241 matches
-
dușmanii sunt toți cei pe care Securitatea, sistemul judiciar comunist i-au aruncat În „oala penitenciară”. Pe ei, pe cei care Își ispășesc vina de a fi fost considerați dușmani ai regimului (recte, ai poporului), trebuie să-i supervizeze/păzească/reeduce tocmai aceste persoane care sunt precondiționate să-i urască. De aici și până la un raport inechitabil Între călău și victimă, pasul este aproape firesc (În ordine psihologică). Odată cu trecerea timpului, mesajul ideologic cuprins În jurământul militar se diluează - un jurământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
A CREA "OMUL NOU" La mijlocul anilor '60, Ceaușescu a declanșat un experiment care urma să conducă la crearea, pe cai științifice, a ceea ce el numea omul nou. Un mod de a încerca să se stabilească condițiile în care putea fi reeducat și transformat într-un soi de Rambo nou muncitorul român. Experimentul stațiilor pilot a fost imtiat în localitatea Berevoiesti (Argeș) și condus de sociologul V. V. Caramelea. Ulterior, experimentul a fost extins la alte 600 de stații pilot din întreaga țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
pentru varianta cea mai proastă de comunism.<endnote id="2"/> Și-au spus cuvântul insuficienta angajare În modernitate și lipsa În profunzime a unei culturi democratice. Masa informă de „oameni ai muncii“, ruptă de orice tradiție, a putut fi ușor „reeducată“ și stăpânită. Singura instituție care s-ar mai fi putut opune statului era Biserica. Dar România nu este Polonia. Spre deosebire de Biserica catolică și de Bisericile protestante, Biserica ortodoxă are o lungă tradiție de respect față de autoritatea politică; mesajul teologic a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de partid. Că a fost racolat de Securitate, prin generalul Emil Macri, direct implicat în represiunea din Valea Jiului - acesta nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat să treacă de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața șantajului. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de agenții Securității. În ciuda acestor amenințări, muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că oricum nu mai au ce pierde, considerându-se muritori de foame: „Ce se mai poate întâmpla șse întreba unul dintre ei, n.m.ț
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților fiind reeducarea „infractorilor”: aceștia vor presta „muncă corecțională în unități socialiste” (Arsene, 1997, vol. 1, pp. 234, 235; Filichi, 1994
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
muncitorilor aflați în uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
uzină, înainte de declanșarea marșului, le răspunde elocvent acestora: „Băi, nu vă convine, vă trimit în Valea Jiului” (Oprea și Olaru, 2002, p. 19). Sensul era acela că protestatarii vor fi deportați în Valea Jiului cu scopul de a fi reeducați, așa cum fuseseră reeducați și minerii care protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
protestaseră în august 1977. După greva acestora, zona fusese învăluită de Securitate, mare parte dintre greviști fiind deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care i-ar fi putut reeduca și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc în unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Potrivit declarației
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că l-ar fi supus unei „reeducări” după metoda chinezească, Ion Iliescu este hilar, dar în grotescul afirmației sale există și un sâmbure de adevăr, în alt sens însă decât cel dorit de Iliescu: spre deosebire de deținuții politici care au fost reeducați prin tortură la Pitești, Ion Iliescu a fost și a rămas un auto-reeducat, în libertate, în spiritul omului nou comunist, ca dovadă tezele sale despre „muncitorimea revoluționară”, alergia la ideea de „proces al comunismului”, „limba de lemn” de care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Rândurile agresorilor s-au primenit odată cu sosirea, în decembrie 1950, a două loturi de la Târgșor, printre deținuți numărându-se Ion Stoian, Petre Stângu, Romeo Iosipescu, Florin Bârsan, Gheorghe Toma, Gh. Gorgos, Marcel Buta, toți menționați de Popa ca fiind foști reeducați de la Suceava, care lucraseră cu el sau cu Bogos 4. Informația nu este complet adevărată, întrucât Marcel Buta făcea parte dintr-un lot din județul Bihor, și nu avea cum să fi trecut prin Suceava. De asemenea, este incert rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unul dintre principalii conducători, din mai până în septembrie 1951. El stabilea cu Popa și Țurcanu listele cu cei care se vor transfera; a maltratat deținuți, a centralizat declarațiile smulse prin tortură și înșela administrația, căreia îi spunea că deținuții sunt reeducați, „deși, în realitate, aceștia erau mai legionari decât fuseseră înainte”3. Mai mult, a participat la înlocuirea cadavrului lui Ion Dincă cu cel al unui alt deținut, fără știrea medicului. Ionescu ar fi recunoscut participarea voluntară la toate acestea. Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îl descrie mai apoi ca fiind foarte stăpân pe sine și încrezător în hotărârea sa de a trece peste cadavre pentru a-și vedea soția și copilul, afirmând chiar că nici un deținut nu va ieși din închisoare fără să fie „reeducat”. După proces, Itul a fost transferat la Pitești în februarie 1950, în același transport cu un alt prieten de-al său, Gheorghe Miulescu 2. Miulescu era prieten vechi cu directorul închisorii, care l-a prevenit la percheziția de la sosire: „Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
grijă ce spune, întrucât în cameră sunt „reeducați” de la Suceava. Torturile au fost declanșate de către Maximilian Sobolevschi, care le-a spus celor din cameră că un grup de deținuți s-a hotărât să o rupă cu trecutul și să se reeduce. Bătaia a fost oprită de către Adrian Prisăcaru, de teamă ca nu cumva cei schingiuiți să moară. Dintre victime, în cameră se mai aflau Oprișan, Iosub, Dumitru Bordeianu, iar dintre agresori, Virgil Bordeianu și Laitin Dănilă 2. După bătaia generală, a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
5 decembrie 1950, când în cameră a intrat Țurcanu. Discursul său, conform căruia partidul dorește să le ofere o nouă șansă și le-a oferit mâncare mai bună cu condiția ca ei să se rupă de trecut și să se reeduce, nu a convins pe nimeni. După ieșirea la toaletă, Țurcanu s-a întors și a declanșat bătaia generală, în care Popa nu a reușit să distingă cine pe cine bate. Afirmă că, după încetarea bătăii, au fost împărțiți în două
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
De ce trebuie condamnat comunismul, Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2006. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din închisorile Pitești, Gherla, Editura Vremea, București, 1995. Din periodice tc "Din periodice " Balla, Corneliu, „Reeducat la Târgșor”, Memoria, nr. 32 (3/2000). Bădescu, Ilie, și Dungaciu, Dan, „Experimente totalitare. Modelul reeducării: Pitești, Gherla, Canal, 1949-1952”, Arhivele totalitarismului, anul II, nr. 3/1994. Boldur-Lățescu, Gheorghe, și Iorga, Filip-Lucian, „Procesele reeducării. Note pentru instanțele penale românești și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
direct, ci numai din strigătele auzite din celula lui sau din urletele gardienilor, toate completate de imaginație, care urmărea moment după moment agravarea situației acestuia. în camera lui Nea Vică era Pavel Grimalschi, legionar neclintit în credința lui și doi „reeducați”, altădată băieți bravi și ei: Dan Dumitrescu și Aristotel Gheorghiu. Această celulă se înscrie cu patru morți, din cauza urmărilor nefaste asupra caracterului și psihicului oamenilor, consecință a celor suportate la Pitești de cei trecuți pe acolo. Și-a dat seama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
doctorul? Vroiau să-l lase să moară. Calciu, la o trecere prin fața celulei avertiză că Vică avea o diaree de mai multe zile și el, deși avea, nu putea să-i dea sulfamidele de care avea nevoie, din cauza celor doi reeducați pe post de cerberi ai respectării regimului de Cazimcă. După vreo două zile, Calciu ne comunică prin morse „că Vică a încetat să mai mănânce”. Pe fața D-lui Petrașcu s-a așternut o umbră ca un zăbranic spunându-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
crezut și încă mai credem. Da, cunosc „pădurea cu fiare sălbatice”, „muntele de suferință” și „mlaștini ale disperării”, dar n-ați dezarmat. A fost Piteștiul și Gherla iar acum aici este Aiudul. Dar eu nu vreau să vă educ sau reeduc, ci să vă conving. De ce să ne convingeți, domnule colonel? Că trebuie să ne înecăm la mal, să ne autoanulăm noi pe noi? Să recunoaștem vicii și crime imaginare? Sau culpe de care cine ne acuză și cu ce drept
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
10.1.) Aici colonelul Crăciun citește o așa zisă desolidarizare făcută de poetul Radu Gyr și comunică în mod oficial, că a început reeducarea, condusă de deținuți, că administrația nu participă la ședințele cluburilor și îndeamnă pe toată lumea să se reeduce, adică să-și recunoască fiecare, crimele făcute și să înfiereze pe conducătorii legionari, căci ei i-au adus în eroarea de a complota împotriva ordinei socialiste, care a adus fericirea poporului român. Întrucât Nicolae Petrașcu nu este văzut și nici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de regulă înainte de plastia de boltă și văl palatin - creiază premisele dezvoltării vorbirii articulate după operație și ce este mai important legat de specificul palatolaliei, micșorează intensitatea nasonanței, reducând-o chiar până la dispariția ei totală. Tulburările care mai persistă se reeducă întocmai ca orice dislalie, prin aplicarea procedeelor clasice de corectare a sunetelor. Durata obiceiurilor vicioase instalate la nivelul funcțiilor de respirație, deglutiție, ca și a deprinderilor fono-articulatorii neconforme cu modelul, influențează de asemenea munca de corectare a vorbirii. De la vârsta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
hotărârii se obține cu mare greutate. Cât privește această situație, Michelangelo a răspuns unui trimis al papei: spuneți papei să nu se neliniș‑ tească din pricina unei mizerii de picturi care e foarte ușor de șters. Să încerce mai bine să reeduce oamenii, ceea ce, e adevărat, e mult mai greu. În final, papa s‑a mulțumit doar cu îmbrăcarea nudurilor, lucrare care i‑a fost încre‑ dințată lui Daniele da Volterra 14. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
babuini, într-o uimire paroxistică, nevenindu-le să creadă că înaintea lor se află, în carne și oase, patru dintre cele mai feroce exemplare de "dușmani ai poporului". Aceștia patru erau indivizii pe care partidul comunist era decis să-i reeduce, să-i recicleze, să-i eutanasieze, să-i lichideze prin toate mijloacele: deportări, ghetouri, lagăre, închisori, bătăi, foamete, torturi etc. Sătenii stăteau cu privirea interzisă, cu gândirea blocată, într-o totală și halucinantă prostrație, ca și cum s-ar fi aflat în fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
noi, cei mulți, formăm un singur trup — 90. Ce diferită este evlavia noastră euharistică față de a lor! — 91. Și ce dezastroase sunt consecințele rupturilor dintre laici și preoți! — 92. Și chiar și între noi, oamenii Bisericii! — 93. Haideți să ne reeducăm pe noi înșine și pe ceilalți cu iubire — 94. Iubirea este principiul vital al creștinismului, desființarea oricărei barbarii — 95. Bogăția Evangheliei nu e pasărea Phoenix — 96. Ceasul încercării este ceasul implicării noastre — 97. În primul rând, iubește; apoi predică — 98
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
împărțiri, gelozii și neînțelegeri. Se poate spune și despre noi, ceea ce păgânii spuneau despre primii creștini: „Priviți-i, cât de mult se iubesc!”? Lumea nu crede în Isus și din cauză că noi suntem împărțiți și nu ne iubim. 93. Să ne reeducăm, dar să ne reeducăm în iubire Sfârșindu-se primul război mondial (1918), ne-a lipsit viziunea îndatoririi noastre, adică de a încuraja, de la amvoane, fraternitatea dintre popoare, dar mulți s-au arătat indulgenți în favoarea curentelor naționaliste care, exasperând spiritele, ne-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]