310 matches
-
textului; o descriere inserată în construcția unui roman crește efectul de realitate, influențând astfel interacțiunea cititorului cu textul, devenit, prin intermediul descrierii, mai accesibil. În același timp, un sistem descriptiv presupune o operație de retranscriere (retranscription), calitatea lui esențială fiind disponibilitatea reductivă - un pasaj descriptiv se poate contrage printr-un cuvânt. Cercetarea lui Philippe Hamon analizează practica descrierii din punctul de vedere al funcționării sale în construcția textului literar. Perspectiva intratextuală transformă acest studiu într-o analiză minuțioasă a mecanismului acestei operații
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
3), prin rezoluție Întrucât din (1) rezultă clauza universală, În conformitate cu pașii (2) - (4), urmează că este un raționament valid 1. - supoziție 2. (3), care este În F. N. D. P. 2°. Exemplu de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
supoziție 2. (3), care este În F. N. D. P. 2°. Exemplu de validare a unei scheme de raționament pe cale reductivă și, respectiv, progresivă 9. Pentru că, În versiunea „deducției directe“ (Întruchipate prin conjuncții inconsistente de tipul ), rezoluția se suprapune metodelor reductive din logica formală „obișnuită“, iar În versiunea „deducției indirecte“ (etalate prin disjuncții tautologice de forma ), aceeași strategie de Întemeiere recuperează numeroase alte proceduri ale verificării (respectiv ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
și, întrucât opera nu e decât „oglinda unei stări sufletești”, devine, prin aceasta, oglindă a timpului. Varietatea experienței, intensificarea ei odată cu rafinarea prin cultură a interiorității („cultivarea eului nostru”) sunt opuse inspirației rurale promovate de sămănătorism și poporanism, unilateralității ei reductive, echivalată - polemic - cu primitivismul, plebeianismul, diletantismul și sărăcia artistică. „E o himeră să crezi că vom ajunge să trăim altă viață până ce nu vom porni ofensiva hotărâtă împotriva trecutului cu blestemate îndărătniciri”, va susține Densusianu și mai târziu (Ne vom
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
și să se simtă recunoscut de acestea ca membru deplin. În circumstanțe favorabile, cea de-a doua limbă se Învață În plus față de prima, și nu În detrimentul acesteia. Vorbim În acest caz despre bilingvism aditiv. Există Însă și un bilingvism reductiv, În cazul În care una dintre cele două limbi, adeseori prima, este oarecum „dată la o parte” de cealaltă.Termenul de semilingvism definește situația unui bilingv care nu stăpânește bine nici una dintre cele două limbi, ceea ce duce la frustrări cognitive
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
distorsionate, ele rămân metode de organizare și de aplicare a anumitor grile de lectură doctrinară și a unor teorii ale bunului-simț colectiv. După Moscovici, reprezentarea psihanalizei, analizată pe baza conținutului articolelor din ziarele comuniste ale anilor ’50, ascundea termeni normativi, reductivi și simplificatori, axați pe ideologia stalinistă comună În epocă și pe fondul său de cunoștințe marxiste, administrat de propagandă (Moscovici, 1976). Noțiunea este așadar legată de atitudini, de norme sau de reprezentări valorizate social, asociate unor practici instituționale și unor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintr-o perspectivă marxistă. Vom pune astfel În evidență, conform preceptelor materialismului istoric și ale teoriei valorii-muncă, mecanismele de extragere a plusvalorii, precum și raporturile de exploatare și de dominație. Printre principalele critici aduse acestui cadru de analiză, să menționăm caracterul reductiv al anumitor presupuneri de tip holist și riscurile de reificare sau de ipostaziere legate de adoptarea unei astfel de grile. O a doua orientare de inspirație funcționalistă, dezvoltată În a doua jumătate a anilor ’40 de autori precum Kingsley Davis
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
știință valabilă, cunoscându-se prea bine subiectivitatea, uneori extremă, și diferența, uneori mare, a indivizilor când se află În fața aceluiași fenomen. Nu-nu, Pronia l-a făcut pe om infinit mai bogat decât o crede și o decretează știința orgolioasă și reductivă, Pronia i-a dăruit și „un al doilea ochi” pentru „a Înțelege” și „a descrie” uriașa și copleșitor de complexa lume În care se află; iar această „a doua cale” Îi permite tocmai accesul la o altă enormă „jumătate a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o analiză asemănătoare de-a lungul transformării PCI în Partidul Democratic al Stîngii (PDS), Pasquino 1992]. Acum se înțelege mai bine de ce alegerea participării poate fi rațională pentru mulți indivizi, dacă raționalitatea acțiunii în sine nu este evaluată simplu și reductiv, pe baza unor criterii ce urmăresc avantajul economic. De aici apare o viziune mai nuanțată și mai articulată a complexului proces psihologic și social care motivează participarea indivizilor și care construiește, face să funcționeze și transfor-mă înseși organizațiile și sistemele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
s-a întîmplat) sau se redefinesc mai mult sau mai puțin energic (și acesta e un alt efect) intră din nou în vigoare politica participării prin grupuri sau prin mișcări colective pe care Schmitter le definea într-o manieră cam reductivă, ca monotematice. Dat fiind faptul ca au fost numeroase mișcări monotematice, analiza care urmează tinde să ofere o panoramă cît mai amplă, cît mai exhaustivă a mișcărilor colective ca instrumente de participare și de influență politică. 3. PARTICIPAREA POLITICĂ PRIN
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
francez la ceea ce Duverger numește "cadrilul bipolar". O precizare ulterioară a fost formulată în mod inteligent de către Fisichella [1993, 517-518]. "Turul dublu, în sine, nu predispune la un format specific", adică, de unul singur, nu are nici efecte multiplicative, nici reductive asupra sistemului de partide. Aceste efecte derivă, în cazul Franței din timpul celei de-a Cincea Republici, din pragul ridicat al admiterii în al doilea tur. De altfel, un prag procentual ridicat pentru accesul la distribuirea locurilor ar elimina multe
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să favorizeze reprezentarea proporțională în contextul în care diferențele socio-politice au stat sau stau la originea unei pluralități de partide. Fără a neglija forța unei astfel de asocieri, sintetizînd, se poate afirma, alături de Sartori, că "și sistemele proporționale permit efecte reductive chiar dacă minore și greu de prevăzut proporțional cu propria neproporționalitate; și, mai ales cînd sînt aplicate în circumscripții mici, cînd stabilesc un prag de acces la reprezentare sau cînd oferă o primă". [1995, 55]. Pentru a obține aceste rezultate este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ea este, totuși, rezultatul "unuia sau al mai multor actori publici", interpretabili ca actori ce au roluri publice, probabil sarcini aferente unei poziții elective sau sarcini administrativ-birocratice. Nu numai actorii "publici" Această limitare la actorii publici apare cam imprecisă, cam reductivă și, în mare măsură, deplasată. Este imprecisă pentru că nu menționează care sînt efectiv actorii publici; este reductivă pentru că elimină alți actori care nu sînt publici, dar pot lua parte efectiv la realizarea uneia sau a mai multor politici publice; în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
publice, probabil sarcini aferente unei poziții elective sau sarcini administrativ-birocratice. Nu numai actorii "publici" Această limitare la actorii publici apare cam imprecisă, cam reductivă și, în mare măsură, deplasată. Este imprecisă pentru că nu menționează care sînt efectiv actorii publici; este reductivă pentru că elimină alți actori care nu sînt publici, dar pot lua parte efectiv la realizarea uneia sau a mai multor politici publice; în fine, este deplasată pentru că îndreaptă atenția către un grup de actori, neglijîndu-i pe mulți alții care, așa cum
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Toate "formele" desprinse din unitatea originară (în sens judicativ) a logos-ului formal ca timp îmbogățesc unitatea însăși; dar aceasta, în măsura în care nu-și deteriorează ființa chiar dacă trece în fel de fel de fapte ale gândirii, rostirii și făptuirii, trebuie sustrasă, "reductiv", din aceste ocurențe, "comandate" de logos-ul formal însuși, pentru a stabili și pierderea de sens pe lângă sporul de care vorbeam mai înainte pe care, paradoxal, unitatea însăși a suferit-o datorită formalizării logos-ului. Pe de altă parte, aceste
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logos-ului. Pe de altă parte, aceste reducții se constituie ele însele prin regula de metodă a judicativului, după care orice fapt trebuie să aibă un temei; ele sunt, așadar, căi de căutare a unui temei. Dar atâta vreme cât temeiul "constituit reductiv" este ceea ce mai sus am numit "origine originară" (logos-ul întreg), iar nu "originea non-originară" (judecata și timpul ca logos-ul formal, pentru orizontul dictaturii judicativului), reducția nu se mai supune ca atare acestei reguli de metodă. În fapt, "temeiul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictatura judicativului, iar reconstrucția este mai liberă în a-și alege elementele din structura judicativului constitutiv pe care le reface. Fiecare este însă ca un "joc" (asemănător "jocului hermeneutic" gadamerian), ceea ce înseamnă că fiecare "jucător" poate avea propria sa linie reductivă sau reconstructivă. De asemenea, ambele se desprind de sensul de analitică și de dialectică (sau măcar încearcă), deși au rosturi inițiale subordonate acestora. Cele patru operații nu sunt, bineînțeles, singurele active în orizontul judicativului constitutiv, însă ele, dintr-o anumită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a conceptului, către schema imaginativă, la intuiția sensibilă, la "obiect". În această coborâre nu se pierde, totuși, nimic din substrat ("subiect"): doar se câștigă în "obiectivitate", potrivit lui Kant. Discuția va fi reluată imediat, pentru a preciza sensurile deductive și, poate, reductive ale proiectului critic. Până atunci, însă, trebuie să observăm, încă o dată, că principalele sensuri judicativ-constitutive se află în funcțiune la Kant, cel puțin în orizontul constituirii cunoștinței veritabile, prefigurat până aici, dar a cărui dezvăluire (reconstrucție) reprezintă sarcina demersului de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă, interpretată după regula proprie, adică propriu-zis ontologic (în regimul timporizării), este "om" și "lume", în unitatea lor. Preeminentă este, în ultimă instanță, ființa (față de orice ființare, nu doar față de cea conștientă, adică reflexivă temporal); de aici apropierea demersului "reductiv" de unele idei ale demersului de tip ontologic; dar ființa este deschiderea, cum spune Heidegger, însă, cum nu mai spune el la fel de clar, este deschidere în interiorul unității "om-lume". Acceptând aceasta, preeminența ființării conștiente constă în reflexivitatea sa temporală și în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altfel pe această temă; dar "corespondența" dintre spiritul acestui univers de fapte dominant formal s-a impus, cumva, operării reducției. Întrucât aceasta "readuce" un ansamblu de fapte (gândite unitar, ca un univers de fapte) la elementul lor originar, constituit tocmai reductiv, ea însăși a preluat caracterul dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată, acest fapt nu interzice extinderea tematizărilor pornind de la fiecare element al structurii formale a dictaturii judicativului. În plus, schemele de constituire de mai sus trebuie umplute cu constituiri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată, acest fapt nu interzice extinderea tematizărilor pornind de la fiecare element al structurii formale a dictaturii judicativului. În plus, schemele de constituire de mai sus trebuie umplute cu constituiri obiectuale ca atare, chiar dacă operațiile reductive s-au mișcat către un "obiect" final formal prin excelență, anume timpul, mai degrabă prin schemele pomenite mai sus, iar nu prin obiectualități care să fi activat schemele respective. Aici este vizată o revenire asupra operațiilor reducției, pentru a le
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mirosul -, dar ambele sunt forme reduse. Și dacă tot am amintit de iod, trebuie să spun că el e datorat capacității de-a dreptul remarcabile a algelor marine de a-l acumula, concentra, din apa mării. Sapropelul e nițeluș prea reductiv. Ne obligă prin urmare, atunci când Îl Înșirăm pe noi, să reacționăm, precum midiile amintite În preambul. Ca și ele, țesuturile noastre vor deveni puțin mai reducătoare, adică se va neutraliza efectul invers, oxidativ, exercitat de mediul poluat și viața cam
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică Y-ul conține mai multă informație, deci e mai negentropic. Primul paradox: negentropică la chip, femeia e entropică În nucleu. Țesuturile femeii sunt oxidante, ca și cum ar fi mai bogate În oxigenul smuls eternei și omniprezentei ape. Ale bărbatului sunt reductive, ca și cum ar fi mai bogate În hidrogenul aceleiași ape. Iar planeta ce-i adăpostește pe amândoi era, la Începuturile ei, bogată În „masculinul“ hidrogen; acum, În „femininul“ oxigen. Ca și cum compatibilitatea cu mediul a făcut ca bărbatul să apară mai devreme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]