848 matches
-
aduce În minte obiectele În absența lor (imaginația, astfel Înțeleasă, e o formă mai puternică și fundamentală a memoriei, sau, În cel mai bun caz, e imaginația reproductivă așa cum o Înțelegea Kant); 2) aceea de a alcătui (În colaborare cu reflexivitatea ce combină idei) din trăsături ale unor realități disparate obiecte noi, producând astfel monștri sau himere (În acest caz, imaginația ne pare a fi doar instrumentul unei ludici, al divertismentului). Or, spune Humboldt, este evident că funcția cu adevărat originantă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
refer la acele cărți care, prin racordarea lor la modele științifice de comprehensiune, să depășească un anume localism tematic și metodologic și să ofere chei de interpretare pertinente, logice și accesibile oricui. Analiza represiunii nu poate produce adevărate momente de reflexivitate (și de asumare a unei anumite memorii, mai mult sau mai puțin afectivă) dacă nu este coroborată cu analiza sistemului care a făcut-o posibilă, Într-un anumit moment și Într-un anume gen de societate. Există deci mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prin pronumele eu. În ultimă instanță, referentul "eului" este cel care spune "eu" într-un asemenea enunț-ocurență; pentru a fi "eu", este suficient să ne plasăm în poziția enunțătorului spunând ceva. Prin urmare, în mod obligatoriu, "definiția" deicticelor impune circularitatea, reflexivitatea. La o primă analiză, deicticele personale cum ar fi eu sau tu nu par deloc diferite de termeni precum el, care este, în mod tradițional, situat în aceeași categorie, cea a pronumelor: nici lui el nu i se poate atribui
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
patrulea criteriu, pus în evidență de Arlie Russell Hochschild în cercetarea concretă asupra stewardeselor, si anume „crearea unui produs aducător de profit prin utilizarea muncii emoționale ca factor major în producția lui” (Bolton, 2005, 51Ă. Teoria lui Morris Rosenberg despre reflexivitate Morris Rosenberg, fost profesor la Universitatea Maryland din 1975 până la dispariția să (în 1992Ă, este considerat unul dintre principalii teoreticieni ai șelfului și stimei de sine (Turner și Stets, 2005, 46Ă. Scală pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pentru măsurarea stimei de sine care îi poartă numele („Rosenberg Self-Esteem Scale”, 1965Ă a devenit un instrument de cercetare internațional. Studiind emergentă stimei de sine în adolescență, Morris Rosenberg a ajuns la convingerea că elementul-cheie al acestei construcții îl reprezintă reflexivitatea, capacitatea persoanelor de a se vedea pe ele însele că pe obiecte identificabile prin reacțiile altora față de comportamentele lor. Astfel, individul este atat subiect cunoscător, cât și obiect al cunoașterii. Prin reflexivitate persoanele dobândesc conștiința de sine, își dau seama
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
convingerea că elementul-cheie al acestei construcții îl reprezintă reflexivitatea, capacitatea persoanelor de a se vedea pe ele însele că pe obiecte identificabile prin reacțiile altora față de comportamentele lor. Astfel, individul este atat subiect cunoscător, cât și obiect al cunoașterii. Prin reflexivitate persoanele dobândesc conștiința de sine, își dau seama cine sunt ei din punctul de vedere al altora. Reflexivitatea „își are rădăcinile în procesele sociale, în particular în procesele de asumare a rolului altora și de apreciere a șelfului din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
că pe obiecte identificabile prin reacțiile altora față de comportamentele lor. Astfel, individul este atat subiect cunoscător, cât și obiect al cunoașterii. Prin reflexivitate persoanele dobândesc conștiința de sine, își dau seama cine sunt ei din punctul de vedere al altora. Reflexivitatea „își are rădăcinile în procesele sociale, în particular în procesele de asumare a rolului altora și de apreciere a șelfului din perspectiva altora” (Rosenberg, 1990, 3Ă. Morris Rosenberg a identificat două tipuri de reflexivitate: 1Ă reflexivitatea cognitivă, capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
din punctul de vedere al altora. Reflexivitatea „își are rădăcinile în procesele sociale, în particular în procesele de asumare a rolului altora și de apreciere a șelfului din perspectiva altora” (Rosenberg, 1990, 3Ă. Morris Rosenberg a identificat două tipuri de reflexivitate: 1Ă reflexivitatea cognitivă, capacitatea de a percepe, evalua, analiza fiecare aspect al șelfului, de a realiza sinteză multiplelor aspecte și de a stoca informațiile despre self; 2Ă reflexivitatea agentică, abilitatea de a controla și de a regla șelful. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de vedere al altora. Reflexivitatea „își are rădăcinile în procesele sociale, în particular în procesele de asumare a rolului altora și de apreciere a șelfului din perspectiva altora” (Rosenberg, 1990, 3Ă. Morris Rosenberg a identificat două tipuri de reflexivitate: 1Ă reflexivitatea cognitivă, capacitatea de a percepe, evalua, analiza fiecare aspect al șelfului, de a realiza sinteză multiplelor aspecte și de a stoca informațiile despre self; 2Ă reflexivitatea agentică, abilitatea de a controla și de a regla șelful. De asemenea, Morris Rosenberg
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
perspectiva altora” (Rosenberg, 1990, 3Ă. Morris Rosenberg a identificat două tipuri de reflexivitate: 1Ă reflexivitatea cognitivă, capacitatea de a percepe, evalua, analiza fiecare aspect al șelfului, de a realiza sinteză multiplelor aspecte și de a stoca informațiile despre self; 2Ă reflexivitatea agentică, abilitatea de a controla și de a regla șelful. De asemenea, Morris Rosenberg a emis ipoteza că reflexivitatea poate fi orientată fie spre self ca întreg, fie spre diferite componente ale șelfului luate separat. Cand reflexivitatea este orientată spre
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
percepe, evalua, analiza fiecare aspect al șelfului, de a realiza sinteză multiplelor aspecte și de a stoca informațiile despre self; 2Ă reflexivitatea agentică, abilitatea de a controla și de a regla șelful. De asemenea, Morris Rosenberg a emis ipoteza că reflexivitatea poate fi orientată fie spre self ca întreg, fie spre diferite componente ale șelfului luate separat. Cand reflexivitatea este orientată spre părțile ce alcătuiesc șelful, ea poate fi centrată pe aspectele exterioare, deschise, publice, vizibile (de exemplu, focalizarea pe caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
despre self; 2Ă reflexivitatea agentică, abilitatea de a controla și de a regla șelful. De asemenea, Morris Rosenberg a emis ipoteza că reflexivitatea poate fi orientată fie spre self ca întreg, fie spre diferite componente ale șelfului luate separat. Cand reflexivitatea este orientată spre părțile ce alcătuiesc șelful, ea poate fi centrată pe aspectele exterioare, deschise, publice, vizibile (de exemplu, focalizarea pe caracteristicile fizice, corporaleă sau pe aspectele interne (gândire, emoțiiă. „Reflexivitatea umană transforma radical natură emoțiilor” reprezintă teza centrală a
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
fie spre diferite componente ale șelfului luate separat. Cand reflexivitatea este orientată spre părțile ce alcătuiesc șelful, ea poate fi centrată pe aspectele exterioare, deschise, publice, vizibile (de exemplu, focalizarea pe caracteristicile fizice, corporaleă sau pe aspectele interne (gândire, emoțiiă. „Reflexivitatea umană transforma radical natură emoțiilor” reprezintă teza centrală a teoriei despre reflexivitate, după cum afirmă însuși Morris Rosenberg (1990, 3Ă. Această teza, în opinia mea, legitimează deplin abordarea sociologică a emoțiilor. Conform teoriei despre reflexivitate, există trei modalități de transformare a
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
spre părțile ce alcătuiesc șelful, ea poate fi centrată pe aspectele exterioare, deschise, publice, vizibile (de exemplu, focalizarea pe caracteristicile fizice, corporaleă sau pe aspectele interne (gândire, emoțiiă. „Reflexivitatea umană transforma radical natură emoțiilor” reprezintă teza centrală a teoriei despre reflexivitate, după cum afirmă însuși Morris Rosenberg (1990, 3Ă. Această teza, în opinia mea, legitimează deplin abordarea sociologică a emoțiilor. Conform teoriei despre reflexivitate, există trei modalități de transformare a emoțiilor din entități biologice în entități sociale: 1Ă identificarea emoțiilor, care ține
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sau pe aspectele interne (gândire, emoțiiă. „Reflexivitatea umană transforma radical natură emoțiilor” reprezintă teza centrală a teoriei despre reflexivitate, după cum afirmă însuși Morris Rosenberg (1990, 3Ă. Această teza, în opinia mea, legitimează deplin abordarea sociologică a emoțiilor. Conform teoriei despre reflexivitate, există trei modalități de transformare a emoțiilor din entități biologice în entități sociale: 1Ă identificarea emoțiilor, care ține de reflexivitatea cognitivă (interpretarea, atribuirile, inferențele emoțiiloră; 2Ă exteriorizările emoțiilor, controlul și reglarea emoțiilor, procese ce produc efectele asupra celorlalți; 3Ă trăirile
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
afirmă însuși Morris Rosenberg (1990, 3Ă. Această teza, în opinia mea, legitimează deplin abordarea sociologică a emoțiilor. Conform teoriei despre reflexivitate, există trei modalități de transformare a emoțiilor din entități biologice în entități sociale: 1Ă identificarea emoțiilor, care ține de reflexivitatea cognitivă (interpretarea, atribuirile, inferențele emoțiiloră; 2Ă exteriorizările emoțiilor, controlul și reglarea emoțiilor, procese ce produc efectele asupra celorlalți; 3Ă trăirile interne ale emoțiilor, care se reflectă în starea internă de excitare (nivelul excitației senzoriale, durataă. 3.4.1. Identificarea emoțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
1990, 8Ă, „exteriorizarea emoției nu este un simțământ interpersonal; este un proces interpersonal”. Prin exteriorizarea, afișarea, punerea în evidență a emoțiilor, determinăm anumite efecte asupra celorlalți (vezi dramaturgia lui Erving Goffman, 1959Ă. Morris Rosenberg face distincție între exteriorizarea emoțiilor datorată reflexivității și exteriorizarea neautentica a emoțiilor cu scopul de a-i impresiona pe alții. Pentru că nu este deloc ușor să fii un bun actor emoțional, Morris Rosenberg dezvăluie câteva modalități (trucuri, născociriă pentru managementul emoțiilor. „În general, sunt trei tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de a-și impune punctul de vedere, știe să se apere. Pledoaria ei se îndreaptă împotriva acelor atacuri care priveau feminitatea și rolul ei ca pe ceva negativ, insignifiant, și atrage consimțământul criticilor moderni. Aceștia au lăudat, în mod deosebit, „reflexivitatea” discursului târgoveței, care încearcă să combată niște opinii mai mult decât rigid consolidate, chiar intrinseci gândirii Evului Mediu.51 Personajul feminin reușește să sesizeze un aspect deosebit de important și anume că atitudinea misogină nu era generală, ci aparținea, mai curând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care mergi , nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune!” Acum că viața a fost reinvestită cu sens, se poate din nou reinstaura o ierarhie a valorilor, din nou se poate face o pledoarie pentru înțelepciune, pentru reflexivitate dar și pentru acțiune. Munca devine Umanul este viciat de o cunoaștere limitată, incompatibilă cu omnisciența divină. „Cum nu știi care e calea văntului, nici cum se fac oasele în păntecele femeii însărcinate, tot așa nu cunoști nici lucrarea lui
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
Spiritele). În romanul Sângele Solovenilor (1908) T. abordează o temă naturalistă cu mijloacele prozei sămănătoriste. Procedeul narativ nu e, ca în compunerile scurte, relatarea neutră, ci istorisirea pătrunsă de lirism, diluată de sentimentalisme, încetinită prin descrieri artificioase, incluzând dulcegării și reflexivitate banală, șubrezită prin intervenții auctoriale naive (aprecieri, caracterizări, comentarii omnisciente), prin sfătoșenie, prin dialoguri siropoase. Subiectul pornește de la o situație analoagă celei din schița sadoveniană de tinerețe Doi feciori. Boierul Isaie Murat are doi băieți: unul legitim, Andrei, celălalt, Mitruț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
interese și motive, idealuri și opțiuni ale unor parțialități sociale în problemele contradictorii ale devenirii, în scopul exercitării unei dominații sau, cel puțin, a unei influențe asupra acestei deveniri, ideologicul este departe de pozitivitatea și neutralitatea logicului, dar și de reflexivitatea și detașarea contemplativă a metalogicului. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând ipostazei logice a gândirii sunt "exploatate" și deturnate de gândirea ideologică, fiind folosite pentru argumentarea pozițiilor unor parțialități sociale angajate politic, respectiv, pentru contracararea demersurilor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
regularități și, pe baza acestora, oferă soluții respectivelor probleme prin concepte, judecăți, raționamente, demonstrații și argumente, operații și procese de gândire ce dau conținut științelor, în cazul nostru, științelor politice și aplicațiilor acestora. Metalogicul, la rîndul său, prin distanțare și reflexivitate oferă deschiderea spre cerul valorilor spirituale și al principiilor morale, dar și spre profunzimile psihicului uman individual și colectiv. Nici una dintre aceste ipostaze, însă, nu se poate erija într-un test al rezonabilității politice, căci fiecare dintre ele conține deja
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
absurdului existenței. S-ar mai putea evidenția și un filon sentimental-nostalgic în scrisul literar al lui V., fără vreo rezonanță în manifestările publicistice ale jurnalistului sau în mesajele lui politice. Proza artistică se impune astfel și ca o compensație a reflexivității și a analismului psihologic în raport cu activismul și tendința de făptuire realistă a politicianului. De unde și doza substanțială de poezie din paginile romanului. Cartea, remarcabilă prin unitatea și concentrarea acțiunii ce oscilează între idealitate și grotesc, s-a bucurat de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
oamenilor sunt elementele de bază. În subtext cartea este un fel de jurnal intim întins pe doi ani, 1925-1926, mascat de pretextul confesiunii zilelor întrupate în personaje, eliminând clasicele notații cotidiene cu referiri directe la fapte și susținut exclusiv de reflexivitate și reverie. SCRIERI: Rătăcire, București, 1923; Fata-sport, București, 1925; Și zilele grăiesc, cu desene de Nadia Grossman Bulyghin, București, 1927. Repere bibliografice: „Rătăcire”, DMN, 1923, 5 966; V.Z., Un nou roman, DMN, 1923, 5 982; Al. Bogdan, Un nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
societățile "moderne", industriale etc., în funcție de denumiri), ceea ce înseamnă că diversele enunțuri teoretice sunt supuse unei verificări reflexive imposibil de dus la bun sfârșit, de vreme ce această verificare este complicată de decupajele epistemice și condamnată să confrunte materiale și abordări eterogene. Această reflexivitate necesară îi constrânge pe antropologi să nu rețină din societățile "moderne" din centrul sau de la periferia capitalismului după termenii în uz la acea dată decât unele scheme abstracte și generale ale sistemelor lor socioeconomice, contrastând cu abundența de detalii ce
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]