă, deci negentropizantă, Își creează, chiar În condițiile entropizate În care trăiuesc, starea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stejarul. Dar aș mai zice ceva. Dacă negentropia e sinonimă cu mediul reductiv, pe care plantele și-l pot crea mai mult sau mai puțin, după cât sunt de evoluate, aș spune că stejarul și fagul, ce posedă o mare putere reductivă, deci negentropizantă, Își creează, chiar În condițiile entropizate În care trăiuesc, starea primordială pe care și-o amintesc de la strămoși. Coniferele, și Încă mai mult, lichenii, sunt mai puțin capabile a-și crea mediul negentropic primordial și, prin urmare, ocupă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul reductiv. Iar, la acest efect se adaugă și cel, tot reductiv, deși mai slab al macului, deci o inhibiție și mai pronunțată pentru grâu. Numai un ajutor extern Îl mai poate salva, iar acela vine tot de la mac. Căci rădăcina lui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul reductiv. Iar, la acest efect se adaugă și cel, tot reductiv, deși mai slab al macului, deci o inhibiție și mai pronunțată pentru grâu. Numai un ajutor extern Îl mai poate salva, iar acela vine tot de la mac. Căci rădăcina lui, ca oricare alta, e heterotrofă, dependentă deci de hrana oferită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În lanul de grâu. De fapt e vorba de o subtilă simbioză. Nu e cazul cu alte plante dicotiledonate, ce invadează lanul de grâu, profitând de satisfacerea aceleiași nevoi de sol reducător, dar fără a contribui la neutralizarea acestui efect reductiv al vieții grâului. Și fără a-l proteja. În astfel de cazuri, reducerea solului devine și mai avansată, ca și inhibiția indusă grâului. Se vede că șesul are frumusețile lui, deloc Întâmplătoare. Și care ne Îndeamnă să le conservăm, căci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pădurile de deal și munte. Unde s’o mai retrage de acum Încolo? Nu mai are unde; urmează, necesar, reacția activă, adică adaptarea. Dacă vorbim În alți termeni și plecăm de la un caracter net negentropic, dovedit Între altele de biocâmpul reductiv, adică Înalt energetic, al pisicii, fuga ei Înseamnă rezolvarea unei incompatibilități cu un mediu entropizat, nu din vina ei, iar adaptarea utilizarea surplusului de negentropie, sub aspectul ei informațional, Întru ajustarea după dorința ei a relațiilor cu mediul entropizat; chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]