1,128 matches
-
o să țin pasul cu ceea ce este în farfurie, așa cum se practică în România. Dar, în primul rând, am întâlnit oameni extraordinari. O revelație de ordin vizual este numele străzilor, monumentele istorice, spațiile verzi. - Datorăm această revelație și victorie, aș spune, regretatului primar Nicolae Costin, un mare român, care a reușit în acea bătălie acerbă din anii ʼ90, din Primărie, între băștinași și alolingvi, să redea străzilor denumiri românești. Astăzi, după circa 20 de ani, consilierii alolingvi și comuniști din Consiliul Municipal
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
rămas prezicerile bunicului că are mâini de pianistă și va fi muziciană, iar, după cum țipa la numai o lună, va realiza tot ce-și va dori în viață. Mai mult ca sigur, focul nestins al dragostei pentru Ariadna cea mult regretată, îi înaripa încrederea că sufletul ființei iubite s-a reîncarnat în îngerașul din leagăn și nepoata îi va fi pianistă. Pe soția sa a cunoscut-o la Soroca, în 1918, când domnișoara avea 18 ani. După tradiția basarabeană, a furat
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
dictatura biometrică, în fața căreia autoritățile vândute ale României stau deja într-o pozitie devenită clasică pentru ele, în ultimii 23 de ani: în patru labe. Dacă Părintele Mihai Valica explica teologic de ce cipurile biometrice răpesc libertatea oferită omului de Dumnezeu, regretatul Profesor Florin Constantiniu ne lasa moștenire un îndemn puternic de care trebuie să ținem cont: Voi refuza să primesc acte biometrice! Dumnezeu să-l pomenească în Împărăția drepților,împreună cu mărturisitorii români, de la primii sfinți daco-romani dobrogeni și până azi! Academician
In Memoriam – Florin Constantiniu [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
Deci nu e de mirare că autorul Luceafărului a fost și unul din subiectele predilecte în eseistica exilului românesc. Eseul lui Constantin Amăriuței Eminescu sau lumea ca substanță poetică a apărut în anul 2000 la editura „Jurnalul Literar” sub îngrijirea regretatului Nicolae Florescu. În lapidarul său cuvânt înainte filosoful operează deschiderea abruptă a perspectivei din care intenționează - evident polemic - să instaureze noi sensuri și implicații privind creația eminescienă în spiritualitatea noastră: „A considera, spune el, cum s-a făcut până astăzi
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
trecuse, cum obișnuia în zilele de odihnă, pe la redacție, ne-a căzut ca un trăsnet din senin, lăsându-ne încă mult timp cu senzația că nu ne-am trezit dintr-un vis urât. Avându-le alături pe dna Mărgărita, soția regretatului dispărut, pe cele două fiice - Inna și Aliona, ginerele Valeriu și nepoatele sale, ca să nu le aprofundeze durerea, dl Nicolae Toma a stăruit să evite momentele triste din derularea de mai departe a evocărilor. S-a oprit cu delicatețe doar
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
răzbată, câștigând astfel gazetăria și ziarul „Zorile Bucovinei”, căruia îi mulțumesc pentru invitația la această emoționantă întâlnire”. De la Tereblecea, cu florile amintirii în suflet și lacrimi lirice picurate în rânduri rimate, a sosit dna Eugenia Balan-Ciocoboc, colega de facultate a regretatului comemorat: „Era foarte serios încă din anii studenției, îndeplinea riguros obligațiile de staroste al grupei. Noi îl numeam „înțeleptul Mihalcean”. Doamne ferește, dacă nu ne îndeplineam datoriile, însă nu ne refuza ajutorul. Mai ales mă înțelegea și mă susținea pe mine
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
temeinic, dacă nu există prețuire și respect pentru cei de mai înainte. Inspirat de această idee, dar avându-le și pe cele rodite în gândurile sale, corespondentul nostru netitular, Gheorghe Melnic, a lansat propuneri demne de atenție întru înveșnicirea memoriei regretatului redactor, învrednicit de titlul de Jurnalist Emerit al Ucrainei. În special, a optat pentru montarea unei plăci comemorative, cu chipurile celor trei redactori, pe clădirea unde se află sediul ziarului. De asemenea, a sugerat propuneri pentru cinstirea memoriei eruditului Gheorghe
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
Frumoasa și bogata masa de pomenire adusă de familie la redacție, în a doua (de multe ori prima) casă a scumpului lor dispărut, a fost un semn că și o părticică din inimile lor aparține „Zorilor Bucovinei”. Ne-a părăsit regretatul redactor-șef într-o perioadă relativ bună pentru ziar, dacă o comparăm cu situația de astăzi. Am moștenit de la el povara dragostei pentru comoara limbii materne și ziarul care îi menține viabilitatea. Deși suntem strâmtorați material, respirăm mai liberi decât
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
de membru dnei Eleonora Bizovi, cunoscută prin articolele sale combative și, post-mortem, corespondentului netitular care a fost și rămâne o prezență vie printre noi, Vasile Bizovi. Sărbătoarea a fost anticipată de un prinos de frumusețe, nuanțată de tristețea comemorării unui regretat prieten și desăvârșit model de slujire jurnalisticii - radioreporterul, poetul, scriitorul, fiul credincios al bisericii, „bucovineanul curat” Mircea Motrici. El este omul identificat cu profesia dragă, de la care preluăm aripile pentru libertatea zborului, învățând fericirea de a viețui cu rost. Deschizând
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
pe meleagul nostru nu mai puțin decât în Țară, decât pe orice palmă de pământ pe unde l-au purtat dorul de români și datoria de reporter. Astfel, din amabilitatea dnei Rozalia, angajată în păstrarea și popularizarea moștenirii literare a regretatului ei soț, cu susținerea starețului Mănăstirii Putna, Arhim. Melchisedec Velnic și a filialei Suceava a Jurnaliștilor Profesioniști din România, condusă de scriitoarea Doina Cernica, ne-am întregit sărbătoarea profesională cu o voce, un chip și un suflet de jurnalist nepereche
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
colaborator al cotidianului american “The New York Times”, Andreea Maria Culian, manager World Resources Institute, Washington, D.C., co-fondator al ziarului “New York Magazin”, Grigore L. Culian, fondator si editor al ziarului “New York Magazin”. In final va fi audiat un fragment din concertul susținut de regretatul pianist de jazz Johnny Raducanu la New York, acompaniat de un grup de muzicieni - printre care si Grigore L. Culian.
Istoria adnotată a unei publicaţii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93722_a_95014]
-
îl apasă, în pofida tuturor furtunilor ce se abat asupra lui pentru a-l distruge, pentru a-l stârpi din rădăcină, își păstrează cu Tricolorul în suflet și destoinicie ființa națională. Or, și la Carapciu, raionul Hliboca, în frumoasa baștină a regretatului patriot român, poetului Vasile LEVIȚCHI, care, prin dragostea-i imensă față de tot ce respiră românește, a contribuit nemijlocit la trezirea națională, românii locali au demonstrat că își iubesc cu adevărat graiul matern - Limba Română a obținut statut de limbă regională
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
patru”, în vreme ce ”scânteiștii” urma să fie dați afară. Era un fel de privatizare după modelul celor de la ”România liberă”, diferit însă deoarece guvernul lui Petre Roman rămânea cu peste 90 la sută din acțiuni. Prima sesizare a venit de la fratele regretatului Dumitru Titus Popa, secretarul de stat, Mihai Popa, aflat în subordinea lui Teodor Stolojan, ministru de finanțe, care urma să-și dea avizul. Mai mult decât confidențial le-a arătat dosarul în cabinetul său lui Nicolae Militaru și Viorel Sălăgean
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
Ai nas să vorbești cu mine?”. Cu certitudine, nu aveți nici căderea, nici competența să faceți judecăți de valoare. Riscând să fiu ușor nepoliticos, vă adresez finalul replicii lui Tănase: domnule profesor octogenar T.B.Ș., aveți „nas” să vorbiți despre regretatul și reputatul prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, pătându-i și ofensându-i memoria? Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu a fost și va rămâne unul dintre cei mai mari istorici pe care i-a avut Neamul Românesc, nu „ochii și sufletul
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
în picioare este considerat nebun. Nu este normală o astfel de atitudine. Oamenii ar trebui să ne aprecieze măcar pentru curajul că ne spunem păsurile. DC News: Dumneavoastră trăiți prin poezie. George Lixandru: Scriu pentru că așa m-am născut. Un regretat scriitor buzoian spunea așa: un poet născut, nu făcut. Eu așa m-am născut. Am fost acuzat că aș fi colaborat cu Securitatea. Vă imaginați? Dacă eu la 15 ani aș fi colaborat cu Securitatea, probabil că nu aș fi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
o culme a genialității umane. L. M.: - Dincolo de note și de sunete este important să observi maniera de a gândi a lui Beethoven. Sunt principii de bază pe care le-am dezbătut cu ani în urmă cu compozitorul Mihai Mitrea-Celarianu, regretatul nostru coleg și prieten. Beethoven introduce ambiguitatea și căutarea. Este viața însăși. Or, viața este o oscilație. Pozitivă și negativă. între două repere. între elemente niciodată fixate. Unicitatea - pe de-o parte - și, pe de alta - variabilitatea. D. A.: - Intuiția aparține
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
alte câteva observații. Capcana de care vorbiți în primul paragraf e prea subtilă pentru a fi înțeleasă de cele două tabere, adică masa de alegători și fericiții ei aleși. Mai curând pare o încercare de a cultiva paradoxul în spiritul regretatului conu Alecu. Și apoi nu este clar care este subiectul, adică pentru cine contează prezența la vot. Starea nevrotică pe care pe bună dreptate o resimțiți, putea fi diminuată în cabina de vot prin suprimarea intempestivă a candidaților cu ajutorul unui
Despre vot by Dan Căpățînă () [Corola-journal/Journalistic/8255_a_9580]
-
noastre de a comunica, indolenței administrative sau lenei funciare de a întinde o mînă și dincolo de măruntele interese ale cine știe cui. Și totuși, pe la sfîrșitul deceniului nouă, ceva tot s-a întîmplat în perspectiva recuperării memoriei lui Ion Vlad. La Călărași, regretatul poet Ștefan Drăghici, susținut puternic de primarul de atunci și de acum, Nicolae Dragu, a inițiat cel mai complex simpozion de sculptură în metal din țară, care a primit numele sculptorului, și a instituit, totodată, Premiul național pentru sculptură ,,Ion
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
muzica ușoară românească tradițională avea să fie strivită în malaxorul genurilor dansante, laolaltă cu slujitorii ei cei mai buni. L-am prezentat la Mamaia la acea ediție a triumfului (frumos că nu uită piesa consacrării, „Ce frumoasă este marea!”, a regretatului Aurel Manolache), dar și, imediat după, în spectacolele Teatrului „Al. Davila” din Pitești, unde dirijorul și compozitorul Dumitru Lupu inventase o formulă de succes - spectacolul „De la Mamaia la... Pitești”. Ne-am reîntâlnit apoi în toate turneele importante ale vremii, fiindcă
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
Aură Urziceanu, Anca Parghel, Luiza Zan, Nadia Trohin, cântărețul de blues Mike Godoroja și al sau „Blue Spirit”, grupul vocal „Jazzappella” și alții. Și la pupitrul Big band-ului s-au perindat mai mulți dirijori invitați, între care a strălucit regretatul mânuitor al baghetei, compozitor și aranjor german de origine română Peter Herbolzheimer. Sală Radio (Studioul Ț 4) a oferit nu odată ambientul propice receptării mesajului diferiților artiști și diverselor formații de jazz, între care, mai recent, grupul Iordache, tunisianul Anouar
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
ce-i este dedicat și aflat în curs de apariție. Sunt cele mai recente imagini. Astfel, în 2008 compozitorul s-a ocupat de pregătirea muzi- cală a micilor aspiranți la glorie, la show-ul de mare audiență la TVR al regretatului Titus Munteanu, “Numai cu acordul minorilor”, unde de fiecare dată un juriu de specia- litate acorda note interpreților, dintre care unii sunt binecunoscuți azi, cum ar fi Alina Eremia din trupa La La band și din serialul ProTV “Pariu cu
Albumul lui Țeicu by Veronica Nae () [Corola-journal/Journalistic/83399_a_84724]
-
său extraordinar (a fost o culme a evenimentului, în acompaniamentul orchestrei conduse de Ionel Tudor) Fuego a făcut o promisiune înainte de a cânta o melodie lansată de Dan Spătaru, “Serenada mea”, și anume că va întreprinde un turneu omagial închinat regretatului interpret, cu încuviințarea văduvei artistului. Poate mulți au considerat-o o promisiune deșartă, căci câte nu spun oamenii sub imperiul emo- ției? Dar nu și Fuego, un muzician riguros și serios, care suntem convinși că avea în minte în acel
Fuego îl omagiază pe Dan Spătaru by Vera PELICI () [Corola-journal/Journalistic/83397_a_84722]
-
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere Al. I. BĂDULESCU În ziua de 6 august a.c, s-au împlinit 75 de ani de la nașterea regretatului compozitor și muzicolog LIVIU GLODEANU, personalitate marcantă a muzicii românești contemporane. A văzut lumina binefăcătoare a soarelui la 6 august 1938, într-o localitate de pe culmile Apusenilor- comuna Dârja județul Cluj. Studiile muzicale începute la Școala Medie de Muzică din
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
a înviat...- după melodia tradițională pe glasul II și despre Rugăciunea inimii, scrisă pentru gruparea religioasă Rugul aprins, creație aparent surprinzătoare pentru orizontul muzicianului și care a ajuns în Muntele Athos, prin unul dintre reprezentanții mișcării spirituale de la Mănăstirea Antim, regretatul părinte nonagenar, Petronie Tănase{\cite 14} și analiza comparată a modului de fructificare a a unor creații ale lui Dimitrie Suceveanu în lucrările lui Teodor Teodorescu Gheorghe Cucu și Paul Constantinecu{\cite 15}, precum și rezumatul unei prezentări a profilului muzicianului
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
Șestov, Dino Buzzati și alții, precum și a eseurilor proprii despre Marguerite Yourcenar. La acestea s-a adăugat, cu puțin timp în urmă, un binevenit Mic dicționar enciclopedic al capodoperelor literaturii universale, apărut la Editura Mondero, cu un Cuvânt înainte al regretatului Dan Grigorescu. Printr-o imensă muncă de documentare, Smaranda Cosmin a explorat patrimoniul literaturii universale, din antichitatea greco-latină până în contemporaneitatea pluridimensională, selectând nu numai capodoperele consacrate, intrate de mult în conștiința umanității, ci și pe acelea pe care, dintr-o
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]