55,719 matches
-
vechi (primește de altfel și ghilimelele ironiei: "Romeo și-a petrecut Crăciunul nu la vreun restaurant select cu Ťtovarășať lui, ci în casele unor patroni din Galați", (vlg.sisnet.ro); al doilea e ambiguu, fiind folosit cel mai adesea cu referire la parteneriatul de afaceri, de spectacol etc. Nu mai e foarte la modă nici cuplul de termeni marcat familiar-argotic, ușor depreciativ, gagică și gagic (gagiu): cuvintele apar însă în contexte expresive, de pildă într-o construcție în care partenera e
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
se află, și aici, Dan Brown cu incodificabilul său Cod da Vinci, sau o nouă producție din seria spiritualității soporifice fabricată de un Coelho. - Din tabloul atît de cuprinzător și... vivant pe care îl faci vieții literare franceze lipsește orice referire la postmodernism, curent literar considerat de unii, în România, o manifestare ultimă și supremă a artei scrisului, un fel de sfîrșit al istoriei literaturii. Dacă postmodernism nu e, nimic nu e - pretind adepții curentului, repetînd această idee, fără să obosească
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
El se caută prin intermediul unor stări convulsive, de "patimi veșnic nesatisfăcute", dar și de ciocniri gnoseologice, între "sensibilitatea metafizică îndrumată spre recrudescența religioasă și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism". Relația individului cu absolutul capătă o tentă particulară prin referirea la locația sa. Oprimat de "ritmul agitat al capitalei", Cioran se mărturisește atras de aerul curat al provinciei, care, deși departe de a fi un Eden, i se potrivește precum un mediu favorabil autoscopiei. Provincia e desigur impură, dar prin
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
El se caută prin intermediul unor stări convulsive, de "patimi veșnic nesatisfăcute", dar și de ciocniri gnoseologice, între "sensibilitatea metafizică îndrumată spre recrudescența religioasă și incertitudinile și anchilozarea în materialism și nihilism". Relația individului cu absolutul capătă o tentă particulară prin referirea la locația sa. Oprimat de "ritmul agitat al capitalei", Cioran se mărturisește atras de aerul curat al provinciei, care, deși departe de a fi un Eden, i se potrivește precum un mediu favorabil autoscopiei. Provincia e desigur impură, dar prin
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
la care a recurs prozatorul. în Voința de putere, romanul următor, filiația de idei nietzscheeană este nu doar subînțeleasă, ci afișată vizibil, cartea deschizându-se cu un motto extras din Genealogia moralei. Eroii romanului și nu odată romancierul direct fac referiri la Nietzsche și la concepția lui despre voința de dominare (de putere) ca expresie a instinctului vieții. în unii indivizi acest impuls al dominării e puternic, iar în alții e slab, abia pâlpâie sau lipsește cu desăvârșire. Din prima categorie
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
integrarea în contexte tradiționale, de pildă în scenariul basmului, pentru care era consacrat limbajul arhaizant-popular: , Ce ține boierul să verifice? Fecioria fetei? Hărnicia ei? Nici vorbă. IQ-ul" (România literară, 30, 2003, 20). În spațiile de pe internet deschise discuțiilor libere, referirile la limitele intelectuale ale interlocutorilor sînt frecvente, IQ-ul substituind în stilul colocvial posibile exprimări mai vulgare: ,vorba unuia: tu ori ai IQ-ul negativ ori nici tu nu crezi ce zici" (chip.ro); ,de când scrii pe forum ți-a
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la care facem referire - este de părere că, în decursul timpului, acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat la baza atât a alcătuirii cărții lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
actorii merg pe încredere. Un atelier e un câmp deschis de lucru, le explică Andrei Șerban. Întrebarea pe care trebuie să ți-o pui mai mult e aceea asupra instrumentului propriu: ,nimic nu-mi aparține, decât eu însumi". Se fac referiri la cartea lui Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, adică la importanța de a te întoarce la studiu, la școală. Revine mereu și mereu în discurs cuvântul pregătire, pregătirea pregătirii. Importanța pregătirii fizice. Diferența dintre stilul de lucru al dansatorului
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
a bucurat îndeajuns de cuvenita atenție a teologilor, ci conceptul în sine a fost tehnicizat, fiind folosit doar în medii monahale și de către cercetătorii patristici. De asemenea, Peter Bouteneff - cel care a alcătuit Cuvântul înainte la volumul la care facem referire - este de părere că, în decursul timpului, acest termen chiar a fost folosit de unii teologi la voia întâmplării. Aceste motive au stat la baza atât a alcătuirii cărții lui Russell, cât și a prezentului studiu. Pornind de la ideea că
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
majoritatea proveniți din spațiul francofon, participă șcând?ț la un colocviu internațional organizat de Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj și Centrul Cultural Francez. Manifestarea este dedicată Anului Jules Verne și operei sale șadică operei Anului!ț, cu referire la localități românești, sub titlul generic Castelul din Carpați". Ultima parte a frazei ar ține mai degrabă de anul Caragiale decât de anul Jules Verne. Ce crede dl. Fărcaș că înseamnă anul Jules Verne, aflăm din finalul notiței: "UNESCO a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
le ieși turnătoria ca la carte. Sintagma "patrupezi din Midwest", prin care cei trei par să se autoidentifice, nu există în textul meu. Scriam cu totul altceva, la genul feminin, nu la masculin, și anume, "patrupedele din Midwest", cu directă referire la o banală realitate statistică. Evocam acele state americane "unde numărul oilor îl covârșește pe cel al oamenilor." După care continuam: "Nu datorită patrupedelor din Mid-West-ul american am dat acestui articol titlul de mai sus. Încerc, pur și simplu, să
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
ca "un Monte-Cristo al Ťcălătoriilor extraordinareť", apare primul castel vernian din Carpați, reședința eroului titular situată undeva în districtul Făgărașului, pe una din culmile muntoase care despart Transilvania de Valahia. Este evocată în roman "măreția sălbatică" a locurilor. Cele câteva referiri la Făgăraș și Transilvania, ca și pomenirea Timișoarei, orașul în care eroul învățase la Școala Normală, sunt elementele de topografie românească din Mathias Sandorf. Acțiunea principală a romanului se desfășoară însă în spații mediteraneene. Castelul din Carpați este cartea în
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
plăcerea, care cuprinde toate plăcerile, având ca soață trândăvia, care poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satan. Despre ea se spune că este una din prilejurile sau pricinile prin care au intrat patimile în noi15. Făcând referire la patima desfrânării, Sfântul Ioan Gură de Aur este de părere că nu în unirea trupurilor stă necurăția, ci în cugete și în intenția omului 16. Sfântul Ioan Damaschin, când enumeră patimile trupești, așează patima desfrânării între patimile trupului: Iar
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
între sexele opuse în afara căsătoriei religioase; relații exagerate fără respectarea perioadelor de post și fără finalitatea nașterii de prunci; relații contra firii între același sex; onania; privitul imaginilor necuviincioase, consimțirea cu gândul la acest păcat, crearea diferitelor scenarii mentale cu referire la desfășurarea patimii, vorbele, glumele și cuvintele ușuratice, triviale și cu dublu înțeles, care constituie aluzii la desfrânare etc. În concluzie, putem afirma că păcatul desfrânării sau curvia este o nebunie a sexului, o funcție sexuală, o folosire anormală a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fiecare eșec, în momentul imediat următor plăcerii. Căci aceasta, prin efemeritatea ei, îi provoacă o suferință care este cu atât mai mare cu cât lupta pentru a dobândi plăcerea a fost mai grea și de o mai lungă durată. Făcând referire la acestea, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: Că dacă cineva ar cerceta acestea cu toată băgarea de seamă și ar putea să adune la un loc toate batjocurile lor, toate nelegiuirile, toate iuțimile cele dese izvorâte fie din suflet
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai puțin observat de critica literară, Țiganiada nu a trecut încă pe sub ochii unui cititor împătimit. Pasionat, vreau să zic, de poemationul lui Budai-Deleanu așa cum doamnele secolului al XIX-lea erau pasionate de romanele lui Balzac. S-au făcut îndeobște referiri la absența cititorului-model, care ar satisface latura de precizie a lecturii, dar a fost ignorată necesitatea unui atașament al lectorului față de text. Epopeea lui Budai-Deleanu nu a avut șansa Eneidei (memorizată de Euler) sau a Crailor... lui Mateiu Caragiale (o
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Theodorescu și ce a făcut el cu Televiziunea, despre mineriade", relatează Ileana Mălăncioiu. "Emisiunea trebuia să fie înregistrată în ziua în care a avut loc mineriada din februarie, fiind amânată din acest motiv. în emisiune, doamna Ileana Mălăncioiu a făcut referire și la aceste evenimente, la mineri", își amintește Vartan Arachelian de emisiunea Cuvântul care zidește. în afara raportului informativ, emisiunea a avut drept consecință o serie de telefoane de amenințare primite acasă de poetă: Cred că aveau un serviciu care se
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
el este și va fi un bun prilej și un bun pretext pentru felurite dezbateri culturale, filologice sau teologice (chiar noi vom publica așa ceva, în numărul viitor al revistei). În ceea ce mă privește, "nu mă interesează", în clipa de față, referirile la fidelitatea sau infidelitatea filmului față de sursele evanghelice, nici oportunitatea sau exactitatea dialogului în aramaică și latină (o găselniță care dă bine, la urma urmei: mai bine să-l auzi pe Pilat rupînd-o pe latinește cu un accent slav, decît
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
2003), iar biserică prin geamie: “dacă el, musulman, se bate pentru acea «geamie» românească, ministrul ar trebui să facă mult mai mult” (vlg 1999). O variație constantă - și semnificativă - privește, în relatările despre musulmani, alegerea între numele Alah și Dumnezeu. Referirea la Alah - semn al distanței - servește adesea la etichetarea musulmanilor: “Neamul lui Allah, pe pamînt valah” (EZ 16.02.2003); “supușii lui Allah” (EZ 20.02.2004); “sărbătoare care, alături de Ramadan, este foarte importantă pentru închinătorii lui Alah” (vlg 1999
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
germană, evreiască) să fie o înfocată adeptă a metisajului. Or, în acest caz, focalizarea pe români (care, mult timp, în Transilvania nici măcar nu aveau un statut de etnie recunoscută) este vag necinstită și rău-intenționată. Poate că involuntar, prin lipsa de referire la ceilalți, Victor Neumann face un rechizitoriu al comportamentului etnic-naționalist și etnic-cultural al românilor. Pe fond are dreptate, dar așa cum prezintă lucrurile (nu se vorbește deloc de etno-naționalismul maghiar din Transilvania - dacă el o fi existînd - afirmațiile scandaloase ale unor
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
unele verigi mai slabe ale creației lor, n-au ocolit prețuirea lor în ansamblu, n-au căzut în abisul negației nedrepte. Și de ce, iarăși, insinuări vexatorii ale lipsei de onestitate, de corectitudine? Ar fi fost mult mai util poziției autorului referirea concretă la cîteva nume, la cîteva texte critice, urmată de o contraargumentație. Altminteri, avem a face cu o execuție in absentia, care lasă gustul dezagreabil al eschivei. Nu se produce astfel o dovadă în răspăr, tocmai în favoarea “atenuării” spiritului critic
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria folcloristicii (citat mai sus), respectiv al lui Iordan Datcu din Dicționarul etnologilor români (vol. II, București, Saeculum I.O., 1998, p. 293 - 294), doar câteva recenzii de întâmpinare a colecției fac referiri directe la această carte și la autorul ei. Este vorba, desigur, despre o realitate neliniștitoare, contrabalansată doar de utilizarea Proverbelor... ca referință mai mult sau mai puțin întâmplătoare în diverse studii tematice despre cultura tradițională. Nu aș merge, însă, în
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
p. 219). Că, din punct de vedere al onestității, multe dintre trimiterile d-lui Mîrșanu sunt suspecte rezultă și din alt fapt, probat de Bibliografie. De exemplu, domnia sa lasă să se înțeleagă că ar fi consultat și ar fi făcut referire în note și comentarii la cărțile din Ab Vrbe condita aflate în toate cele cinci volume ale traducerii românești a operei liviene realizate în anii '60, respectiv I-II (1959), III (1961), IV (p. 1962), V (1963) (p. 222). Sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În prezentarea acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
lui Alexandru cel Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în scrierile vremii pentru prima dată geții de la nord de fluviu și, evident, este evocat - de acum celebrul - episod cu Lysimach și conducătorul trac Dromichaites). De asemenea, autorul face referire și la prezența celților la Dunărea de Jos (sunt trecute în revistă toponimele de sorginte celtică din această regiune) și a bastarnilor. Dacă în debutul primei părți autorul se referă exclusiv la problematica geților de la sud de Dunăre, în partea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]