19,835 matches
-
a lăsat să ofere detalii necesare anchetei respective. În document se mai arată că agentul Dumitru este cel care a sugerat folosirea sintagmei de "luptă ca de la sportiv la sportiv", aceasta fiind preluată ulterior de către comisarul-șef Aurel Constantin în referatul de clasare a dosarului de violență. Vicii de procedură în anchetarea cazului Un alt viciu sesizat de Ion Sburlea în plângere este faptul că Dragoș Zgonea și cei cu care acesta a venit la audiere la Secția 17 poliție au
Cercetările în cazul fiului lui Valeriu Zgonea, acuzat de lovire, continuă. Anchetatorii, în vizorul DNA () [Corola-journal/Journalistic/23808_a_25133]
-
material probator a rezultat următoarea situație de fapt, care va fi prezentată în funcție de autospecialele utilizate de agenții de poliție, întrucât în aceste autoturisme a fost introdusă tehnică audio-video prin care au fost înregistrate acțiunile agenților de poliție", notează procurorii în referatul cu propunere de arestare preventivă a 14 agenți de poliție În acest caz parchetul a emis două referate cu propunere de arestare preventivă, împărțind astfel lotul polițiștilor în două grupuri. În documentul citat procurorii prezintă succint zecile de cazuri în
Poliţiştii găinari erau ascultaţi cu microfoane montate în maşinile de serviciu () [Corola-journal/Journalistic/23928_a_25253]
-
poliție, întrucât în aceste autoturisme a fost introdusă tehnică audio-video prin care au fost înregistrate acțiunile agenților de poliție", notează procurorii în referatul cu propunere de arestare preventivă a 14 agenți de poliție În acest caz parchetul a emis două referate cu propunere de arestare preventivă, împărțind astfel lotul polițiștilor în două grupuri. În documentul citat procurorii prezintă succint zecile de cazuri în care polițiștii au oprit șoferi care au încălcat regulile de circulație, pe care, prin diverse aluzii, i-au
Poliţiştii găinari erau ascultaţi cu microfoane montate în maşinile de serviciu () [Corola-journal/Journalistic/23928_a_25253]
-
Voi mai vedea probabil pe Rene Benjamin, Benjamin Cremieux, poate pe Henri Massis și Paul Valery. Luni dejunez cu Frederic Lefevre, directorul des Nouvelles Litteraires" - 8 februarie 1936. Este momentul de aur al Societății Națiunilor, unde obține răsunătoare succese cu referate despre opium și mai ales cu propunerea făcută Comisiei internaționale de cooperare internațională, privind înființarea unui program de traduceri într-o limbă de mare circulație a literaturii țărilor mici. Prăbușirea întregului eșichier european ce are loc tot atunci modifică întregul
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Z. Ornea Cu debutul eclatant din 1905 (Poezii), Goga se impune ca un poet autentic cu o voce distinctă. Maiorescu îl primește în casa lui din Str. Mercur 1, semn de considerație și, în 1906, îi întocmește referatul care îi va aduce laurii premiului Academiei. La apariția, în martie 1906, a Vietii Românești, C. Stere scria entuziastul eseu Poetul pătimirii noastre, Goga devenind prieten și colaborator al revistei ieșene. Numele personalității sale lirice urca spre zenit, admirat peste
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
Cronicar Cenzură, pe limbă ei În primul număr din anul acesta al ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC sînt publicate cîteva "note" și "referate" întocmite între 1960-65 de funcționarii Cenzurii politice, instituție numită pe atunci Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri. Cenzorii angajați pe dosar și dresați să vîneze teme, idei, stări și cuvinte interzise prin hotărîri superioare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
de astăzi." Una dintre ele, "total greșită", Cioburi, e eliminată, iar la restul se fac "observații" ce trebuie "rezolvate" de către editură (parșivenia era că cenzură nu tăia niciodată cu mîna ei, dar condiționă apariția de eliminările și modificările impuse). v Referatul din 1961 la Risipitorii lui Marin Preda, semnat de sef-lector Moraru Fl, are trei capitole. Unul rezumă în limboi de lemn subiectul (de exemplu: "George Munteanu, fiul unui medic oculist de formație burgheza, este membru de partid și duce o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
așa?! Și în fond ce reprezenta Cenzura: negația, interdicția, paznicul nopților, supunerea voluntară, mediocritatea, lipsa de inspirație și spirit, îndobitocirea obligatorie. Într-un cuvînt: RĂUL! După cîte înțeleg, știați cine erau cenzorii? Noi îi cunoșteam dar ei nu semnau niciodată referatele. Cenzura - Ministerul Adevărului - era o instituție ocultă, asemănătoare cu multe organizații din timpul dictaturii. Misterul, secretul, nespusul făceau parte din strategia terorismului unui grup restrîns care înlocuise Statul, apoi Partidul, Primul Cerc... Familia! Prin anii '80, Ceaușescu a declarat că
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
lui? cine îl induce? de ce? ce rămâne și ce se pierde în acest proces? cum apare un vocabular nou, cum dispare cel vechi? relația cu grupurile sociale purtătoare, cu contextul cultural etc. La asemenea întrebări au încercat să răspundă majoritatea referatelor ilustrate și cu unele analize de caz. De exemplu, prof. Oskar Elschek de la Bratislava a urmărit un model melodic baroc dintr-un manuscris mănăstiresc de la sfârșitul secolului al XVII-lea pe traseul evoluției sale de-a lungul timpului, atât în
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
elemente inedite despre supraviețuirea unor forme vechi ca dansurile de curte baroce în folclorul scandinav și dimpotrivă despre erodarea unui patrimoniu muzical într-o enclavă - o comunitate germană din Brazilia. Cum e și firesc, m-a interesat în mod deosebit referatul despre muzica instrumentală a românilor din Serbia, prezentat de colegul Nice Fracile (Novi Sad) el însuși român. Discuțiile animate, într-o atmosferă de conlucrare colegială au fost deosebit de fructuoase. Despre desfășurarea acestei a 13-a ediții prof. dr. Tilman Seebass
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
În realitate, gazda fusese informată de o iminentă arestare a lui Ralea și intenționa să-l ascundă la ea în casă, sub o trapă! Șerban Cioculescu, la o teză de doctorat despre lirica lui Dimitrie Anghel, fusese răsplătit cu un referat în care, după ce i se contestau orice capacități critice, era recomandat ca fiind cel mai înzestrat, totuși, din spectrul critic românesc (G. Călinescu a refuzat totdeauna calitatea de critic literar!). Mihai Ralea scrisese despre fondul sufletesc al autorului Istoriei literaturii
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
de doctorat. După cum ne explică una din paginile de gardă, demersul autorului este unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni din lexicul simbolic caragialian. Pînă aici, nimic nu pare deosebit. Foarte mulți universitari își publică tezele de doctorat, referatele se transformă deseori în pre(post)fețe, coperțile rețin recomandări din aceleași referate, am citit chiar și o cronică de întîmpinare pe care o auzisem citită cu cîtva timp înainte la susținerea tezei respective. Problema apare cred atunci cînd teza
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
unul interdisciplinar și propune o investigare a unei secțiuni din lexicul simbolic caragialian. Pînă aici, nimic nu pare deosebit. Foarte mulți universitari își publică tezele de doctorat, referatele se transformă deseori în pre(post)fețe, coperțile rețin recomandări din aceleași referate, am citit chiar și o cronică de întîmpinare pe care o auzisem citită cu cîtva timp înainte la susținerea tezei respective. Problema apare cred atunci cînd teza devenită carte păstrează intact reflexul reverențios inevitabil (cred mulți) în contextul relației doctorand-coordonatori
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
dacă atîtea situații nerezolvate mă urmăresc și astăzi, este clar că nu am învins total". Cred că un scrupul de modestie excesivă îl determină pe dl prof. Dan Setlacec să menționeze că, deși a publicat numeroase lucrări științifice (cărți, comunicări, referate), se consideră, totuși, a fi nu un om de știință ci mai curînd un practician. Gînduri interesante dezvăluie autorul nostru despre euthanasie, pe care ar voi aplicată asupra sa, lăsînd, în acest scop, o scrisoare-declarație unor prieteni și apropiați colaboratori
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
pentru Literatură (din 1970 devenită Editura Minerva). Cu toate că am obținut de la profesorul universitar și cunoscutul critic literar Edgar Papu (prieten și coleg de liceu cu Călin Botez) o prefață în care releva calitățile romanului, nu s-a putut tipări, un "referat extern" (cum se obișnuia pe atunci, îndeosebi la o carte de debut) făcând obiecții că scrierea lui Călin Botez "nu era de actualitate". Romanul din lumea diplomaților ar merita din plin să vadă lumina tiparului. De la Externe este forțat să
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
noastre de editori. O izbîndă relevabilă a fost reeditarea, cu textul rămas integral, în 1982, a celebrei Istorii a literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu. Redactori am fost eu și regretata mea colegă Rodica Rotaru. Referatul către "foruri" l-am alcătuit eu (colegul Iordan Datcu l-a păstrat în copie și îl reproduce în cartea sa) și pledam, cu multitudine de argumente pentru păstrarea textului integral. Ni s-a comunicat că ni se acceptă punctul de
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
pledam, cu multitudine de argumente pentru păstrarea textului integral. Ni s-a comunicat că ni se acceptă punctul de vedere deși, după două colaționări, cînd treaba era spre final, ne-a parvenit din nou o veste rea, cerîndu-ni-se un nou referat. Am rămas deciși pe poziții și cartea a apărut în forma ei integrală. Și îi aduc, aici, un omagiu postum lui Al. Piru, care era îngrijitorul ediției și prefațatorul ei, că n-a intervenit niciunde în textul celebrului autor (am
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
se fac numai prin/pe C. Sub formă de ipoteze, am formulat încă de la începutul anilor '90 aceste diferențe - în sens negativ pentru activitățile pe C -, și le-am verificat atât prin introspecție, ca autor și ca lector-evaluator de texte (referate din stagiile de doctorantură, teze de doctorat, articole de revistă publicate sub redacția mea etc.); sau prin observarea dificultăților și performanțelor negative ale autorilor (doctoranzi etc.) care lucrau exclusiv pe C, iar nu pe pagini imprimate, și care trebuiau să
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de mediul lor de circulație electronică: pe de o parte acesta dă noilor generații un sentiment de agreabilă familiaritate, pe de alta permite forma de copiere cea mai leneșă: total mecanică, nepresupunînd nici măcar minimumul de efort al transcrierii. De fapt, referatele nu sînt o noutate absolută: cărți și broșuri cuprinzînd comentarii literare destinate memorizării și reproducerii la diverse examene circulă de ani buni pe piața românească. Comentariile on-line preiau în mod evident sursele tradiționale, oferind o oarecare varietate de tipuri și
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
trebui să sugereze dezolarea, sau cum poate fi încă în desfășurare o anume acțiune evident trecută (cînd de fapt ea este doar prezentată durativ, din interiorul intervalului) sînt întrebări care nu par să tulbure prea mult liniștea discursului didactic al �referatelor�.
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
cu începere de la ora 10,30, cea de-a III-a ediție a Sesiunii Județene de comunicări geografice sub genericul Micii Geografi, cu tema „Cultură și spațiu, peisaj și mediu“. Sesiunea își propune ca obiective valorificarea, prin prezentarea unor lucrări/referate, a materialului didactic cules din excursii, drumeții, vizite școlare, a unor lucrări realizate de elevi în cadrul disciplinelor opționale sau în cadrul studiului extracurricular, interdisciplinar și multidisciplinar. Participanții vor fi elevi din gimnaziu și liceu, pasionați de geografie, indiferent de profilul școlii
Agenda2003-20-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281027_a_282356]
-
a unor lucrări realizate de elevi în cadrul disciplinelor opționale sau în cadrul studiului extracurricular, interdisciplinar și multidisciplinar. Participanții vor fi elevi din gimnaziu și liceu, pasionați de geografie, indiferent de profilul școlii unde studiază. Lucrările vor fi prezentate sub formă de referat, portofoliu, poster, film geografic, pagini web sau prezentare pe calculator. Se vor acorda premii, iar cele mai bune lucrări vor fi publicate în revista „Micii geografi“. L. RONKOV Sărbătoare câmpenească l Duminică, la Jamu-Mare Primăria, Consiliul Local Jamu-Mare și S.C.
Agenda2003-20-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281027_a_282356]
-
și nesterile; pansamente, feși și comprese; scutece pentru adulți. Materialele vor fi achiziționate de S.S.P.R.D. 1989 și vor fi acordate o dată pe an. Dreptul de a beneficia de materialele sus-menționate se constată de medicul de specialitate, care va completa un referat medical. Acesta va fi prezentat la S.S.P.R.D. 1989 de beneficiar sau reprezentantul legal al acestuia (în baza referatului vor fi acordate materiale sanitare prescrise). I. B. „Crosul sănătății“ l Prilejuit de Ziua mondială fără tutun Consumul de tutun, de către cei
Agenda2003-21-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281038_a_282367]
-
fi acordate o dată pe an. Dreptul de a beneficia de materialele sus-menționate se constată de medicul de specialitate, care va completa un referat medical. Acesta va fi prezentat la S.S.P.R.D. 1989 de beneficiar sau reprezentantul legal al acestuia (în baza referatului vor fi acordate materiale sanitare prescrise). I. B. „Crosul sănătății“ l Prilejuit de Ziua mondială fără tutun Consumul de tutun, de către cei care fumează, prizează sau mestecă tutun, reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică în lumea
Agenda2003-21-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281038_a_282367]
-
omagiu aducem prin începerea publicării notelor sale biografice“. (Voința Banatului din 19 februarie 1928). 50 ani „Sesiunea științifică a Institutului Agronomic Timișoara. Între 18-26 februarie va avea loc sesiunea științifică a Institutului Agronomic Timișoara. Cu această ocazie vor fi prezentate referate asupra rezultatelor muncii științifice a corpului didactic și studenților, obținute în câmpurile experimentale și unitățile socialiste“. (Luptătorul Bănățean din 18 februarie 1953). 25 ani „La Sânnicolaul Mare se află în construcție un complex de servire al cooperativei meșteșugărești «Bănățeanul», pe
Agenda2003-7-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280692_a_282021]