17,529 matches
-
Cert este că Ștefan Gencărău pune în mișcare pentru justificarea demersului său un întreg sistem de referințe dintre cele mai onorabile, numele cel mai des invocat fiind Ernst Cassirer. Secțiunea care se ocupă propriu-zis de "numere caragialiene", mult lăudată de către referenți pentru ineditul ei, se constituie în "medalioane micromonografice dedicate numerelor"; toate numerele de la "unu" la "treisprezece" sînt inserate într-o schemă identică, de-a lungul a aproape o sută de pagini: o poveste despre accepțiunile numărului în lexicul simbolic și
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
cu valoare neutră asta, acceptată și în alte registre cînd e cuprinsă în expresii și îmbinări relativ stabile ("Asta e situația", "Asta e tot" etc.), celelalte continuă să fie puternic marcate. Utilizarea lor ca elemente anaforice (care trimit la un referent deja menționat în text) merită să fie studiată în mod mai amănunțit în sistemul limbii române. Analiza unui număr mare de texte scrise și de conversații orale ar putea stabili criteriile mai puțin evidente ale alegerii: într-o relatare în
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
stabili criteriile mai puțin evidente ale alegerii: într-o relatare în care alternează ăsta și ăla nu contează numai factorii spațiali, apropierea sau depărtarea obiectului/a persoanei de interlocutori, sau cei textuali, respectiv apropierea sau depărtarea de ultima menționare a referentului. Criteriul decisiv e adesea cel al pregnanței pragmatice și subiective: alegerea e orientată de interesul narativ sau pur și simplu de implicarea afectivă a povestitorului. Elementul cel mai prezent în conștiința vorbitorului e desemnat prin ăsta, în vreme ce ăla presupune mai
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
dă, și-i dă...., o ține una și bună"; "tot dă, dă, dă, tot dă, dă, dă, pînă ce au ajuns într-o vreme de noapte acasă". Totuși, formula cea mai cunoscută este cea cu pronume expletiv sau neutru (fără referent identificabil, transformat în simplă particulă a participării intensive) și cu un verb coordonat. Modelul e cu siguranță menținut în conștiința vorbitorilor de o celebră sursă literară: replica lui Agamiță Dandanache, care rezumă meritele politice ale familiei sale: "Eu, familia mea
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent și semnul ce i se substituie a dus la o problematizare a semnificației, la o criză a ideii despre obiect. Absentînd o bază ontologică a semnificării, s-a ivit un tablou al unei culturi dispersate, compuse din seriile de discursuri
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
la o criză a ideii despre obiect. Absentînd o bază ontologică a semnificării, s-a ivit un tablou al unei culturi dispersate, compuse din seriile de discursuri ce codifică reprezentările despre lume ale fiecărei generații. Prin destabilizarea legăturii limbajului cu referentul a luat naștere jocul lingvistic, nu doar gratuit, căci nu trimite la repere extratextuale, ci și fără sens, căci blochează ori înmulțește relația dintre semnificant și semnificat. Astfel drumul avangardei e deschis. După cum, pe un plan mai general, dislocarea semnului
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Dolores Toma? Mai întîi, spuneam, că am avut și noi grădini. 60 de grădini publice, la 1877, în București, potrivit lui Ulysse de Marsillac... în afară de cele domnești sau boierești, și ele deseori dechise publicului. E adevărat, toate mult mai modeste decît referentul lor francez de secol XVII, magnific descris de studiu. Ne uimește nu doar faptul că am avut grădini, ci și numărul lor, uimire care pare să o stăpînească chiar și pe autoare, din moment ce, pînă și la sfîrșitul cărții, ne asigură
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Tudor Arghezi rostit în 1960 la Ateneu. Nu poate trece neobservată finețea cu care metonimia salvează de la ridicol conținutul. Nu se face elogiul partidului, ci un fel de compunere mai degrabă ermetică, în jurul unui simbol: secera și ciocanul. Citit fără referent, textul nu-l face de rușine pe Arghezi, iar dacă reușim să-l citim în cheie ironică, efectul e delirant. Iată ultimele două propoziții: "Îi sărut secera Măriei, pierdută prin arșiță și lanuri. Îi sărut lăcătușului pieptul ars de vîltoare
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
altera spațiul autentic al imaginarului. În acest spirit "sacrificial" e analizată poezia Seară la Miorcani, din 1918, care marchează o răscruce în evoluția poetului în chestiune. La prima vedere, comentatorul s-ar cuveni să jubileze, deoarece în acest semnificativ text referentul terestru e transpus într-o reverie acvatică, pămîntul fiind vizionat prin "gramatica imaginativă" a apei. Dar el și-a propus a-și pune, cu superbie, piedici, a înlătura cu orice preț probele ce i se par facile. Drept care obiectează prompt
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
citadină cenușie, care devine pretext pentru reflecții: "există cauzele comune și cîinii. comunicatele/ șosetele metropolei și mortul de la fereastră ca/ și cum duminica/ eu sub asfalt creșteam și meditam la clandestinitatea modelului meu vicios". Asociațiile uneori șocante de noțiuni cu referent abstract și predispoziția pentru lamentări și nostalgii construiesc un discurs poetic obositor la lectură: "un copil. alerga pe sub piele (gratii revelatoare)/ pe șantierul silențios/ o! gratii revelatoare cimitirul de mult ridicat e/ cu macaraua la cer/ și ce mai tată
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
resimțit de literatură ca o culpă (v. așa-numitul "complex al lui Cervantes") și camuflat atîta timp prin diverse tehnici și artificii - ajunge să fie asumat cu ostentație și orgoliu. "întorcînd spatele vieții", literatura se ia pe sine drept suprem Referent, găsindu-și, astfel, justificarea și alibiurile tocmai în ereditatea sa pur culturală: genealogia livrescă răscumpără arbitrarul. Uneori, realul însuși pare a coborî din literatură. Se întîmplă ca nu doar personaje, ci chiar oameni în carne și oase să se revendice
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
dată la editura barceloneză Seix Barral, în 1985 (Luna lupilor), 1988 (Ploaia galbenă) și 1994 (Scene de film mut), au adus, pe linia inițiată în poezie, noi puncte de vedere, dezvoltări, experimente și explorări legate de tema memoriei. Prezența unui referent socio-istoric în fiecare dintre cele trei romane a făcut să se vorbească de realismul lor, ceea ce este acceptabil doar în parte și cu unele nuanțări. Există într-adevăr un anume realism în aceste scrieri, în sensul raportării la realitatea istorică
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
de ireală, universul e atît de înmănuncheat într-o privire, care, pentru noi - ce, din afară, asistăm - e nevăzută (chiar dacă știută) fiindcă se îndreaptă în jos, încît îmi pare limpede că tînărul cel dăltuit de Benvenuto nu poate avea drept referent un om, fie și mitic, ci o plăsmuire. Imaginea în apă a lui Narcis este ceea ce a sculptat Cellini pentru eternitate. Umbra visului lui Narcis, felul cum acesta (rămas veșnic invizibil pentru noi) se închipuie. Cel ce atrage și acela
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Iar Olandezul zburător este tot o legendă care vine dinspre Nord. 4. Dacă mai urcăm încă o treaptă a universului dumasian, constatăm că narcisismul - ca și drama - joacă pe omonimie. Căpitanul Richard, un nume de roman, este apelativul, dar și referentul, a doi gemeni. Într-una dintre campaniile napoleoniene în Germania, Paul Richard a violat-o pe Marguerite, fiica cea mare a pastorului Stiller. Cîțiva ani mai tîrziu, Louis Richard, fratele geamăn al lui Paul, se îndrăgostește de Lieschen, sora mai
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
în România - Fundația Pro Helveția și Agenția Elvețiană de Dezvoltare și Cooperare, Centrul de Asistență Rurală din Timișoara a început derularea proiectului „Phoenix 05 - Model de dezvoltare a instituțiilor culturale în zonele rurale din România“. Prin intermediul acestui proiect, 30 de referenți culturali sau directori de cămine culturale din România vor putea participa la sesiuni de training în management cultural. Termenul limită de înscriere pentru cei interesați este 5 mai 2003. În luna iunie vor fi anunțați cei care au fost selectați
Agenda2003-17-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280941_a_282270]
-
portierele. De altfel, o bună parte din bunurile sustrase o reprezintă stațiile de emisie-recepție. l Ofițerii Serviciului Poliției Economico-Financiare din cadrul I.P.J. Timiș au dispus începerea urmăririi penale față de Tiuța D. , în vârstă de 37 de ani, din orașul de pe Bega, referent în cadrul Administrației Financiare Timișoara. Aceasta este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals intelectual. Oamenii legii au stabilit că în luna februarie a acestui an, învinuita a întocmit în fals un certificat de atestare fiscală pentru administratorul S.C. Randevu
Agenda2003-17-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280951_a_282280]
-
1; inginer mecanic - 2; inspector asigurări - 20; inspector administrație publică - 1; instructor ergoterapie - 1; kinetoterapeut - 1; maistru lăcătuș - 2; medic specialist - 4; mânuitor valori - 1; oficiant poștă - 2; operator calculatoare - 1; preparator mase ceramice (persoane cu handicap) - 2; psiholog - 1; referent de specialitate - 1; sculptor în lemn - 2; secretară (limba germană) - 2; sobar (persoane cu handicap) - 3; strungar - 2; sudor electric - 8; tehnician electromecanic - 1; tâmplar manual - 5; tâmplar mecanic - 2; vânzător - 1; zidar - 5; zugrav - 3; gestionar depozit - 1. Persoanele
Agenda2003-5-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280637_a_281966]
-
găzduită de Galeria „Helios“ din Timișoara, expune la Târgu-Mureș 40 de lucrări realizate în tehnică mixtă, desen și obiect. ( I. S.) Deportarea în Bărăgan Dl Josef Wolf, cercetător la Institutul de Studii pentru Istoria Șvabilor Dunăreni, și dr. Walther Konschitzky, referent cultural al Asociației Șvabilor Dunăreni, vor conferenția marți, 4 martie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, în limba germană, pe tema „Bărăgan 1951-1956. O deportare în vremuri de pace“, pentru membrii Universității Populare. ( S. P.) Tehnică radiantă Au
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
instituțiilor culturale în zonele rurale din România“. Proiectul își propune să dezvolte cinci modele funcționale de cămine culturale în zonele rurale din România și să le facă cunoscute la nivel național. Într-o primă etapă, vor fi selectați 30 de referenți culturali din mediul rural, care vor participa la un training de management cultural. În următoarea etapă a proiectului, cinci cămine culturale vor beneficia de consultanță și sprijin financiar, care nu va depăși suma de 25 000 de franci elvețieni. Referenții
Agenda2003-11-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280792_a_282121]
-
referenți culturali din mediul rural, care vor participa la un training de management cultural. În următoarea etapă a proiectului, cinci cămine culturale vor beneficia de consultanță și sprijin financiar, care nu va depăși suma de 25 000 de franci elvețieni. Referenții culturali care doresc să participe la selecția pentru cursul de training în management cultural se pot adresa C.A.R. , persoană de contact Cristina Gașpar, pentru obținerea formularului-chestionar de înscriere. Informații suplimentare se pot obține și la tel. 221 470
Agenda2003-11-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280792_a_282121]
-
rutiere - 2; inspector administrația publică - 1; lăcătuș mecanic - 5; montator subansamble sisteme de alarmă - 1; operator imagine-lumini - 1; ospătar - 2; pictor scenograf - 1; pregătitor seturi de cabluri electrice - 10; ajutor programator - 1; programator producție sisteme de alarmă - 1; redactor - 1; referent inginer textile-pielărie - 1; referent literar - 1; regizor scenă - 1; secretar literar - 1; secretar școală - 1; strungar universal - 9; sudor electric - 5; tâmplar manual - 2; vânzător - 4; vânzător ziare - 20; zidar - 5. Persoanele interesate pot obține informații la sediul Agenției Județene
Agenda2003-11-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280793_a_282122]
-
publică - 1; lăcătuș mecanic - 5; montator subansamble sisteme de alarmă - 1; operator imagine-lumini - 1; ospătar - 2; pictor scenograf - 1; pregătitor seturi de cabluri electrice - 10; ajutor programator - 1; programator producție sisteme de alarmă - 1; redactor - 1; referent inginer textile-pielărie - 1; referent literar - 1; regizor scenă - 1; secretar literar - 1; secretar școală - 1; strungar universal - 9; sudor electric - 5; tâmplar manual - 2; vânzător - 4; vânzător ziare - 20; zidar - 5. Persoanele interesate pot obține informații la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de
Agenda2003-11-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280793_a_282122]
-
în cauză l-a preluat pe Cezar după aducerea lui la Spitalul județean de la clinica particulară. Dar despre anestezistul cu adevarat implicat, cel din clinică privată, nu se pome nește nicăieri un cuvințel! Încă din faza primei anchete, unul dintre referenți, Tincu Eugen, medic pri măr AȚI, a concluzionat, cu delica tete colegiala în formulare, ca „față de morbiditățile evidente evidențiate la examenul necroptic, anestezia regională ar fi prezentat un prog nostic de de risc mai mic.” Același punct de vedere, inca
Să vezi şi să nu crezi! ÎN REST, TĂCERE.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mircea Radu Iacoban () [Corola-journal/Journalistic/93_a_121]
-
pe Nicolae Scurtescu și, după alții, ejusdem farinae, pe Carol Scrob. Neputând găsi o explicație pentru o atare prăpastie, încerc să găsesc măcar criteriul de selecție. Departe de a fi un estet, Bacalbașa e un pragmatic. Caută, în literatură, nici măcar referentul, ci ecoul la public, audiența, impactul, succesul (fie el și scandalos). Îi plac poemele ocazionale. Cantabile. Exaltă, de asemenea, în fața poeților ocazionali. Grație lui, știm astăzi cu toții de un State Prudănescu, autor al rizibilelor: „Ștefan, Mihai și cu Mircea/ Trei
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
cu boicotarea). Construcția epică a lui Nicolae Stan se situează, de fapt, în interstițiul dintre formula realismului critic obiectiv și aceea a realismului magic. Nu este nici frescă social-istorică a comunismului românesc, dar nici fabulație insolită marqueziană, ruptă complet de referentul real. Ieșirile din verosimil sunt destul de puține față de universul miraculos din Un veac de singurătate. E drept că pattern-ul se întrevede chiar în strategia compozițională a cărții: dacă istoria familiei Buendía era (în)scrisă într-un pergament, povestea romanului
Un roman al interstițiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2614_a_3939]