586 matches
-
pasaje nu o susțin. Mai rar, doar de cincizeci și șapte de ori176, dintre care de 41 de ori în Iov și de numai patru ori în Psalmi 177, apare o altă variantă a acestui nume: ’Eloah, probabil prin derivare regresiva de la ’Elohm. Este caracteristic unor texte voit arhaizante. La modul general, se poate afirma că, în textele în care nu apare numele YHWH, functioneaza că nume propriu al divinității ’Elohm sau ’Eloah, în vreme ce în textele unde este folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
decât stări gradate pe care ne mișcăm continuu, în funcție de împrejurări. „Valoarea este continuă Și trebuie să fie găsită în integrarea creativă care rezultă din schimbarea progresivă. Dimpotrivă, deprecierea valorii trebuie să fie găsită în dezintegrarea destructivă care rezultă din schimbarea regresivă... Există similitudine între adevăr Și valoare. Adevărul are valoare iar valoarea este adevărată. Valoarea este cea mai înaltă formă a adevărului” (Hill, Owen, 1984). Teza despre valoarea adevăr Și despre adevărul valoare ne însoțește în majoritatea demersurilor Și întreprinderilor noastre
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
un determinism istoric. Pe de altă parte, ar trebui discutat dacă cele șase forme se constituie într-un sistem vertical care să stabilească că gradul cel mai mare de dezirabilitate și de plenitudine îl deține regalitatea, iar apoi, în ordine regresivă, aristocrația, politeia, democrația, oligarhia și, supremul rău, tirania, sau, dimpotrivă, că o ordonare de la supremul bine, la supremul rău nu este avută în vedere de către Aristotel. Oricum, un lucru este cert: Aristotel nu-și imaginează nici un moment că o comunitate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe cea heterofilă (cei de sex opus) etc.; b) există o structură proprie stadiului și nu doar o juxtapunere de proprietăți; c) această structură reconvertește achizițiile anterioare care nu dispar, ci se manifestă doar în altă formă, iar în situații regresive pot apărea din nou; d) fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare; e) fiecare stadiu reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice, echilibru însă relativ, care conține în sine germenii trecerii la un nou stadiu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativitatea ar putea fi motivată de nevoia de a compensa impulsurile agresive sau distructive inconștiente (de exemplu, Fairbain, 1938; Segal, 1957; Sharpe, 1930, 1950; Stokes, 1963). Alții au afirmat că ego-ul axat pe realitate ar putea utiliza imboldurile și procesele regresive, amorale ale id-ului inconștient, pentru a produce idei creative prin intermediul „regresiei în slujba ego-ului” (Bellak, 1958; Kris, 1952). Chiar dacă credința că creativitatea este un mijloc de îndeplinire a nevoilor inconștiente sau de rezolvare a conflictelor psihologice a persistat la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cunoscută, În acest sens, remarca făcută unui copil de către un bătrân: „Copile, tu cu fiecare zi care trece Înveți câte ceva, pe când eu, cu fiecare zi care trece, uit câte ceva”. Μ Nu toate actele de autoblamare pot fi privite ca atitudini regresive. Cele care sunt moderate și efectuate cu realism pot reprezenta condiții pentru obținerea unei mai bune imagini despre sine. Μ Înainte de a judeca pe cineva din jurul nostru, ar trebui să ne Întrebăm: oare cum ne-ar judeca acesta, dacă ar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
impuneri „armate”, poporul rămânea în realitate perfect străin de cultura puterii (din punct de vedere fizic și existențial), el își reafirma, fie și inconștient, propria demnitate. În orice caz, fascismul nu ar mai fi posibil astăzi decât într-un proces regresiv violent (prin care să se întâmple în toată țara ce s-a petrecut în Reggio Calabria): dar atâta vreme cât puterea imobilizează și leagă de sine „masele” prin acea ideologie hedonistă despre care oferă iluzia că ar fi realizabilă (și pe care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
redactor la revista „Ateneu” din Bacău, unde, începând cu 1990, este redactor-șef. Debutează în revista „Flacăra Iașului”, cu poezie, în 1954. Prezență discretă în lumea literară, definitiv legat de revista băcăuană „Ateneu”, A. este un introspectiv, urmăritor de aventuri regresive, elegiac în cadrele „vitaliste” ale poeziei și atent la meandrele psihologice chiar în plin dinamism epic. A debutat (sub un moto din Mateiu I. Caragiale) cu volumul Țara de lut sau Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
o ecuație de tipul xAxyB este - se pare - insuportabil de frustrantă. Dincolo de real și ficțional Cornel Vâlcu: Revin la ceva ce Corin a spus deja de vreo două ori: că poate ar trebui depășită, dar - cred eu - Într-un sens regresiv, o anumită dihotomie. Dihotomia pe care toți o avem Înscrisă În modul nostru de a gândi Între real și ficțional și care la noi funcționează În felul următor, fără să ne putem apăra sau feri de ea: suntem obișnuiți să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
față de adevărul la care trebuie să ajungem În final. Or, cred că tu, Mihaela, ai avea nevoie, mai degrabă decât de o lume de ficțiuni, de o lume constituită din ceva care este anterior (de asta spuneam că vreau depășirea regresivă a dihotomiei) distincției Înseși dintre real și ficțional care și este semnificativ. Scrii În final: „Nu contează dacă lumea este concepută drept reală sau numai imaginată: maniera În care o Înțelegem este aceeași”. Ar trebui un soi de experiență a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
amânare, o indecizie a etalării sensului în majoritatea poemelor. Acesta fiind regimul general al liricii lui R., o relativă evoluție nu poate fi totuși respinsă. Ninge la izvoare umple pliurile unei recuzite modic decrepite (pluvială-lichidă-autumnală etc.) - direcționată cel mai adesea regresiv, către un spațiu al unei blânde surpări cvasiamniotice - cu sonoritățile unei retorici care, deși reflexivă și „timidă” temperamental, lasă suficient spațiu pozei incongruente. Nicolae Manolescu sesiza aici „un anumit aer de epocă [...] în atitudini și în limba încă nespecifică, impregnate
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
din cele mai bune romane psihologice române, în sensul analizei evolutive a unui singur caz de conștiință, e un studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului. E. LOVINESCU Din felul regresiv cum s-a desfășurat talentul lui Liviu Rebreanu se pot desprinde aceste constatări: romancierul percepe ruralul și aproape deloc orășenescul, îmbrățișează colectivul și nu înregistrează individualul, pătrunde mințile haotice întunecate, prăbușite în instinct și nu e în stare să analizeze
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
regresie. Mai târziu apar și tulburări de identitate. În autism nu sunt prezente halucinațiile și maniile. Foarte rar poate apărea sindromul autist și mai târziu, Între 5-6 ani sau 12-13 ani. La aceștia, manifestările specifice apar sub aspectul unor conduite regresive dacă le raportăm la atitudinile anterioare. Copilul se izolează, Întrerupe relațiile cu prietenii, se izolează afectiv și față de membrii familiei, refuză să meargă la școală, apar crize de agresivitate, de depresie, vagabondaj solitar. Apar preocupări obsedante, renunțarea la cele vechi
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
e necesar ca a patra fiară, mai puternică și mai mare decât toate cele de dinainte, să domnească 500 de ani”. Aici se impun câteva precizări. Simbolul statuii văzute de Nabucodonosor, prin succesiunea metalelor de diferite calități, propune o viziune „regresivă” sau decadentă asupra istoriei. Altfel spus, de la Imperiul Babilonian, simbolizat prin aur, până la ultimul imperiu, simbolizat prin fier, istoria înregistrează o involuție sistematică. Contrar acestei viziunii, fragmentul pe care tocmai l‑am citat situează 6:Ζ‑ul istoriei omenirii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
formarea unor tipuri psihomorale defectuase, personalități cu o structură nevrotică, instabile sau impulsive, deviante sau de tip violent. În egală măsură, acceptarea necondiționată, fără rezerve, a oricărui model oferit la Întâmplare va duce la tipuri psihomorale deformate, dependente, de dependență, regresive etc. Asupra acestora vom mai reveni. În ceea ce privește modelul ales, trebuie să adăugăm faptul că este necesar să se facă diferența Între modelul personal și modelul de lucru (I. Gobryă. Modelul personal corespunde normelor de dezvoltare și formare valorică ale unei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
bă tipul Închis, rece, rigid, izolat, dominat de nevoile primare, indiferent față de lume, cu dificultăți de identificare În raport cu ceilalți; că tipul expansiv, de factură mitomaniacă, Înclinat către fabulații, instabil și agresiv, proiectat către viitor, atașat de modelul patern; dă tipul regresiv, nesigur, Întors către trecut, de modelul matern, cu tendințe de refugiu, incapabil de a relaționa cu alții sau de a menține o relație Îndelungată. Există o diferență Între patologia psihiatrică și patologia psihomorală? Răspunsul la această Întrebare este foarte important
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sensul acesta, să fie interpretată ca o „imagine inversă a evoluției psihice”; ea nu are rol creator, ci eliberator al unor funcții și manifestări psihice mascate sau larvate; b) teza fenomenologică susține că structura bolii mintale este esențialmente negativă sau regresivă; ea apare ca o ruptură a comunicării și a relațiilor interpersonale necesare înțelegerii, fiind prin aceasta o altă formă de realitate umană, diferită de cea normală; c) teza clinică consideră bolile psihice (nevrozele și psihozele) ca fiind, prin structura și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice (nevrozele și psihozele) ca fiind, prin structura și dinamica lor clinică, forme tipice ale unor nivele variate de agenezie sau de disoluție a organizării aparatului psihic; d) teza etiopatogenetică consideră boala mintală ca pornind de la un proces organic; Fenomenele regresive, specifice bolii mintale, sunt preivite ca procese de „cauzalitate organodinamistă”, implicate în etiopatogenia bolii mintale. Concepția medicală clasică de factură clinico-biologică nu poate fi însă aplicată în totalitate în cazul patologiei psihiatrice. În viața psihică nu se poate stabili cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bolnav în scopul rezolvării suferinței. Din punct de vedere psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay, P. Pichot): îngustarea sferei umanului; egocentrism; o atitudine ambivalentă de tiranie și dependență. Toate acestea traduc instalarea unui comportament de tip regresiv al persoanei umane în condițiile apariției și evoluției clinice a unei boli. Aceste aspecte se vor reflecta în ceea ce privește dispoziția afectivă, dar și în comportamentul individului în cursul evoluției bolii sale. Pentru J. Delay și P. Pichot, elementele comportamentului modificat al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
La început modest, firav, lua amploare în înaintarea sa și primea apele râurilor ce coborau de o parte și de alta, din Carpați și Balcani. Acest colector de pe fundul Depresiunii Getice era viitorul curs al Dunării Inferioare, care, prin eroziunea regresivă, reușește la un moment dat să străpungă muntele din care izvorâse și să capteze astfel apele marelui lac panonic, pentru ca, prin cursul său dintr-o dată amplificat, să-l dreneze treptat. Pe măsura golirii acestui lac, se retrag și apele din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Terțiar la Cuaternar, acoperită cu un mare lac salmastru; iar pe de altă parte, actualul curs inferior, pornind dintr-un fost golf al altei mări salmastre, ce se retrăgea treptat către răsărit, spre actualul bazin al Mării Negre, când, prin eroziune regresivă, acest curs a străpuns culmea montană din care pornise, cele două porțiuni cu începuturi separate s-au unit, formând întregul curs al Dunării de astăzi. Această teorie datorată lui de Martonne 55 a fost verificată și însușită de geografii români
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
incapacitatea de a uita și a ierta. Sub aspectul modalităților acționale delimitarea pare a fi foarte largă. Unii sociologi (S. Chelcea) identifică doar comportamentele ofensive drept agresive, În timp ce alți autori (N. Barker, K. Lewin, L. Berkowitz) consideră că și conduitele regresive sunt tot manifestări ale agresivității (scăderea randamentului, diminuarea apetitului alimentar, hipobulia). Registrul se poate Întinde de la pasivitate și indiferență, refuzul ajutorului, ironie, tachinare, până la amenințare și violență propriu-zisă ca și manifestare comportamentală extremă ce produce constrângere și teroare În scopul
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
mediu, frustrarea poate lua forme patologice. Orice frustrare În realizarea unora dintre motivațiile umane care Întrețin tonusul afectiv, relațiile sintone cu semenii, sentimentele de securitate, determină devierea În anxietate, Înstrăinare sau sentimente de nesiguranță proprie și instituie comportamente negative, fixate regresiv sau agresiv. Capacitatea de “percepere a semenului”, empatia specific umană, este influențată de personalitatea omului Înțeleasă ideo-afectiv și se exprimă prin conduita motivațională care tinde totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
ca în locul unei definiții să noteze „patru aspecte tematice” care „subînțeleg” boala psihică și anume: a) tema psihologică, conform căreia boala psihică este implicată în organizarea psihismului uman; b) tema fenomenologică, în conformitate cu care structura bolii psihice este esențialmente negativă sau regresivă; c) tema clinică, după care boala psihică are forme tipice de structură și evoluție, precum și nivele variate de disoluție ale organizării vieții psihice; d) tema etiopatogenetică, ce afirmă că boala psihică depinde de procesele organice. Natural că în intervalul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este absolut cert: orice boală modifică personalitatea individului, în sensul apariției unor aspecte psihologice și comportamentale noi. În această privință P. Sivadon le menționează pe următoarele: a) Regresiunea Orice atingere a integrității persoanei antrenează o reacție de protecție de tip regresiv din partea acesteia. Această stare de regresiune se traduce prin atitudini infantile care au următoarele caracteristici: reducția temporo-spațială, egocentrismul și starea de dependență. b)Transferul și contra-transferul Transferul este urmarea regresiunii și el se stabilește în cadrul relației „medic-pacient”. Transferul poate fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]