1,579 matches
-
Luminița Marcu S-a reeditat de curînd trilogia Somnul vameșului de Bujor Nedelcovici. Romanul a avut o istorie destul de zbucimată. A apărut într-o primă versiune în anii 1972-1977, în formă de ciclu romanesc cuprinzînd cele trei volume: Fără vîsle, Noaptea și Grădina Icoanei. Orizontul
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
o carte de referință a culturii occidentale. Cunoscută. deopotrivă, specialiștilor în romanistică și studenților din cîmpul umanioarelor care au avut de susținut vreodată examene la literatură franceză sau comparată, Iubirea și Occidentul este nelipsită din bibliografiile de specialitate, a fost reeditată periodic, tradusă în numeroase limbi, contestată sau doar criticată pentru ambiguitatea influențelor, și mai ales mereu revizuită de autorul ei, conștient de gravitatea temei și de naivitatea pretențiilor de a o putea epuiza într-o singură viață. Pe de altă
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
Claudian are dreptate perfectă. Într-adevăr, declasații, ratații, aventurierii aglomerează mișcarea nazistă, citînd exemple concludente. Hitler, obsedat de ura contra evreilor, ar fi expresia tipică a neputinței intelectuale și a ambiției sufletești. Cartea lui Al. Claudian din 1945 a fost reeditată de dl Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un dens, deși succint, studiu introductiv și de cîteva note finale bine venite. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale. Schiță
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
momentului. Einstein devenise mai interesant decât propria teorie, confirmată de britanici, dar neînțeleasă de marele public. Interes și fascinație pe care, iată, presa de sfârșit de secol ni le arată a fi constante. Tot la sfârșitul anului 2000, Humanitas a reeditat o carte de succes: Cum văd eu lumea, antologie ce reunește articole ale lui Einstein care, în 1996, la ediția întâi, apăreau pentru prima dată în versiune românească. Sunt scrieri pe teme extrem de diverse, grupate de traducători în trei mari
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
Z. Ornea Cum necum, în zăpăcita noastră tentativă de a ne reedita opera clasicilor literaturii române, Panait Istrati a fost, în ultimul deceniu, pur și simplu uitat. Este meritul bunei Edituri Compania a soților Adina Kenereș și Petru Romoșan de a lansa pe piață un volum din opera lui Istrati. Ba, ca
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
sau însemnări de călătorie. Paradoxal, poate tocmai de aceea excelează (și) în memorialistică și însemnările lui de călătorie. Din bogata sa operă, m-am oprit asupra unui volum intitulat The Crooked Timber of Humanity, publicat prima oară în 1956 și reeditat în repetate rînduri, inclusiv foarte recent. Cartea e o culegere de eseuri, o parte dintre ele dedicate spritului iluminist, gîndirii romantice, conștiinței naționale, noțiunii de ideal și Europei unite. În toate aceste eseuri am descoperit cheia acelui calm și echilibru
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
frica de eroare, cartea fiind mereu citată cu rezerve justificate. În 1987 dl. Tiberiu Avramescu, bun cunoscător al Adevărului (despre care, mai ales despre Const. Mille, a scris o carte în două volume) și al epocii s-a hazardat să reediteze tomurile lui C. Bacalbașa, începînd, firește, cu primul ei volum. A procedat sistematic, verificînd, în presa timpului, mai fiecare dintre afirmațiile autorului, dublînd astfel, aproape, în aparatul de note, cartea pe care o edita. De acum încolo, cartea lui Bacalbașa
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
tipărit potrivit interesului editorilor Socec și Teclu. Ediția V.G. Morțun din 1888 e redusă la proporțiile minimale știute, infirmîndu-se și ipoteza că poetul i-a indicat sursele unor poezii din sumar. Despre ediția lui Xenopol din 1893, prima ediție antimaioresciană, reeditată de multe ori, este, cum apreciază dl N. Georgescu, azi "o curiozitate tipografică în editologia eminesciană datorită cronologiei arbitrare a poeziilor, sistemul ortografic folosit de editor, informațiilor cu neputință de verificat". Dar aceasta are meritul de a fi devenit ediția
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
drumul bărbatului, pe drumul eroului". Cu conștiința încărcată de culpa uciderii lui Svoboda, Apostol, revenit la credință, primește darul christic al vinei, care devine un destin bărbătesc. În/prin moarte, Apostol devine el însuși tatăl - bărbatul - al cărui destin îl reeditează". La fel procedează dl Liviu Malița cu romanul Ciuleandra, deși acum ne aflăm pe un alt palier, mai de jos, al operei. Dar nu uit că aceste metodologii de investigație literară sînt mai puțin receptive (interesate) de condiția valorii estetice
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
romanticii s-au regăsit în tumultul epopeilor medievale, existențialiștii au cultivat aforismele pesimiste ale antichității. Precedentele dau sentimentul solidarității în ciuda trecerii timpului și conferă legitimitate actelor pe care le întreprindem sau gândurilor noastre, căci, în fond, nu facem decât să reedităm pe scară superioară temporală o experiență exemplară a umanității. Când Napoleon Bonaparte s-a decis să întemeieze imperiul și să se încoroneze a fost foarte iritat de opoziția pe care a întâmpinat-o în cercurile pariziene; reacția a fost promptă
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
până în 1989 (diferență exact de un deceniu); unul răspunde nevoilor imediate de informare și cunoaștere, altul, prin amploare, exigențelor, formulate în 1982, de prezentare în integralitatea ei a literaturii române." Demn de menționat este faptul că există intenția de a reedita dicționarul periodic, adăugând și scoțând articole, în funcție de schimbările survenite în ierarhia valorilor literare, aducând la zi datele bio-bibliografice, corectând inexactitățile semnalate între timp. Se poate afirma, prin urmare, că prin realizarea acestei prime ediții s-au pus bazele unei opere
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
de misiunea de editor, deși i-aș reproșa că îi editează de-a valma și fără alegere pe Goga, Aurel C. Popovici, C. Rădulescu-Motru, Ralea, Al. Claudian și alții care nu se aseamănă deloc. Dar e bine că a fost reeditată broșura din 1918 a generalului Al. Averescu. Să observ că editorul a greșit, apoi, cînd a trecut, pe copertă, numele autorului, drept mareșalul Averescu. În 1918, cînd i-a apărut broșura, era general. Și așa a semnat-o. Mareșal a
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
el avînd, asupra acestuia, o variantă prescurtată, pe care a preferat-o), lipsa mai multor inedite. În realitate, meritele extraordinare ale inițiativei lui Maiorescu din 1883 copleșesc infinit "erorile" pe care se tot insistă. În 1989, regretatul Petru Creția a reeditat ediția princeps, făcînd, într-o notă asupra ediției, toate emendările necesare. Dar nici o clipă nu a negat excepționala importanță a ediției princeps ci, dimpotrivă, i-a recunoscut valoarea. Cît privește episodul amputării Luceafărului, mult mai tîrziu, cînd faptul devenise știut
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
din 1885 pînă în 1888), știuta intervenție a lui Vasile Morțun care ar fi dorit să publice el o ediție (a apărut, din păcate, tocmai în 1890 și era deficitară foarte) care, întîrziind, poetul i-a scris criticului să o reediteze, el, pe a sa din 1883/1884. Exceptînd episodul din 1890 al ediției Morțun prima ediție care e polemică voit cu cea maioresciană e, din 1893, și e semnată de A.D. Xenopol. Polemizează cu aserțiunea lui Maiorescu din prefața ediției
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
propunea un comitet pentru editarea integrală a operei eminesciene, deși, în același an 1939, apărea primul tom din ediția monumentală Perpessicius. În 1935 apare ediția Gh. Adamescu care, datorită prestigiului său didactic, a fost indicată ca bibliografie de profesorime, fiind reeditată de nouă ori, ultima în 1946. Himera edițiilor definitive (expresia e a lui Perpessicius) acum, în al treilea deceniu al veacului care s-a încheiat, apare cu o mare stăruință. Prima de acest fel e cea din 1924 a lui
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
-o înainte așa, fundînd curentul de idei al ortodoxismului, sprijinit îndeaproape de Nae Ionescu. Camil Petrescu a publicat, în 1924, (l-a mai publicat de două ori, amenințînd că de cîte ori se va mai ridica această chestiune îl va reedita) studiul Sufletul românesc demonstrînd, pe larg și polemic, că nu arta populară e reprezentativă pentru formula sufletească a unui popor, ci personalitățile lui creatoare. Să mai amintesc de Lucian Blaga cu al său Spațiu mioritic care admitea, ca filosofie a
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
ca muzician în Orchestra Simfonică Națională. De la cele trei fiice are opt nepoți răspîndiți prin lume. Doamna Adelina Cugler-Fodorac i-a furnizat revistei Antiteze și fotografii inedite, foarte bine reproduse, ca și desenele lui Grigore Cugler ce-i ilustrează textele reeditate în acest grupaj.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
Viața românească" și "Gazeta literară" din anii 1958-1959) și sunt acum pentru prima dată asamblate, ca memorii și autobiografii alternative ale unor personaje fictive, amestecând uneori proiecții ale biografiei autorului: Toto Istrati, Panait Petre, Erasmus Ionescu sau Prospero Dobre. Sunt reeditate după reviste și așezate la locul lor în întregul "colecției" următoarele episoade: Vârsta de aur sau dulceața vieții (retipărit separat în 1999 în Biblioteca "Apostrof" de către Ion Vartic), Copilăria unui netrebnic, Paella, Ars amandi, Viața și moartea unui om fără
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
se abat asupra oamenilor (Ceasul cel rău, știma apei, sorbul, balaurii, ciuma, holera, moartea, cățelul pămîntului etc. etc.). Următoarele două cărți ale acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist și etnograf, autor al unui excelent Dicționar al folcloriștilor, 1979, reeditat relativ recent sub denumirea de Dicționar al etnografilor și foarte avizat în alcătuirea unor ediții, cu tot aparatul
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Stadionul „Dan Păltinișan“, începând cu ora 14, va fi transmis în direct de postul de televiziune România 1. Meciul de la Timișoara este așteptat cu mare interes și încredere de fanii echipei gazde, care îi vor ajuta pe favoriții lor să reediteze succesul obținut în turul Diviziei A la București, unde „Poli“ a învins pe Steaua cu scorul de 1-0. Sâmbătă se vor disputa următoarele meciuri: Galați - Rapid (ora 15, TVR1), „U“ Craiova - Bacău (ora 17, PRO TV), U.T.A. - Ceahlăul, Dinamo
Agenda2003-10-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280779_a_282108]
-
Alexan Este Marius Cruceru un teolog? Splendida lui carte, reeditată în 2013 Înconjurând muntele fericirilor. O abordare periegetică a Predicii de pe Munte 1 obligă cititorul la multe ezitări, reflexii, ocolișuri și redefiniri ale termenilor până să răspundă, eventual, afirmativ la întrebarea de mai sus. Știm că Marius Cruceru este, în
Podul de piatră by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2668_a_3993]
-
lui Goga, de la caraghiosul meschin din romanul lui C. Stere la „nenea Iancu” din conștiința lectorului comun, profilul omului Caragiale acoperă o gamă (mult prea) largă de ipostaze și înfățișări. Iată de ce este binevenită inițiativa profesorului Ștefan Cazimir de a reedita, într-o versiune adăugită, ediția din 1972 a antologiei Amintiri despre Caragiale, apariție despre care a scris deja criticul Cosmin Ciotloș (vezi România literară, nr. 52/ 2013). Căci ea ne readuce în fața ochilor câteva mărturii dintre cele mai autorizate privitoare
Caragiale Revizitat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2695_a_4020]
-
să-și impună nota personală în maniera cealaltă. Când a publicat în 2011 remarcabilul volum intitulat Însemnări din ținutul misterios, cu siguranță unul din cele mai valoroase din ultima vreme, critica na făcut legătura cu volumele anterioare, deși autorul le reeditase parțial în două antologii. Așa se face că poezia lui din Însemnări a părut cu totul nouă. Ea nu era, propriu-vorbind, altceva decât aceea similiepică, evocând întâmplări aparent banale de viață, „trenul de Calafat”, navetiștii puhoi, „țărani cu pământ sub
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
Gabriela Gheorghișor După ce a încercat, anul trecut, să resusciteze corpul agonic al textualismului optzecist, în Ceață pe Tamisa, un roman distopic și alambicat, Nicolae Stan își reeditează acum, într-o variantă revizuită, Apă neagră (volum publicat în 1999, la Editura Nemira, recompensat cu Premiul pentru Proză al Asociației Scriitorilor din București). Într-o notă de pe manșeta cărții, autorul își deconspiră intențiile și modelul literar, vorbind despre o
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]
-
soi de memorii, în care, firește, vorbește despre viața ei alături de marele scriitor, căruia i-a fost nu numai servitoare credincioasă, dar curier, telefonist, secretar particular, mai mult, apelând frecvent la soțul ei să facă pe șoferul. Memoriile s-au reeditat recent, 30 de ani după moartea ei, 40 după ce au fost scrise și 100 de când a pășit prima oară pragul apartamentului lui Prost de pe Bulevardul Haussman din Paris. Richard Dawkins și creaționiștii Biologul britanic Richard Dawkins nu mai trebuie prezentat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]