672 matches
-
se realizează comunicarea reciprocă dintre oameni, adică limbajul. Funcția primordială și fundamentală a limbii și a limbajului este, deci, comunicativă. Indisolubil legată de aceasta, este și o altă funcție: cea cognitivă. Urmează apoi o serie de funcții auxiliare derivate; funcția reglatoarei (sistematizarea și organizarea celorlalte procese psihice - percepția, memoria, etc.), funcția expresivă (de exprimare a stărilor afective) și funcția persuasiva (acțiunea asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
se realizează comunicarea reciprocă dintre oameni, adică limbajul. Funcția primordială și fundamentală a limbii și a limbajului este, deci, comunicativă. Indisolubil legată de aceasta, este și o altă funcție: cea cognitivă. Urmează apoi o serie de funcții auxiliare derivate; funcția reglatoarei (sistematizarea și organizarea celorlalte procese psihice - percepția, memoria, etc.), funcția expresivă (de exprimare a stărilor afective) și funcția persuasiva (acțiunea asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
de specialitate, putem sintetiza câteva efecte esențiale pe care activitatea de tip jogging le determină asupra aparatului cardiovascular: bradicardia de repaus și relativă de efort; alungirea sistolei, ca economie de travaliu, cât și a diastolei cu favorizarea fluxului coronarian; dilatația reglatoare a inimii prin mărirea cavităților acesteia; volumul mare al cavităților și cantitatea mare de sânge rezidual conferă cordului antrenat posibilitatea de a expulza în efort un volum sistolic mai mare; scăderea consumului de oxigen la 20-35 cm3 O2/minut față de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
prin scăderea producŃiei de oxid nitric la nivel endotelial și prin creșterea vâscozităŃii sângelui. Cercetările au arătat o creștere semnificativă a nivelului bazal al rezistenŃei microvasculare la fumători, în comparaŃie cu nefumătorii. S-a observat o destabilizare complexă a mecanismelor reglatorii ale microcirculaŃiei la fumători, anormalitatea vasodilataŃiei de repaus, afectarea mecanismelor vasodilatatoare endotelial dependente sau endotelial independente, restabilirea paradoxală a vasodilataŃiei endotelial dependente, ca răspuns la fumatul acut. 45 Aportul tisular de oxigen este corelat cu perfuzia tisulară. S-a observat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a dat un suflu nou prin proiectul propus de către "A Treia Cale" avansat teoretic de Giddens (1998), iar la nivel politic de guvernarea Blair proiect care susține rolul central al "antreprenoriatului social" în revitalizarea comunității, statul neavând decât o funcție reglatoare. 17 Nu există un set universal de indicatori ai sistemului educațional, ci distincte: economiștii consideră educația ca un tip de investiție ce conduce la anumite rate individuale sau sociale de revenire; sociologii, pedagogii, psihologii, demografii disting între indicatori ai dezvoltării
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
acțiunea următoarelor regularități (legități) necesare: a) Legea motivației. Învățarea este o activitate esențial motivată și orientată spre cunoaștere, spre sensibil, spre rațional și comunicativitate. Motivația face ca învățarea să se producă și să se autosusțină; este generatoare de energie; este reglatoare de tempou; operează ca factor selector de scopuri și obiective; este raționalizatoare de efort și timp, stimulatoare pentru reușita/performanța celui care învață, incitatoare pentru noi experiențe de internalizare a valorilor. De reținut: învățarea este și producătoare de bariere și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z. Zona
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a le discuta pe toate ar fi, evident, fastidios"66. Clasificarea cel mai frecvent citată și acceptată este cea realizată de Paul Ekman și Wallace Friesen, care, în anul 1969 au grupat gesturile în cinci categorii, respectiv: > emblemele; > ilustratorii; > dispozițiile; > reglatorii; > adaptorii 67. Primele două categorii sunt caracterizate drept conștiente, în timp ce dispozițiile sunt considerate a fi inconștiente, atât pentru persoana care le pro-duce, cât și pentru cea care le percepe vizual în momentul producerii lor. Emblemele Emblemele sunt gesturi ale corpului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
gestionează și își reglează expresiile faciale de emoție, mai ales în prezența altora 72. Deși studiile lui Ekman demonstrează că expresiile faciale ale emoțiilor primare sunt universale, alte informații precum individualismul și colectivismul joacă un rol esențial în exprimarea emoțiilor. Reglatorii Reglatorii nonverbali sunt acele comportamente și acțiuni care guverneaza, direcționează și/sau conduc conversația. Pe durata conversației, contactul direct prin intermediul privirii și răspunsul afirmativ prin mișcarea specifică a capului, comunica, în mod tipic, înțelegerea (acordul) sau ceea ce interlocutorul înțelege că
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și își reglează expresiile faciale de emoție, mai ales în prezența altora 72. Deși studiile lui Ekman demonstrează că expresiile faciale ale emoțiilor primare sunt universale, alte informații precum individualismul și colectivismul joacă un rol esențial în exprimarea emoțiilor. Reglatorii Reglatorii nonverbali sunt acele comportamente și acțiuni care guverneaza, direcționează și/sau conduc conversația. Pe durata conversației, contactul direct prin intermediul privirii și răspunsul afirmativ prin mișcarea specifică a capului, comunica, în mod tipic, înțelegerea (acordul) sau ceea ce interlocutorul înțelege că s-
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fel de alte semnale nu vor putea diferenția între aceste emoții pozitive. Poate va fi descoperit un semnal vocal distinct"191. Așa cum sugerează Wiener și colaboratorii 192, comportamentele vizuale pot fi considerate că reglatori care indică producerea comunicării: pentru vorbitor, reglatorii ascultătorului sugerează înțelegerea, confuzia, acordul sau dezacordul, iar pentru ascultător, reglatorii vorbitorului indică faptul că el continuă să codifice, verificând dacă ascultătorul îi decodifica mesajele. Concluzii: 1) adeseori, adolescentul nu-și exteriorizează problemele într-un mod direct, tocmai pentru că intensitatea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pozitive. Poate va fi descoperit un semnal vocal distinct"191. Așa cum sugerează Wiener și colaboratorii 192, comportamentele vizuale pot fi considerate că reglatori care indică producerea comunicării: pentru vorbitor, reglatorii ascultătorului sugerează înțelegerea, confuzia, acordul sau dezacordul, iar pentru ascultător, reglatorii vorbitorului indică faptul că el continuă să codifice, verificând dacă ascultătorul îi decodifica mesajele. Concluzii: 1) adeseori, adolescentul nu-și exteriorizează problemele într-un mod direct, tocmai pentru că intensitatea trăirilor sale este atat de mare, încât îi creează o anumita
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acestuia, apărute ca urmare a suprasolicitării fizice și psihice În timpul muncii și condițiilor contemporane de viață. În cadrul măsurilor de profilaxie intră diferite proceduri de refacere, practicate În timpul și după ziua de muncă, cum ar fi: masaj, Înot, saună, remedii psiho reglatoare și altele. Fitnessul de tonifiere-sportivă joacă un rol important În sistemul de pregătire al sportivului. Acesta este Îndreptat spre restabilirea posibilitățile funcționale și adaptative ale organismului după o perioadă lungă de antrenamente dificile și Încărcături competiționale, În special În cazul
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]