1,230 matches
-
cu exemple de traduceri poetice în limba română 45. Și în traducerile bune ale Bibliei și Coranului aceste principii își găsesc o bogată ilustrare, după cum se va vedea în capitolele următoare. Pentru o fidelitate cât mai mare în redarea sensului referențial și, pe cât posibil, si a conotațiilor, trebuie depășită tentația unei traduceri literale, care face textul ininteligibil pentru receptor, sau în cel mai bun caz, lipsit de naturalețe. Eugene Nida acuză chiar Septuaginta de acest defect 46. Același autor avertizează și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
altă parte, afirmarea egalității de statut a tuturor limbilor, inclusiv a celor biblice. Ebraica și greacă din Biblie sunt „limbi că oricare altele”57 și ceea ce a fost exprimat în ele poate fi transferat în orice limbă de pe glob, sensul referențial având prioritate față de „formă”. De altfel, încă de la început este stabilit un întreg sistem de priorități: 1. Prioritatea coerentei contextuale asupra celei verbale 58. Despre acest lucru scrisese Nida și în lucrarea din 1961, avertizând asupra traducerii „concordante”, care oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Traducerea sensurilor și comentarii, publicată de Asociația Studenților Musulmani din România. După cum o arată și titlul și cum era de așteptat de la convingerile traducătorilor, lucrarea nu este propriu-zis o traducere, ci își propune doar să redea cât mai fidel sensurile referențiale, preocuparea pentru valorile stilistice fiind minimă, si se adresează fie musulmanilor, pentru care doar textul arab este cel autentic, fie celor care se interesează de islam în vederea aderării la această religie. De aceea, textul este însoțit de ample introduceri și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dincolo de asemenea procedee, adevărata citire activă și benefică a textului scris reclamă angajarea unor procese complexe de: - percepere corectă a Înțelesului cuvintelor (termenilor științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care fiecare elev vine la școală; - investigație și sesizare a ideilor principale și a detaliilor semnificative care le Însoțesc și o anumită ordonare a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
manieră realistă valoarea de piață a entităților este una din ambițiile IFRS. Însă piața este foarte complexă ca să se poată lăsa capturată într-un sistem contabil. Efectuarea unei evaluări presupune o parte importantă de judecată. Încadrarea acestui proces într-un referențial contabil este complexă Și cauzatoare de probleme. Evaluarea la valoarea justă nu conduce la o evaluare reală a entității. Două obstacole majore stau în fața acestei ambiții: pe de o parte, limitele inerente ale naturii contabilității care reflectă fidel realitatea trecutului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și în raportul semestrial pentru societățile cotate; determinarea datei de prezentare a informației financiare; publicarea voluntară a situațiilor financiare facultative (precum tabloul de finanțare) sau a informațiilor privind mediul entității; alegerea (sau schimbarea) auditorului legal; alinierea (parțială sau totală) la referențialele contabile străine precum IASB sau FASB; abandonul, în cazuri excepționale, a unor principii contabile fundamentale, cazul principiului continuității activității. Ca o concluzie a celor prezentate de cei doi mari profesori, în cadrul politicilor contabile se circumscriu Și metodele de evaluare, recunoaștere
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
percepută în sens larg, fără o limitare strictă la etapa a patra a procesului general listat anterior. În fond, s-ar putea observa că ea este disipată în toate etapele procesului. Chiar generarea subiectului presupune o raportare comparativă la un referențial, ceea ce presupune informații, iar formularea implică o raportare la o schemă teoretică ce este cunoscută. În mod evident documentarea privind stadiul cunoașterii subiectului reprezintă partea laborioasă a colectării informațiilor, în timp ce colectarea informațiilor specifice reprezintă partea dificilă, pentru că este afectată de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aria de analiză adecvată este cea a regiunii continentale (eventual intercontinentale). Tot în această perioadă s-a discutat și despre fundamentele naționale ale diferențierii competiționale (Porter, 1990), ceea ce înseamnă că nivelul național de analiză trebuie păstrat ca fiind încă un referențial valabil. Prin suprapunerea nivelurilor și a subsistemelor (mediilor) de analiză va rezulta o matrice dreptunghiulară (vezi tabelul 3.2) ce facilitează sistematizarea analizei. Instrumentalizarea analizei sub această formă, chiar dacă numărul de coloane și linii este diferit, e propusă de majoritatea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
listele, ponderile și punctajele să fie rezultatul unui proces de sinteză a părerilor experților din grup. Justificarea fiecărui element din listă, ca și a cuantificării acestora, reprezintă un proces de combinare a elementelor obiective rezultate din comparația cu diferite elemente referențiale asociate concurenților cu elementele subiective generate de opiniile experților participanți la analiză. În cazul firmei Turistix, scorurile finale, calculate în tabelele 7.4 și 7.5, o fixează în cadranul strategiilor SO, ceea ce sugerează adoptarea unui comportament agresiv. Ce anume
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
propria sa experiență la clasă, că există tăceri-nedumeriri, tăceri-vinovății, tăceri-proteste, tăceri-aprobări, tăceri-laborioase (se gândește intens), tăceri-provocatoare, tăceri-indiferente, tăceri-obositoare, tăceri-stimulative, tăceri-condamnări, tăceri-zgomotoase, tăceri-pedeapsă, tăceri-obraznice etc., exprimate atât de copii, cât și de profesor. Dacă, de regulă, comunicarea verbală este purtătoarea dimensiunii referențiale a actului comunicării, paraverbalul și, vom vedea, nonverbalul sunt implicate mai ales în realizarea dimensiunilor operațional-metodologică și atitudinală. Faptul are consecințe extrem de importante în actul didactic, neconștientizarea acestui aspect putând avea consecințe surprinzătoare. Comunicarea nonverbală (CNV). Informația este codificată și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fără stat ar fi viabilă. Asta deși instituțiile informale conferă ordine. În grupurile mari nu mai sunt de ajuns instituțiile informale, pentru a asigura ordinea. Atunci este nevoie de stat, de normă juridică. Situația prezentă în România contemporană reprezintă un referențial semnificativ pentru sesizarea consecințelor „revoluției de după revoluție”. Așa a fost numită perioada deosebit de dificilă ce a urmat Revoluției Franceze din 1789. La noi, după 1989, termenul utilizat pentru perioada postrevoluționară a fost cel de „tranziție”. După îndepărtarea subită a multora
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
culturale care stimulează participarea. În cele ce urmează, vom detalia câțiva factori ai participării individuale în instanțe de acțiune colectivă, așa cum au reieșit din studii din domenii variate, precum participarea politică, participarea asociativă sau dezvoltarea comunitară participativă. Putem clasifica teoriile referențiale în modele ale cererii și ale ofertei de participare. Modelele cererii pun accentul pe factorii de context sau structurali, în timp ce modelele ofertei se axează, în primul rând, pe caracteristicile individuale care sunt asociate cu probabilități specifice de participare. Dintre modelele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai mare dezvoltare economică, de unde rezultă că cine va stăpâni această regiune va controla „insula-lume” (ansamblul alcătuit din Europa și Asia, sau Eurasia, plus teritoriul Africii). Argumentul lui Mackinder extins la realitățile începutului de secol XXI ar schimba un pic referențialul zonal, în sensul în care ar identifica heartlandul fie în Golful Persic bogat în petrol, fie în economiile emergente din Asia de Sud-Est, însă liniile teoretice ar rămâne identice: cine stăpânește zona industrială și comercială esențială la un moment dat va controla
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
preferăm să utilizăm termenul de activități motrice umane, considerând că acesta face, clar, trimitere la mișcarea corpului omenesc, fără niciun fel de dubiu de natură lingvistică. Domeniul activităților corporale (motrice) este definit de MIHAI EPURAN (2005) ca având trei dimensiuni referențiale: biologică, psihologică și sociologică și a fost structurat tipologic în cinci categorii: • Activități corporale ludice; • Activități corporale gimnice; • Activități corporale agonistice; • Activități corporale recreative; • Activități corporale compensatorii. Dacă am lărgi contextul discuției, legată de adresabilitatea, formele principale și funcțiile activităților
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
care au urmat au dat substanță paradoxului consistenței. Prezentarea succintă a celor patru forme de consistență ne permite să înțelegem că reziliența acestui paradox a fost prilejuită pe de o parte de tendința de creditare exclusivistă a unor modele teoretice referențiale conflictuale. Astfel, în demersurile descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod exclusiv rolul trăsăturilor ca variabile latente ale personalității în determinarea consistenței comportamentale) și modelul situaționist (acesta creditând în mod
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
glosele teoretice abundente ale autorului conduc destul de clar în această direcție. Indiferent de formulă sau de gen, prestațiile „textuale” ale lui I. ilustrează perfect înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale sau proiective. În cadrul acesteia „rețeta Iova” rămâne însă de un radicalism liminal, care mai devreme sau mai târziu sfârșește în impas, adică în tautologie și în tăcere. SCRIERI: Texteiova, București, 1992; 1971. Ordinea în care el plânge, București, 1997; 1973
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
unor noi discipline (vezi „fizica șamanică” a lui Fred Alan Wolf, dezvoltată de la șapte axiome simple: 1. universul este vibratoriu; 2. impulsul și calea cunoașterii survin prin viziune; 3. metoda cunoașterii presupune expansiunea conștiinței; 4. coagulările unor cunoștințe În sisteme referențiale trebuie mereu subminate; 5. oricare ar fi lumea percepută, ea este reală; 6. fizicianul șaman accesează lumi paralele; 7. totul e animat de suflul vital). Aceste modificări ale ideii de cunoaștere umană, ce vor constitui cu siguranță canonul științific al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Discutarea relațiilor sociale și a structurilor imaginarului manifestate În cultură deschide calea spre interpretări de factură calitativă, mai ales acolo unde demersul se axează În special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
directe verbale, în speță a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o variabilă necontrolată importantă, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ei ar avea același referențial ontic. Întrucât polisemia interindividuală este cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt este mai complexă și abstractă, problema capătă o deosebită acuitate în cazul studierii valorilor. Și nu e vorba numai de cuvinte. Întrebările sau propozițiile în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Transgregarea gender nu este însă ușor de realizat datorită, cum s-a văzut, extraordinarei infuzări a stereotipiilor bărbat-femeie în aproape toate culturile și segmentele populaționale. Să mai reamintim că respectivele stereotipii nu sunt neapărat false, multe dintre ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se întâmplă, de exemplu, în concepția iudaico-creștină, unde rolul dominant al bărbatului este decretat ca o axiomă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
târziu. S-a putut realiza astfel ocomparație între schimbările atitudinale survenite ca urmare a unor evenimente (comportamente) maritale sau de altă natură coabitativă survenite între timp. S-a confirmatdeci caracterul recursiv, dinamic al raportului valori-decizii comportamentale. Cercetări celebre în domeniu - referențiale și pentru cea mai sus citată - sunt cele întreprinse de A. Thornton și colaboratorii (1983), care s-au concentrat expres asupra lămuririi sensului cauzalității atitudini (valori)-comportament în problematica opțiunilor maritale. Concluziile sunt de aceeași natură: în unele cazuri, valorile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
notat că, atunci când discutăm despre relația atitudini - credințe, ne referim nu numai la informațiile despre obiectul atitudinii ce constituie suportul ei cognitiv (considerat, în fond, o componentă a ei), ci la o gamă mai vastă de propoziții ce au ca referențial spațiul de atribute al obiectului vizat. Atributele, la rândul lor, pot fi considerate de către subiect mai importante sau mai puțin importante și, de asemenea, există un grad de probabilitate (subiectivă) în a fi creditate ca aparținând acelui spațiu sau nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de multe ori unice). În textul de față am acordat un spațiu special acestei chestiuni deoarece incumbă multiple subprobleme, pe care le vom analiza în continuare. Aceasta și întrucât, de cele mai multe ori, luarea unei hotărâri de grup nu are un referențial ontic independent (obiectiv), altfel spus corectitudinea sau incorectitudinea ei nu pot fi dovedite prin probe exterioare, ci se situează în bună măsură sub semnul profețiilor care se autorealizează. Mai pe scurt, o decizie grupală devine realitate obiectivă prin însăși luarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a unor decizii, care sunt doar formal colective. Se înțelege că o regulă sau alta depinde în primul rând de natura deciziei ce urmează a fi luată: fie este o problemă de opinie - unde nu există o soluție corectă, un referențial obiectiv -, cum ar fi: „la ce restaurant să mergem după terminarea unui examen?”, fie privește fapte și are soluții univoce (corecte), ca, de exemplu: „merită ca firma noastră să-și extindă afacerile într-un nou oraș?”. Deși nici la ultima
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vedere precomunicațional - și anume, cel de obținere, de căutare și posesiune a informației - în procesul propriu-zis al comunicării reprezintă o contribuție valoroasă din punct de vedere didactic. Din această perspectivă, modul cum este obținută o anumită informație, cum capătă un referențial pentru cel care o transmite și cum se transformă apoi în mesaj reprezintă un factor comunicațional important, depășind o viziune simplistă asupra procesului, potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]