85,017 matches
-
de apă, împreună cu niște pahare. "Conducător" și suită ne întâmpinară cu brațele ridicate, "Conducătorul" începu niște cuvinte de bun venit. Keyserling însă, cu un râs răsunător, fără a răspunde la salutul pretorienilor, îi aplică Ducelui genevez un pumn ușor în regiunea stomacului, apoi două lovituri cu palma peste umăr și spate, ceea ce produse instantaneu o pierdere de autoritate și le provocă o indignată surpriză acoliților. Dar filosoful nu le lăsă timp să se manifeste. Bătu din palme și strigă: "Aduceți imediat
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
găsește, în principal, două: o anume aderență la avangardiști și "atracția către sex, asociată unui registru imaginativ și lexical ostentativ vulgar". Mult mai inflamat se arată însă Cornel Ungureanu care anunță prăbușirea "Centrului" și afirmă categoric existența unei "Românii a regiunilor". "Cel mai bun traducător român al lui Nietzsche locuiește de-o viață în satul Belint", anunță criticul timișorean, deși Cronicarului i s-ar fi părut mai important, iar cititorilor anchetei le-ar fi fost mai de folos numele respectivului traducător
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
politică. O echipă navetistă între A și B era Sportul Studențesc, care avea zile bune doar cînd Partidul decidea că echipa studențimii bucureștene trebuia sprijinită de UTC. Cu "Știința Craiova" lucrurile au stat totdeauna altfel. Era echipa orașului și a regiunii, pînă la reorganizarea administrativă care a dus la reapariția județelor. Chiar dacă, după înființarea fabricii de locomotive "Electroputere" s-a luat decizia ca ea să aibă și o echipă de fotbal, craiovenii au rămas fideli "Științei". A fost un miracol că
Craiova minima by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11803_a_13128]
-
este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu prisos. Acestei inovațiuni, inspirate de cea mai înaltă echitate din partea statelor mari, se datorește existența statelor mici deja independente. Astfel, fizionomia unei importante regiuni a continentului s-a schimbat într-o jumătate de secol ca prin minune.[...] Asta e bine; asta dovedește netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea civilizațiunii. Experiența făcută cu tînăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomația europeană să urmeze
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
termenul, nu a fost cu intenția de-a face o glumă” (onlinesport.ro). Sensul de petrecere al lui bairam (evoluție semantică foarte firească) e vechi în română și este atestat, de pildă, în corespondența lui Creangă. Ceea ce probabil diferă de la regiune la regiune e uzul său în limbajul tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o gagică la un bairam”, fanclub.ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
a fost cu intenția de-a face o glumă” (onlinesport.ro). Sensul de petrecere al lui bairam (evoluție semantică foarte firească) e vechi în română și este atestat, de pildă, în corespondența lui Creangă. Ceea ce probabil diferă de la regiune la regiune e uzul său în limbajul tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o gagică la un bairam”, fanclub.ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica un bairam
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra e un important centru de schimb între produsele acestei regiuni deosebite și un însemnat centru pentru industria lemnului.” 5) Potrivit aceleiași enciclopedii, în oraș existau nu două, ci trei fabrici de mezeluri, așadar îndemnul de a te cîntări adesea era cu atît mai întemeiat. Într-un caiet de geografie al
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
căile de ieșire din singurătatea lumii și de mersul spre izvorul de ființă și veșnicie, va trebui să vorbească de acum revista Caete de dor“. Refugiul scriitorului din exil în singurătatea sa esențială înseamnă instalarea protectoare și creatoare într-o „regiune transcendentală“, de unde răspunde unei chemări a Dorului, substitut metaforic și filosofic al Neamului. Iar pentru exilat „Neamul românesc e mai întâi și mai întâi o realitate ontologică“, nu una biologică, sociologică sau politică. O asemenea condiționare trimite într-o direcție
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
întâlnirea ambasadorului SUA în România, J. C. Rosapepe cu românii din Florida. Cum nu doream să plătesc pentru sală intalnirei și mai știam că acesta din urmă este prietenul președintelui William J. Clinton, m-am adresat conducătorului partidului democrat din regiune, Mitch Caesar, cerând ajutor. Cum ultimul nu mi-a dat un răspuns decât târziu, și acela negativ, am cerut ajutorul partidului republican: răspunsul a fost de data aceasta pozitiv, dar nu fără cu o condiție: la întâlnire să participe și
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
nord de fluviu și, evident, este evocat - de acum celebrul - episod cu Lysimach și conducătorul trac Dromichaites). De asemenea, autorul face referire și la prezența celților la Dunărea de Jos (sunt trecute în revistă toponimele de sorginte celtică din această regiune) și a bastarnilor. Dacă în debutul primei părți autorul se referă exclusiv la problematica geților de la sud de Dunăre, în partea a doua se face referire la geții și dacii din Carpați și de la Dunărea de Jos. Cu riscul de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care au staționat în această regiune sau au participat la campaniile militare ale împăratului Traian. Așezările romane din provincie sunt tratate din perspectiva celor cu caracter urban (cele 12 orașe din Dacia și evoluția statutului lor juridic) și a celor rurale, unde, din păcate, informațiile sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de succint, autorul limitându se la a menționa o sumă de divinități din panteonul greco-roman adorate în această regiune și cunoscute în special grație inscripțiilor. Sfârșitul stăpânirii romane în Dacia este tratat aparte; această problemă a generat și generează încă vii controverse în literatura de specialitae. După fixarea contextului istoric în care s-a petreut acest eveniment și după
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
câteva pagini dacilor liberi și în special relațiilor acestora cu Imperiul roman. Ultima parte, intitulată Dacoromania (p. 309-361), pune în discuție evenimente petrecute ulterior retragerii romane de la nord de Dunăre. Astfel, sunt analizate pe larg efectele reformelor lui Dioclețian asupra regiunii de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul clar de a întări apărarea limes-ului danubian. Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ei alcătuiesc o lume unde libertatea a devenit instrumentul indiferenței, al cruzimii, al ne-simțirii. O generație care își trăiește un zgomotos faliment moral, după ce a vibrat pentru dramele din Vietnam și Cambogia, determinând retragerea americană nu și pacea în regiune, după ce a erodat codul moral al tradiției, după ce au disprețuit valorile materiale și avantajele oferite de ele, s-au repezit să le acumuleze, determinând relativizarea convențiilor nu și instaurarea adevărului. Acolo unde compasiunea a murit, nici știința nu poate rezolva
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
dacă eficiența “Collegia fabrorum” a fost atât de limitată și de aproximativă, cum altfel poate fi cea a unor cercetători singuratici și priviți chiorâș, de către “modernitatea” cea cu mintea blocată, În borborosul materieiPrakrti...?! “Lupul a fost un animal respectat În regiunea istorico-culturală din sud-estul Europei. El deține un loc important În fauna sgraffitată si pictată pe ceramica de Cucuteni, cu rost ritual sau ceremonial. era un corp de balaur cu cap de lup, care apare figurat si pe columna lui Traian
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
stătea cu capul aplecat și citea ținând pe genunchi Doxurile sau romanele de 15 lei ce erau la modă pe atunci. Începând să Învârtească nuiaua Între degete se adresa vinovatului cu accentul lui pitoresc (Uite că nu știu din ce regiune era de vorbea buruienos și cu ticul “Mâ”. Țigan nu era, cred mai de grabă că era dinspre Dunăre) Mâ mârlane mâ! Ce desenai io pe tablă? Păiiiiii (Îi trebuia timp să se dezmeticească) o monocotiledonată. Mono ce? Coti... Ia
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
termenul stabil al unei ecuații mai complicate, un fel de constantă a cărei valoare solicită recalculări periodice. Ce este Vladia nu e ușor de răspuns, dar sunt câteva lucruri sigure. E un orășel de provincie, undeva în sudul Moldovei, o regiune exclusiv viticolă, mărginită de pustiu sau de câmpie, într-o parte de orașul și băile Comana. E o margine de lume, un loc abstras din fluxul evenimentelor (pe aici războiul nu a ajuns). În privința spațiului, accentul este pus pe ideea
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
DR. MATEM. MARIUS TURNEA<footnote Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iași, Facultatea de Chimie Industrială footnote> Studiul amestecării într-un bioreactor cu agitare mecanică pentru lichide de fermentație ale S. cerevisiae a indicat faptul că la turații reduse, sub 300 rpm, regiunea cu cea mai slabă amestecare este situată în zona inferioară a bioreactorului, datorită acumulării prin depunere a biomasei. Odată cu creșterea turației agitatorului, biomasă este distribuită în volumul lichidului de fermentație, ceea ce induce o micșorare a eficienței amestecării în regiunea superioară
STUDIUL DISTRIBUTIEI INTENSITATII AMESTECARII IN BIOREACTOARE PENTRU CULTURI DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by ELENA FOLESCU () [Corola-journal/Science/84118_a_85443]
-
rpm, regiunea cu cea mai slabă amestecare este situată în zona inferioară a bioreactorului, datorită acumulării prin depunere a biomasei. Odată cu creșterea turației agitatorului, biomasă este distribuită în volumul lichidului de fermentație, ceea ce induce o micșorare a eficienței amestecării în regiunea superioară, mai îndepărtată de cele două agitatoare. Pentru anumite valori ale turației, în funcție de cantitatea de biomasă din lichid, timpul de amestecare are aceleași valori pentru pozițiile 1 - 3 ale senzorului de pH, apropiate cu cele înregistrate pentru poziția 4, ceea ce
STUDIUL DISTRIBUTIEI INTENSITATII AMESTECARII IN BIOREACTOARE PENTRU CULTURI DE SACCHAROMYCES CEREVISIAE by ELENA FOLESCU () [Corola-journal/Science/84118_a_85443]
-
a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
op.22. nr.1, încheiat la 1 decembrie 1920. Câteva caracteristici transpar din partea întâi a Cvartetului în do major pe care le enunțăm: a) Juxtapunerea diatonicului și cromaticului, înterpătrunderea unor aspecte diferite, amplificate ca atare. b) Frecvența modulațiilor, care caută regiuni tonale îndepărtate, descriind o evoluție în cicluri. c) Ruperile de ritm interior dau dinamism acțiunii, împingând substanța tematică spre culminații succesive, subliniate în spirit concertant. d) Dezvoltarea îmbracă ipostaze variaționale melodic, ritmic și agogic enunțate cu grijă. e) Revigorarea reprizei
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
aceste poeme pot avea mai multe forme. Ele sunt în general scurte, fiind formate din două până la șapte versuri. Cele mai multe poeme au cinci versuri. Autorul acestor poeme nu este întotdeauna cunoscut, dar se știe că există poeme create în toate regiunile geografice în care muzica arabo-andaluză a fost prezentă sau cu care a interacționat : Orient, Al-Andalus, Africa de Nord. Tradiția muzicală arabă cere ca o analiză a unei piese muzicale să pornească de la textul literar poetic, deoarece versurile sunt înfrumusețate prin adăugarea muzicii
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
a apărut în muzica arabo-andaluză la o dată relativ târzie, fiind adus în Africa de Nord odată cu dominația otomană. În muzica turcă, instrumentele de suflat sunt adeseori asociate cu coardele și percuția. Nay-ul a rezistat în cadrul orchestrelor de tip nouba numai în anumite regiuni din Algeria. Instrumentele de tip european au pătruns în muzica arabo-andaluză relativ târziu, în a doua jumătate a sec. XIX. Vioara și viola au fost adoptate pe scară largă de către muzicienii orientali, probabil datorită asemănării lor cu rebab-ul tradițional
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
grup urcă la octavă, păstrând însă nealterat desenul melodic. Aceste două tipuri de antifonie - cea așa-zis clasică și cea de tip grec - se regăsesc și astăzi în diferitele repertorii din nordul Africii, dar și în muzicile populare din unele regiuni de pe teritoriul Spaniei - provinciile Andaluzia și Murcia. În Maroc, transformarea responsorialului în antifonie - preluarea de către un cor a rolului deținut de solist - este extrem de evidentă. Există chiar și variante în care în loc de două grupuri, găsim doi soliști ce își răspund
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei răsăriri spontane și izolate, la sud și la nord explicabilă printr-o... inexplicabilă comunitate spirituală între neamurile ambelor regiuni. Lămurire într-adevăr stranie, care nelămurește mai degrabă și mai mult lucrurile... chiar dacă însuși autorul crede în „existența unui fond ritmic comun la popoarele vechi... conservat prin tradiție și transimis din generație în generație, în jocul romînesc”. Totuși rămîne de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]