238 matches
-
și fusese arestat în avalanșa acelor ani. Fiind transferat dintr-o securitate în alta și dintr-un penitenciar în altul, de-a lungul anchetelor, nu ajunsese la Pitești în timp optim și a fost adus acum la Gherla, să fie reeducat. Constantin Pascu era însă un tânăr credincios, cu caracter de granit. A fost schingiuit rău într-o cameră specială, n-a vorbit nimic și-i înfruntase categoric pe torționari. Când a fost adus în camera 99 nu l-am identificat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
p-ormă urmau discuții... Și ăștia mai mari puneau întrebări... Și sigur că apărea problema Basarabiei și altele legate de ruși, și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa în continuare în spirit anticomunist... Când am ajuns eu grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acasă, și la 1 octombrie 1958 m-au arestat din nou... Pe ce motiv v-au rearestat? Păi între timp au apărut mai multe lucruri... După acuzele care ni s-au adus: că noi în închisoare am refuzat să ne reeducăm, că după ce am ieșit afară am continuat să fim elemente reacționare, că pe unde eram ne purtam în așa fel încât să ieșim în evidență, ca să fim luați în seamă, să influențăm și pe alții în atitudine... Și, sincer să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau o mamă pentru un copil! E, asta a făcut-o soția directorului. Dar n-a durat decât vreo lună, două, că dup-aia și directorul o fost schimbat, pentru că l-au mirosit, și informația asta n-o plecat de la reeducați sau de la deținuții de-acolo, de la elevi, ci o plecat de la careva dintre gardieni... Eu doar bănuiesc, nu știu sigur să zic... Ați putea sa-i faceți un portret lui Moș Dumitrache? Dumitrache, care s-o ocupat cu noi, era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-am ales 22 de elevi... care am respins reeducarea. C-am avut și noi turnătorii noștri, să știți. Dar și noi ne manifestam public: Nu vrem reeducare, dom’ne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800 au fost așa... Cred că doar vreo 100 au acceptat reeducarea. Eu am zis: Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme... Noi am refuzat. Ne-am gândit că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
reeducare, dom’ne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800 au fost așa... Cred că doar vreo 100 au acceptat reeducarea. Eu am zis: Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme... Noi am refuzat. Ne-am gândit că ne facem pedeapsa și ne vom elibera. Cine mai erau printre aceștia 22? Cine erau? Erau elevi din toată țara aleși cam pe sprânceană... M-am întâlnit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mi se pare că Ionescu a povestit romanul lui Fadeev, Tânără gardă. Pe urmă, mai înainte, în perioada de provocare, pe rând, au povestit multe romane. De exemplu, Dumas, Contele de Monte Cristo, Dostoievski, Frații Karamazov, și, după ce am fost reeducat, iarăși am luat pe aceasta temă... Cum am privit atuncea și cum privim acuma, cum analizăm, și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este intrebat despre demascare, incepe cu torturile. Dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
porția de la Țurcanu, încă în plus, pentru acest fapt n-a mai primit. A stat înapoi acolo în grupul „bandiților” și a continuat sistemul de demascare... Pe urmă, a primit și el mai departe bucățile de săpun și a fost reeducat. Acuma n-are nici un rost ca să povestesc mai departe, pentru că oamenii aceștia au fost un fel de... jertfe, no. Și el o fost un om slab ca alții, ca noi, ca mine, ca fiecare. Unde a ajuns pe urmă... asta
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fel de lucruri trebuiau să spună deținuții în demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea în care își blamau părinții, biserica, religia... asta era la ordinea zilei. Cam cât timp a durat până ați fost considerați reeducați? Destul de mult... 2-3 luni. Până prin aprilie 1950. Unde ați fost dus după ce au încetat bătăile la 4-spital? Nu mai știu... că atâtea camere erau acolo. Dar era o cameră în care am văzut cum s-a stins din viață Bogdanovici
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ce s-o-ntâmplat, că dacă nu, iară veniți aicea. Asta era o treabă cumplită... De acolo, cam prin iunie 1950, am fost dus la Gherla. Ne-au zis să avem grijă, că mergem acolo, și să căutăm să îi reeducăm pe bandiții de acolo, care erau muncitori. Cine v-a zis asta? Țurcanu. La Gherla cine conducea demascările în camerele în care ați stat? Era Bogos Constantin... Coca îi ziceau ăștia, tot moldovean, de prin Bacău. Păcat de el, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o găsit alții, mai curajoși și mai deschiși la minte, să ne spună prin ce-am trecut și care-i adevărul... Totuși, deasupra noastră plana teama că ajungem iară înapoi la Gherla sau în altă parte... Mai erau și alți reeducați pe acolo? Erau. De exemplu, Găbureac, sau Armeanu, de care v-am spus, Regman... Vă mai amintiți cum a fost momentul eliberării? Știați că urmează să fiți eliberați? Da, că înaintea noastră o plecat un alt lot... I-o strâns
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că n-a’ făcut norma... Da’ dacă nu putea’ să o facă? Nu puteau! Uite, cum sunt eu acuma. Io nu mai pot să fac ce-am făcut... (râde - n.n.) Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat, și eu am spus: Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat! Bine că și pentru expresia asta am avut iar 14
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
măsuri. Articolul 21 Vagabonzii și cerșetorii găsiți inapți pentru orice fel de muncă, precum și minorii mai mici de 18 ani împliniți nu vor fi condamnați, ci vor fi puși prin hotărîrea tribunalului la dispozițiunea asistenței sociale, care îi va putea reeduca, internă sau plasă. Articolul 22 Cei declarați vagabonzi sau cerșetori, de naționalitate străină, vor fi isgoniti din țară, după executarea pedepsei, din ordinul guvernului. Capitolul 5 Despre vagabonzii și cerșetorii minori Articolul 23 Copiii mai mici de 18 ani cari
LEGE nr. 2.908 din 4 iulie 1921 pentru infranarea vagabondajului şi cersetoriei şi pentru protectiunea copiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134218_a_135547]
-
s-au sustras de la aceasta. Articolul 8 Ministerul Afacerilor Interne este însărcinat a face propuneri nominale și pentru alți condamnați care nu beneficiază de prevederile prezentului decret, dar care au avut în timpul executării pedepsei comportare bună, dovedind că s-au reeducat. ------------
DECRET nr. 315 din 21 august 1959 privind graţierea unor pedepse şi încetarea procesului penal pentru unele infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132544_a_133873]
-
utile după plasare: acomodarea cu orarul, pontajul, retribuția cât și utilaje corespunzătoare, ca în producție. Toate aceste măsuri prevăzute în cadrul programelor speciale vor duce la o rentabilitate a calificării deficienților mintali, care vor putea să se autoconducă probând competență socială, reeducându-se cheltuielile care implicau asistarea lor. Această viziune economică se întrunește cu aspectul umanitar, realizate deopotrivă în procesul recuperării deficienților mintali și al calificării profesionale. Concluzii Adaptarea socio-profesională a deficientului mintal este un proces complex, o rezultantă a interrelației dintre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
începe într-un anumit moment al evoluției, după accidentul cerebral. Se impune respectarea principiilor psiho terapeutice în funcție de personalitatea bolnavului, de nivelul educațional și cultural, de intervalul de timp dintre debutul bolii și începutul recuperării, având în vedere că nu se reeducă afazia, ci afazicul. Dificultățile însușirii acestor forme de comunicare privesc procesele de analiză și sinteză corticală mult încetinite, având în vedere instabilitatea legăturilor nervoase datorită inhibiției prin inducție negativă sau succesivă. Sunt prezente fenomene de parafrazie verbală, intoxicație prin cuvânt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
hotărârii se obține cu mare greutate. Cât privește această situație, Michelangelo a răspuns unui trimis al papei: spuneți papei să nu se neliniș‑ tească din pricina unei mizerii de picturi care e foarte ușor de șters. Să încerce mai bine să reeduce oamenii, ceea ce, e adevărat, e mult mai greu. În final, papa s‑a mulțumit doar cu îmbrăcarea nudurilor, lucrare care i‑a fost încre‑ dințată lui Daniele da Volterra 14. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
hotărârii se obține cu mare greutate. Cât privește această situație, Michelangelo a răspuns unui trimis al papei: spuneți papei să nu se neliniș‑ tească din pricina unei mizerii de picturi care e foarte ușor de șters. Să încerce mai bine să reeduce oamenii, ceea ce, e adevărat, e mult mai greu. În final, papa s‑a mulțumit doar cu îmbrăcarea nudurilor, lucrare care i‑a fost încre‑ dințată lui Daniele da Volterra 14. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și strâmba. Tratamentul medical standard consta în imobilizarea membrelor în niște fiare, pentru a preveni deformarea. Rezultatul era paralizia pe viață. Sora Kenny era convinsă că fiarele cu pricina împiedică vindecarea și dovedise de nenumărate ori că mușchii pot fi reeducați, astfel încât copilul să poată merge ca înainte. Dar sora Kenny nu era medic, ci doar infirmieră. Nu conta că găsise soluția problemei și că acea soluție se dovedise eficientă. Copiii tratați de ea știau că are dreptate, știau și părinții
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
să îndreptățească toate speranțele. Paralizată și inaptă să dialogheze, să-și pună întrebări și să răspundă la ele, să se conducă și să-și aleagă liderii, societatea noastră pare, privită de pe aceste forumuri, decisă să lupte din răsputeri să-și reeduce și recupereze mușchii atrofiați ai atitudinii morale, ai discernământului etic și ai implicării civice. Foarte curând s-ar putea ca ea să nu mai aibă nevoie nici de cârjele puse la dispoziție de formatorii de opinie, nici de demagogia liderilor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
arestat și torturat de Securitate, adeseori fiind internat și în spitale psihiatrice. Protestând constant împotriva nerespectării drepturilor omului în România, ploieșteanul Vasile Paraschiv a devenit extrem de iritant pentru regimul comunist care, cu toate eforturile sale, nu a izbutit să-l reeduce. Curajul și obstinația, ambele ieșite din comun, au făcut, poate, ca inclusiv pentru cei care îl admirau (în secret sau fățiș), Vasile Paraschiv să pară un „nebun”. Dar „nebunia” sa, dacă a fost vreuna, a constat doar în impetuozitatea cu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
importantă instituție de pedeapsă, așa cum Antichitatea a impus munca sclavilor, iar feudalismul supliciile, pedepsele corporale. Încă de la nașterea ei, închisoarea a fost supusă la numeroase critici multe din ele prezentate în lucrarea de față. De la teoriile privind inutilitatea ei (nu reeducă, nu individualizează pedepsele, dezvoltă o cultură inutilă, e nerentabilă, nu diminuează sentimentele de insecuritate ale populației, nu reduce rata criminalității etc.) s-a trecut rapid la cele privind nocivitatea instituției carcerale (creează delincvență și sporește recidiva, devenind adevărată "universitate a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de regulă înainte de plastia de boltă și văl palatin - creiază premisele dezvoltării vorbirii articulate după operație și ce este mai important legat de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin aplicarea procedeelor clasice de corectare a sunetelor. Durata obiceiurilor vicioase instalate la nivelul funcțiilor de respirație, deglutiție, ca și a deprinderilor fono-articulatorii neconforme cu modelul, influențează de asemenea munca de corectare a vorbirii. De la vârsta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de reeducare); alinierea gusturilor și nevoilor elementare și a celor spirituale: a obiceiurilor de consum, a valorilor de referință, a simbolurilor și practicilor culturale. În logica societăților Închise, individul nu știe care-i sunt nevoile, el trebuie ajutat să se reeduce; societatea are datoria să-i asigure o formație care să-i permită să contribuie apoi la dezvoltarea sa În acord cu cerințele. Prin constrângeri și persuasiune instituțională, omul mediu este „ajutat” să Învețe, sistematic, o anumită ordine și un gen
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sub semnul violenței. Voiau revanșa, dar, operând pe un teren străin, nu se simțeau În siguranță, așa că demonizarea vechilor clase era singura cale de a scăpa de comparație. Declarată vinovată, bolnavă, impură, incapabilă să Înțeleagă visul comunist, societatea românească trebuia reeducată În numele noilor idealuri. Iar procesul se cerea Îndeaproape supravegheat. Și cine cunoștea mai bine metodele de control intern? S-a Întins o plasă psihosocială asupra Întregii societăți, nimeni nefiind În afara bănuielii că ar putea trăda sau pactiza cu dușmanul. Oricine
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]