5,182 matches
-
ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal. (3) Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii. (4) Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa, în aceeași cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac. (5) Judecătorul care a participat la soluționarea plângerii
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
367/2020 pronunțată de Judecătoria Bacău, precum și formele de executare emise în baza acesteia, încheierea fiind executorie la data pronunțării. Astfel, prin Sentința penală nr. 372 pronunțată la data de 4 martie 2021 în Dosarul nr. 1.332/110/2020, ca urmare a rejudecării cauzei, Judecătoria Bacău a făcut o nouă aplicare a art. 585 raportat la art. 583 din Codul de procedură penală și a stabilit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 11 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării în baza
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
469 alin. (5) din Codul de procedură penală. Astfel, încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, conduce la desființarea hotărârii pronunțate în lipsă, cu consecința rejudecării cauzei. Încheierea prin care se respinge cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu conduce la desființarea hotărârii pronunțate în lipsă, ci, dimpotrivă, reafirmă autoritatea de lucru judecat și executorialitatea
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
deși produce efecte de anulare a autorității de lucru judecat a unei sentințe de condamnare și implicit a tuturor formelor de executare a pedepsei, nu este supusă niciunei căi de atac. Doar sentința ce se va pronunța ca urmare a rejudecării procesului penal poate fi supusă căii de atac ordinare a apelului. Potrivit art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală „încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul“, iar calea
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul“, iar calea de atac va supune devoluțiunii întreaga cauză penală, apare ca evident că instanța de control judiciar va devolua inclusiv admisibilitatea cererii de redeschidere a procesului penal, putând, în rejudecare, să o respingă. Astfel cum autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale desființate prin încheierea de admitere a cererii de redeschidere este anihilată de această din urmă hotărâre, deși a produs efecte, tot astfel și încheierea de admitere a cererii
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
a cererii de redeschidere a procesului penal, dacă este desființată în calea de atac a apelului, își va pierde efectele pe care le-a produs. Astfel, apare evident că efectul admiterii căii de atac exercitate împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în rejudecarea procesului penal, prin care se dispun admiterea apelului și respingerea cererii de redeschidere a procesului, va fi redobândirea autorității de lucru judecat a hotărârii de condamnare inițiale. Încheierea de admitere în principiu va avea așadar un efect provizoriu, dat fiind
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
procedură penală, încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul. Prin urmare, obiectul căii de atac, în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, îl constituie atât hotărârea pronunțată în urma rejudecării pe fond a cauzei, dar și încheierea prin care a fost admisă cererea de redeschidere a procesului penal. Încheierea prin care se admite în principiu cererea de redeschidere a procesului penal se bucură de caracter executoriu doar până la momentul
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
nu necesită lămuriri. Potrivit dispozițiilor art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală, încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal poate fi atacată numai odată cu fondul, respectiv odată cu sentința ce se pronunță în urma rejudecării cauzei, în ipoteza în care se redeschide etapa judecății în prima instanță. În cuprinsul art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală nu se face referire expresă la caracterul executoriu al încheierii de admitere a cererii de redeschidere a
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
Concomitent cu admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, hotărârea judecătorească definitivă, obiect al căii extraordinare de atac, este deposedată de toate efectele juridice pe care le-a produs, își pierde autoritatea de lucru judecat și puterea executorie, se declanșează rejudecarea cauzei cu asigurarea garanțiilor de echitate prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, procedându-se la anularea tuturor actelor procedurale emise pentru executarea hotărârii. Efectul extinctiv nu este însă absolut deoarece
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
în casație și conturând împreună cadrul remediilor extraordinare menite să asigure legalitatea hotărârii penale definitive. A admite că orice omisiune a instanței de apel de a se pronunța asupra unei critici ar justifica, în mod obiectiv, limitarea securității juridice și rejudecarea cauzei definitiv soluționate echivalează cu a admite, în mod inevitabil, că însuși conceptul de securitate juridică este unul iluzoriu, iar principiul res judicata, unul pur teoretic. Or, o atare concluzie contravine tocmai dreptului garantat de art. 6 paragraful 1 din
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
aplică cererilor de redeschidere a unei proceduri încheiate definitiv, întrucât persoana care introduce o astfel de cerere este condamnată definitiv, iar nu acuzată penal, cerințele ce decurg din art. 6 devenind relevante numai subsecvent parcurgerii fazei admisibilității, în caz de rejudecare propriu-zisă a procesului. Cât privește critica autorului potrivit căreia judecătorul este abilitat să examineze concordanța dintre motivele alegate și cazul de recurs în casație invocat, pronunțându-se astfel asupra unei chestiuni care ține de fondul cererii, apreciază că, prin maniera
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de inculpatul Marius Aurelian Pop, în cadrul soluționării unei acțiuni penale, autorul excepției fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals în declarații, cauza aflându-se în faza de rejudecare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia - pădurar în cadrul Ocolului Silvic Miercurea-Ciuc - arată, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece sintagma „care desfășoară activitate concurențială“ este contrară principiului legalității incriminării, al securității raporturilor juridice, al calității legii
DECIZIA nr. 148 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256581]
-
procedura de judecată în fața primei instanțe s-a desfășurat fără respectarea dreptului la un proces echitabil, prin încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, aceasta nu găsește în legea procesual penală națională o prevedere expresă de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță. În aceste condiții, instanța de apel pronunță o nouă hotărâre, conform art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, ori dispune rejudecarea aplicând direct remediul încălcării dreptului fundamental la un proces echitabil, consacrat de
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
legea procesual penală națională o prevedere expresă de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță. În aceste condiții, instanța de apel pronunță o nouă hotărâre, conform art. 421 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, ori dispune rejudecarea aplicând direct remediul încălcării dreptului fundamental la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenție. ... 19. Se susține că remediul încălcării unui drept fundamental într-o democrație constituțională trebuie să fie nulitatea absolută a actului juridic viciat, astfel că
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Constituție, cu referire la art. 6 paragrafele 1 și 3 lit. a) și b) din Convenție. Se arată că singurul remediu în acord cu prevederile constituționale invocate îl constituie desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei la aceeași instanță, pentru rejudecare. Se conchide că se impune constatarea caracterului neconstituțional, în sensul mai sus arătat, al prevederilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală ori constatarea caracterului exemplificativ al cazurilor de nulitate absolută enumerate de art. 281 alin. (1) din
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
și atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acțiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. “ ; ... – Art. 551 pct. 4 teza finală: „Hotărârile primei instanțe rămân definitive […] 4. la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz, contestația. “ ; ... – Art. 552 alin. (2): „Hotărârea pronunțată în calea de atac
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
constând în încălcarea dispozițiilor privind procedura schimbării încadrării juridice), atunci rămâne fără sens critica referitoare la art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală din Codul de procedură penală, care, în prezent, prevede nulitatea absolută drept cauză de trimitere spre rejudecare, din apel la prima instanță. În schimb, dacă solicită completarea motivelor de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță (cu cazul privind nerespectarea dispozițiilor privind schimbarea încadrării juridice), atunci o atare completare ar face inutilă examinarea dispozițiilor art. 281
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
421 pct. 2 lit. b) teza finală din Codul de procedură penală, care, în prezent, prevede nulitatea absolută drept cauză de trimitere spre rejudecare, din apel la prima instanță. În schimb, dacă solicită completarea motivelor de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanță (cu cazul privind nerespectarea dispozițiilor privind schimbarea încadrării juridice), atunci o atare completare ar face inutilă examinarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală. Însă, indiferent de critica pentru care ar opta autorul excepției
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
la data de 15 noiembrie 2021, a formulat contestație împotriva Sentinței penale nr. 1.135 din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Târgu Mureș, prin care a solicitat admiterea căii de atac exercitate și desființarea hotărârii contestate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță, conform art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. În motivarea contestației, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș a arătat că la judecarea cererii de liberare condiționată a fost prezent un
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de vedere majoritar privind participarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în cauzele ce au ca obiect incidente la executare, hotărâri pronunțate de diferite instanțe naționale. Cu privire la acest din urmă aspect se impune a fi menționate soluțiile de trimitere spre rejudecare dispuse de instanțele de control judiciar pentru neparticiparea procurorilor anticorupție în cauzele privind incidente la executarea unor pedepse aplicate pentru infracțiuni de corupție ce fuseseră cercetate de structura specializată în condițiile reglementate de art. 5 din Legea nr. 255/2013 pentru
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
respins cererea de intervenție principală formulată de către intervenienta în nume propriu R.C.C., ca inadmisibilă. ... 3. Calea de atac exercitată Reclamantul B.G. a formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, prin care a solicitat casarea acesteia, și, ca urmare a rejudecării, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. În motivarea cererii de recurs s-au arătat următoarele: Prima instanță a constatat că prevederile art. 103 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești nu contravin nici
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
doua cale de atac împotriva executării silite, executorul judecătoresc sancționat disciplinar pentru modul în care a instrumentat un dosar de executare putând fi obligat la plata unor eventuale daune, s-a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei. În drept, au fost invocate prevederile art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 4. Apărările intimaților Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În motivarea întâmpinării s-au arătat următoarele: Împrejurarea
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
iar beneficiul prevăzut de dispozițiile respective se acordă pentru o perioadă de 3 luni consecutive începând cu momentul respectiv. ... 11. Împotriva sentinței menționate la paragraful 10 a declarat recurs reclamanta A. - S.A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii, reiterând susținerile din cererea de chemare în judecată. ... 12. Intimata-pârâtă AJOFM, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru aceleași argumente cu cele expuse în întâmpinarea formulată în cadrul judecății în fond. ... 13. Recursul a fost înregistrat
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
obligație neîndeplinită în termenul legal nu mai trebuie îndeplinită, ceea ce este contrar chiar principiilor dreptului. ... 13. Împotriva Sentinței nr. 931 din 10 noiembrie 2021 au declarat recurs pârâtele, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea în totalitate a acțiunii formulate de către A. - S.R.L. ... 14. Împotriva sentinței menționate la paragraful 11 a declarat recurs reclamanta A. - S.R.L., solicitând admiterea recursului și, în temeiul art. 461 alin. (2) teza ultimă din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
1 noiembrie 2018 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pârâta Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În opinia recurentei-pârâte, hotărârea dată de instanța de fond cuprinde motive contradictorii, cu încălcarea art. 438 alin. (6) din Codul de procedură civilă. Referitor la motivarea hotărârii arătă că aceasta trebuie să fie clară, precisă și inteligibilă, să nu se
DECIZIA nr. 3.899 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/261253]