97,686 matches
-
ce urmează, nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc, cu precădere în secolul XX. Cel dintîi este registrul subuman, prin care se urmărește declasarea celui incriminat prin raportarea sa la un statut diferit de cel omenesc. Acest registru se referă la structura de rebut și paria a celor acuzați, dar există cazuri cînd subumanizarea este realizată printr-un atac corporal în care subiectul vizat este desconsiderat fizic și umilit. Termeni precum nimicuri, retardați, pleavă, scursuri sînt completați, în cazul atacului
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
intrat rapid în circulația internațională este politically correct: impusă în Statele Unite pe la sfîrșitul anilor '80 și deja înregistrată de dicționare la începutul anilor '90 (Random House 1991, The Oxford Companion to the English Language 1992 etc.). Sensul ei specific se referă la o orientare ideologică preocupată de a nu leza, prin conotațiile depreciative fixate în limbaj, susceptibilitățile unor grupuri minoritare. Limbile romanice au preluat-o și au calchiat-o, în egală măsură: în publicistica franceză circulă atît sintagma ca atare, cît
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
care sînt interzise organizațiile, manifestările și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. După cum apreciază comentatorii, Ordonanța e îndreptată împotriva zelatorilor lui Ion Antonescu precum și împotriva statuilor acestuia, ridicate în mai multe localități din țară, inclusiv în București. Interdicția se referă, de asemenea la numele unor străzi care au fost botezate "Mareșal Antonescu" de edili care au ignorat că Antonescu se află pe lista criminalilor de război din ce-a de-a doua conflagrație mondială a secolului trecut. Ordonanța de guvern
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
considerarea Omului recent o "carte cu probleme" și, pe deasupra, "primejdioasă" politic, într-o terminologie care amestecă limba de lemn de ieri și limba corectitudinii politice de astăzi; a doua anomalie este încercarea arbitrară a unor publiciști (și Cronicarul s-a referit la ei, în două ocazii) de a polariza ideologia liberală contemporană din România într-o dreaptă incorectă și o stîngă corectă politic. În același număr 10, dl. Andrei Cornea scrie două pagini de revistă despre Omul recent: studiu demn de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
Iași. Pictorul însuși pare că se apropie, respectuos și tandru, de valorile specifice locului, așa cum făcuse altădată în Dorohoiul natal, la Voroneț sau la Ardeluța, stabilind firește analogii și misterioase conexiuni, ca în acea "etnografie spirituală" la care s-a referit cândva, studiind viața formelor, H. Focillon. Uși destule a văzut oricine în viața lui, trebuind să le treacă pragul ca să pătrundă în realitatea de dincolo. Ușile pictorului diferă însă prin sugestiile pe care le provoacă, prin magia lor plastică, aceeași
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
schimbare la față ca aceea pe care am făcut-o nu e un lucru tocmai simplu. Nici tehnic, nici, aș zice, psihologic. De ce era ea necesară și ce scopuri urmăream, am arătat într-un editorial anterior. Aș vrea să mă refer acum la dificultățile unei atare schimbări. Cele de natură tehnică țin de rutina care se instalează vrînd-nevrînd, în punerea în pagină, cum se spune, a revistei. Computerul ușurează mult munca tehnoredactorilor, dar este el însuși o sculă pretențioasă, care nu
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
derizorie la nivelul autorităților statului. Mișcarea managerială instituită în vederea acestei montări a fost dintre cele mai importante. Disonantele - le pot numi astfel? - au fost puține și țin de tentația realizatorului de a împlini și ceea ce nu era de împlinit... mă refer în anume măsură la complementul coregrafic imaginat drept un contrapunct al ariilor, al evoluțiilor vocale - este drept! - statice. Pe parcursul actualei montări bucureștene, muzica lui Bizeț, evoluția vocală, cea orchestrala, plastică scenica, regia, totul se împlinește într-o devenire unică. Iată
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
textele sacre - actul creator ca expresie a individualului și particularului este demonie curată. Se constituie astfel o ierarhie a textelor: Cartea Cărților este Biblia, cea inspirată direct de Duhul Sfînt, urmează apoi scrierile Sfinților Părinți ai bisericii care, desigur, se referă și ele în primul rînd la Biblie, iar abia apoi "capetele noastre" care, îndrumate de aceștia, pot să comenteze, pentru îndreptare și învățătură, textele superioare lor prin autoritate, reluîndu-le în nenumărate variante - astfel, orice lectură conduce mereu la textul relevat
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
poartă titlul „Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubit”, cuprinde numeroase scrisori până acum necunoscute. Volumul acesta prezintă o spectaculoasă redimensionare a figurii Veronicăi Micle. Ni se dezvăluie o femeie superioară, inteligentă, cultivată, care l-a iubit și Înțeles pe Eminescu. Referindu-se la puternică personalitate a Veronicăi Micle, George Munteanu spune: „Veronica dispune de infinite resurse proprii sexului ei pentru a-l ține În neîntreruptă uimire și În pornirea de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativă
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
de poeziile lor și citindu-le corespondența, pătrunzându-se de iubirea care i-a unit. Tragedia finalului vieții lor este copleșitoare. “Ce s-au ales din două vieți? O mână de cuvinte, Căror abia le-or da un preț Aducerile-aminte” Referindu-se la scurtă ei viață, Tia Șerbănescu spune: Te și Întrebi când a avut timp Veronica Micle În numai 39 de ani să fie o elevă strălucită, o voce căreia i s-a oferit angajamente Într-o trupă de operă
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
spunem că președintele Iliescu n-a sfătuit-o pe Livia din Cotusca de Botoșani să bată pe cineva. Aceasta a pedepsit după propriile-i puteri pe un tînăr consătean care voia să o tîlhărească. În ceea ce privește îndemnul dlui Iliescu, acesta se referea la lupta împotriva corupției. Președintele îi sfătuia pe oamenii obișnuiți să-i ia de guler pe corupți, nu să sară cu parul la tîlhari. JURNALUL NAȚIONAL ia în serios promisiunea ministrului Administrației Publice, Octav Cozmâncă de micșorare a salariilor uriașe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
despre alte civilizații. Acum vrem să avem cât mai multe informații despre lumea arabă. Și nu numai despre lumea arabă, ci și despre, să zicem, țările din estul Europei. În scurt timp, din librării au dispărut toate cărțile care se refereau la arabi. De la cultură, până la politologie și religie. Americanii au început să citească, să afle ce se întâmplă dincolo de ei. Acesta-i un efect pozitiv. În plus, se țin foarte multe conferințe despre Islam. Vrem să înțelegem de unde vine această
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Limitați la sistemul nostru de valori. Făceai la un moment dat, într-o discuție, o paralelă între ceea ce s-a întâmplat în România în timpul Revoluției și ceea ce se întâmplă acum în SUA... E vorba de un anumit limbaj. M-am referit la teroriști. Putem să căutăm teroriști peste tot. Dar cine știe cu adevărat cum arată un terorist? Nici în România, după atâția ani care au trecut de la Revoluție, problema teroriștilor nu a fost lămurită. Unii au impresia că orice arab
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
să fie supravegheat. Am impresia că regimul dictatorial din Est se mută încetul cu încetul în Vest. Încep să înțeleg acum mai bine și realitatea românească, totalitarismul anilor '80, pe care l-am aflat din cărți, cât și Revoluția. Mă refer la obsesia teroriștilor. FBI o să caute dovezi. În timp ce România și statele din fostul lagăr sovietic trec spre democrație, America se îndreaptă spre un regim autoritar. Și apropo de Orwell: nu am avut prea multe informații nici despre războiul din Afganistan
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
Mircea Mihăieș Nu cred că pot fi suspectat de antipatie față de maghiari - ca și față de evrei sau de oricare altă etnie. Am scris zeci de articole în care protestam față de tratamentul la care o putere autoritaristă (la P.D.S.R. mă refer) sau partide și publicații extremiste ("România Mare" etc.) nu se sfiau să batjocorească, să amenințe ori chiar să reprime fizic pe cei lăsați de natură să fie altfel decât purtătorii de ițari și de panglici tricolore la cușmă. N-am
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
să fie obținute exclusiv prin girul dat unor acțiuni fățiș antidemocratice. E greu să te mai prefaci că nu observi că majoritatea deciziilor abuzive ale P.S.D.-ului nu ar fi putut fi luate fără complicitatea ireponsabilă a U.D.M.R. Mă refer, evident, la măsurile care calcă în picioare practicile democrației. Partidul d-lui Marko Bela a funcționat pe post de ciomag în câteva împrejurări în care democrația românească a fost faultată grosolan. Fără votul U.D.M.R., probabil că în acest moment
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
un "canon depășit" (din care, se subînțelege, d-sa a fost exclus), a spune acestea și altele nu corespunde cîtuși de puțin adevărului. Din fericire, faptul e verificabil. Aproape toate recenziile elogioase despre dl George la care d-sa se referă în interviu au apărut în România literară, de la ale lui N. Manolescu cînd prozatorul a debutat acum peste treizeci de ani la ale Luminiței Marcu, nu demult. Supărarea dlui George e copilărească. Eminentul intelectual care este dl George seamănă uneori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
nu se poate spune că ar fi avut reacții emoționale în acestă problemă. Atît doar că în timp ce premierul Năstase se afla la Moscova, Ambasada Federației Ruse la București dădea publicității niște Teze referitoare la această vizită. Una dintre ele se referea la intenția României de a adera la NATO, considerată de Ambasada Federației Ruse ca "îngrijorătoare". Apropo de uzanțe diplomatice, Kremlinul recurge la licențe care nu pot scăpa observatorilor. Căci e imposibil de crezut că Ambasada Federației Ruse la București dă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
contextul din care au fost decupate poate produce destule surprize. Definitiv rupte de context au fost la noi, de pildă, cele cîteva fraze în care cronicarii și alți oameni de cultură din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea se refereau la originea romană a românilor, la originea latină a limbii, la unitatea locuitorilor din cele trei țări. Selecția pozitivă a funcționat coerent, reasamblînd fragmente importante pentru istoria formării unei conștiințe a identității naționale. Totuși, pentru o istorie alternativă - a conflictelor
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
țări. Selecția pozitivă a funcționat coerent, reasamblînd fragmente importante pentru istoria formării unei conștiințe a identității naționale. Totuși, pentru o istorie alternativă - a conflictelor și a diferențelor -, pot deveni semnificative tocmai pasajele sistematic omise de comentatori. Stolnicul Constantin Cantacuzino (mă refer de fapt la Istoria Țării Rumânești, fără a ține cont de mai vechile sau mai noile controverse în atribuirea paternității ei) n-a intrat decît marginal în selecția "estetică" a istoriilor literare: pe drept cuvânt, în măsura în care stilul său e destul de
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
Dar asta e imposibil. Societatea românească a mers mult prea departe pe drumul sinuciderii. O sinucidere în care diminutivele joacă un rol de frunte: ca și cum ar dori să-i alinte, și nu să-i înfiereze, presa scrisă și televiziunile se referă la ei pe numele de alint: ba "Gigi", ba "Mitică", ba "Jean", ba tot felul de bazaconii lingvistice cu iz străin ("Giovanni"). Și atunci, conștienți de această psihanalizabilă complicitate, de ce să ne mirăm că ei se simt nu atacați, ci
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
de temeinic avansa Horia Patapievici pe textele pe care le discutam și ce bagaj de lectură bine asimilată avea. Nu mai spun că unii dintre cei care scriu n-au ei înșiși competența să judece problematica la care el se referă. Adrian Miroiu are tot dreptul, ca filozof, să vorbească de ceea ce e filozofie la Patapievici și, chiar dacă nu sînt de acord cu el (mai ales cînd adoptă un prematur complex de superioritate și lasă să se înțeleagă că nu se
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
și închide ceea ce numeam în anii î70 . Acum omul se ocupă de ziua ta, de după-amiaza ta, de week-end-ul tău, prin urmare încearcă să ți le influențeze favorabil. învățătoarea mea, doamna Popa, ar fi răcnit: cum îți permiți să te referi la week-end-ul meu, poate că eu nu vreau să am un week-end, îmi ajunge o sîmbătă și o duminică; cînd mă saluți, nu încerca să-mi intri sub piele, zi-mi bună ziua! Atît!" învățătoarea, doamna Popa, ar putea fi un
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
Cronicar Linșaj intelectual Observatorul cultural este un client obișnuit al Cronicarului, care s-a referit la multe apariții interesante din paginile lui, semnalîndu-le ori comentîndu-le cu o simpatie fățișă. Grupajul de articole din nr. 102 (continuat în nr. 103, cînd acest text se afla sub tipar) însă care pune în discuție cartea lui H.-R
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
în primul rînd în lumea occidentală, cu extensii la nivelul țărilor estice catolice; problemele ridicate de istoricul belgian afectează aproape exclusiv societatea românească, și asta pentru că la întrebarea "statul se poate el însuși defini, pe plan ideologic, fără să se refere la ortodoxie și la etnicitatea românească?" răspunsul e încă negativ. Mai mult chiar, explicația dată de Gillet în urmă cu șapte ani rămîne totuși valabilă: "Astăzi, un răspuns pozitiv e greu de imaginat, din cauza ponderii sociale a Bisericii Ortodoxe, a
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]