187 matches
-
dar și de ordin practic. Prin integrarea tematicii în ansamblul de studiul al psihosociologiei (în capitolul al treilea), prin gruparea ipotezelor în orientările dominante (orientarea cognitivistă și orientarea socio-culturalistă), am încercat să pun în evidență semnificația hainelor în context social. Relaționată acestor cadre, am răspuns unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți pe baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă de înfățișarea fizică a celorlalți este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
indivizilor; 4) adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitație; 6) reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate", și alta corespunzătoare comportamentului colectiv, dezvoltată cu precădere după anii '60. Alte tendințe recente de analiză a modei reflectă achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
știință"), abordările contemporane au subliniat caracterul ilogic al procesării informației sociale (P. Iluț, 2004, 77), producând o serie de cercetări asupra proceselor intergrupale (stereotipuri, prejudecăți, discriminare) și intraindividuale (percepția persoanei, procesarea informației, formarea impresiei despre celălalt) (M. Hewstone, 2007, 1) . Relaționat acestui cadru teoretic, subcapitolul de față ar trebui să răspundă unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția persoanei? Cum ne formăm impresiile despre ceilalți în baza îmbrăcămintei? Care este efectul hainelor în formarea primei impresii? Prima impresie produsă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de gândire bazat pe semnificații este cel care distinge acțiunea (comportament intenționat, modelat de felul cum alți oameni o vor interpreta și vor reacționa la acesta) de comportamentul spontan, formând esența interacțiunii ca proces social (A. G. Johnson, 1995/ 2007, 192). Relaționată acestui cadru teoretic, tema prezentei lucrări are ca repere teoriile sociologilor americani Herbert Blumer, Gerge Herbert Mead, Charles Horton Cooley și Erving Goffman. De obicei, contribuția acestor autori este consemnată în sociologie și psihosociologie în secțiunile dedicate interacționismului simbolic, perspectivă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un concept format din indicatori mutipli, precum: a) hainele sunt percepute ca o componentă a sinelui; b) hainele comunică aspecte ale sinelui precum identitatea, atitudinea și stările afective; c) hainele sunt determinate de judecățile evaluative ale altora; d) hainele sunt relaționate gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală (body cathexis). Ținând cont de aceste aspecte teoretice și dovezi empirice, Suzanne M. Sontag și Jongan Lee (2004) reiau această cercetare, propunând un instrument standardizat al măsurii relației dintre aspectele sinelui și vestimentație (Scala
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Sintetizând aspectele teoretice ale parcursului de față, consider că temele aduse în atenție de sociologia modei au fost generate de interesul teoretic privind schimbările sistemelor sociale (în special modificările structurale) și modul în care sunt reglementate aceste schimbări (controlul social). Relaționată acestor dezbateri, analiza fenomenului modei a ridicat următoarele problematici: În ce măsură moda este o formă de emergență și de difuzare a inovațiilor și în ce măsură este o convenție socială? Ilustrează moda structura societății? Este moda o resursă identitară a tuturor claselor sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai severe de anxietate după încheierea tratamentului, indiferent de intensitatea acestora înainte de tratament (Butler, 1993). Recent, au apărut tratamente care se adresează în special îngrijorării și care se bazează pe faptul că diminuarea acesteia va declanșa modificări concomitente ale subsistemelor relaționate (de exemplu, ameliorarea simptomelor somatice ale anxietății), fără a se adresa în mod special aceste subsisteme (cum este cazul terapiei prin relaxare). Astfel de tratamente au fost elaborate în mod direct, pornind de la cercetări asupra psihopatologiei îngrijorării și a modelelor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sunt consecințele încălcării lor. De altfel, părinții trebuie să fie intens preocupați în a-i învăța pe copii importanța consecințelor logice ale acțiunilor umane. În același proces educațional, e nevoie ca părinții să aplice regula celor trei R: soluția trebuie Relaționată cu comportamentul în cauză, să împlice Respectul, și nu umilința, să fie Rezonabilă, având scopul de a învăța din ea, și nu de a produce suferință. • Comunicarea deschisă presupune ascultarea activă a celor spuse de copil și încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferitelor strategii, abordări, capacități de învățare, experiențe valorificate pentru diversificarea învățării, datorită factorilor culturale, sociali, lingvistici, în standarde și verificare care arată progresul față de diagnoza inițială, pe părți și integral. Aceste principii confirmă că învățarea este nelineară, recursivă, continuă, complexă, relaționată, naturală, stimulativă, formatoare. Tabel 7: Centrarea pe educat principii psihologice Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Natura procesului învățării Educatul este antrenat într-un proces intenționat de construire mentală, prin acțiune directă asupra informațiilor și experiențelor, în mod responsabil
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de poziția sa și de existența referențialelor identitare. Este cazul, între altele, al funcției cosmologiei, care se ambiționează să lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că este și nu altceva, ascuns revelației noastre. În universul social, în spațiul intersubiectivității, conștiența nu mai creează doar, ci se creează pe sine ca stare substanțializată a umanității. Conștiența nu mai este gaura neagră
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu cele ale materialității corporale și sociale în raportarea individului la spațiu, la lume și la sine. Într-o realitate virtuală, experiențele aparțin ființei, de la cele corporal-senzoriale la cele cognitive și la cele pragmatice ale activităților desfășurate: ființa umană rămâne relaționată realității din jurul său, iar realitatea, inclusiv cea virtuală, este ceea ce omul realizează. În această direcție, o aplicație de realitate virtuală sau un cyberspațiu al Internetului există în măsura în care omul participă în cadrul lor, fiind prezent cu inițiativele, intențiile și voințele sale (sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
participantului, adică proiecția stereoscopică a lumii virtuale, de către vizitatorii muzeului, iar un alt ecran arată umbra proiectată a siluetei imersantului în spațiul virtualității, astfel că instalația devine un cadru intensiv al vizualizării. La nivelul conținutului, aplicația constă în trei lumi relaționate: natura (elemente vegetale, acvatice, terestre și cosmice precum pădurea, luminișul, heleșteul, abisul oceanic, pământul subteran și norulă, codul (liniile softului utilizate ca marcă a prezenței tehnologieiă și textul (scrieri proprii și fragmente poetice sau filosofice din Heidegger, Bachelard ori Rilkeă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel că tratarea lor în accepții singulare și unitare de corp sau de identitate nu se dovedește operativă. Ființa umană devine o mixtură a elementelor mașinale și organice, materiale și fictive, existențiale și ideologice, într-un moment în care este relaționată, corporal și identitar, tehnologiilor cibernetice sau celor ale ingineriei genetice, tehnologii care la rândul lor sunt asimilate în natură și în corporalitate, în societate, în imagine și în ficțiune. Caracteristicile spațiului virtual, precum simularea, imersia, teleprezența, interacțiunea instantă sau „în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
valuri sărate, nici pământ nu era, nici ceruri deasupra, ci un nimic adânc, și pe nicăieri nimic verde. EDDA VECHE Este greu să ne imaginăm ce înseamnă să îți fie teamă de un număr. Însă zero era în mod inevitabil relaționat cu neantul - cu nimicul. Exista o teamă primordială de neant și de haos. Exista, de asemenea, și o teamă de zero. Majoritatea popoarelor credeau că înainte de a lua ființă universul, nu existase decât gol și haos. Grecii susțineau că, la
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
modulul Weldment, noi putând să o folosim în funcție de ce fel de cadru (fix sau demontabil) vrem să creăm. Există două posibilități de utilizare a comenzii Frame, comandă ce lansează designer-ul de frame-uri. Fie, avem părțile componente ale ansamblului relaționate în scenă și trasam între ele niște “căi”, care vor constitui căile după care se va realiza cadrul, fie, trasam una sau mai multe schițe pentru a realiza cadrul, poziționarea pieselor ce trebuiesc așezate pe el, făcându-se mai târziu
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
stresului, să rămână flexibilă și să adopte compromisuri în situații conflictuale. Ceea ce simte o persoană în relație cu familia și prietenii săi, cu scopurile și ambițiile din viața sa, cu situațiile din viața de zi cu zi apare ca fiind relaționat cu această dimensiune emoțională a sănătății. Grija pentru menținerea stării de sănătate reprezintă un argument în favoarea manifestării emoțiilor. Medicina psihosomatică a lansat ipoteza că fiecărui tip de emoție refulată îi corespunde o anumită tulburare somatică. Cercetările nu au confirmat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este rezultatul „amestecului” de reguli (proceduri generale sau scheme sociale) și resurse. Pe de altă parte, „logica se referă la sistemele de convingeri și la practicile Înrudite care predomină Într-un câmp organizațional” (Scott, 2004:171). Cele două sunt Însă relaționate, fiindcă practicile sunt structurante, iar structura determină „mediul instituit” pe baza căruia actorii iau decizii practice. 3.2. Structurarea relațiilor În cadrul câmpului - modelul cvasifirmei Strategiile practice predominante („rețetele sociale”) ale firmelor ce acționează În cadrul câmpului se centrează pe menținerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
adaptări și schimbări, familiile pot fi influențate într-o măsură mai mare sau mai mică. Atunci când acești factori de stres, ce se manifestă „aici și acum” (stresori orizontali), se suprapun cu zone în care familia are dificultăți din cauza unor motive relaționate fie cu istoria sa proprie, fie cu istoria particulară a comunității sau societății în care se află (stresori verticali), familiile devin extrem de vulnerabile (Carter, Mc Goldrick, 1988). Prezența unui membru al familiei cu probleme de sănătate serioase devine un stresor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
corect" sau fraza "ai răspuns corect mai repede/ decât mă așteptam" etc. (d) Textul 132 este o unitate ce și le subsumează pe cele prezentate anterior, constituindu-se dintr-o succesiune logică de fraze, propoziții și substitute de propoziții/ fraze, relaționate sintactic (prin raporturi sintactice) și semantic (nu poate fi considerată text succesiunea: frază din domeniul matematicii + frază dintr-un text literar). De exemplu, textul: "El se repezi după casă. Ce faci, babă? strigă el. Baba, de venin, se smulse odată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
partide (sau grupuri), dintre partide și diferite structuri ale regimului democratic; astfel, în aceste cazuri, cererile formulate de societatea civilă nu se traduc (și nu se pot traduce), din diferite motive, în decizii ale regimului. Dintre cele două aspecte, inevitabil relaționate, cel mai important este al doilea. Dar această criză va fi abordată în capitolul 5. Acum, atenția ni se îndreaptă spre criza care se sfârșește printr-o schimbare de regim. Între criza democrației și cea din interiorul democrației există relații
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
același nume, Access le alege automat și le poziționează în grilele corespunzătoare tabelului principal și tabelului legat (Related Table), altfel utilizatorul va fi cel care va alege din lista derulantă cheia primară pentru tabelul principal și cheia externă pentru tabelul relaționat. O altă posibilitate de creare a legăturii dintre două tabele (ilustrată în figura 4.34) ar fi operațională prin activarea în mediul de relaționare a tabelelor Relationships a butonului de comandă Edit Relationships. În urma acestei acțiuni se activează butonul Create
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
asertivitatea, gratificația și sprijinul, prezentarea sinelui, particularitățile specifice competențelor sociale. Descrierea conceptului de competență socială se raportează la aptitudine, abilitate și capacitate. Se Întreprinde o exegeză a noțiunii de competență, reținându-se că aceasta reprezintă un ansamblu de capacități și aptitudini relaționate Între ele. Se subliniază pertinent necesitatea luării În considerare a corespondenței organice Între latura social-obiectivă determinată de tipul de activitate și planul subiectiv-psihologic. Competența este un fenomen bimodal care include informații și cunoștințe despre laturile tehnice, sociale și umane ale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ideea de cunoaștere. Printr-un dincolo de Cine? se deschide posibilitatea performanțelor reale și constructive în politică, în istorie și în cunoaștere. Acest Cine? nu este un Absolut, nu este Puterea Supremă. Ceea ce rămâne, ceea ce contează este conținutul spusului său; conținut relaționat cu alte și alte idei. Deși oamenii sunt seduși de forme, fondul este cel care face diferența. În loc de "Cine vorbește?" ar fi util să ne orientăm spre " Ce (se) spune?", adică Conținutul spusului, și nu Persoana, este relevant atât pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a impactului real al operei lui Caragiale asupra literaturii române. Mai productivă în acest scop ni se pare o încadrare dezvăluită de lectura critică intertextuală care permite, pe baza unor "asociații memoriale"46, constituirea unui corpus mai larg de texte relaționate caragialismului. Din această perspectivă, suntem îndreptățiți să afiliem atât scriitori care se plasează mai mult sau mai puțin epigonic sub "mantaua" lui Caragiale, precum G. Ranetti și Al. O. Teodoreanu, cât și scriitori remarcabili prin originalitate, însă având conștiința succesoratului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și pe această dimensiune a opțiunii pentru textul concentrat sau constituit din fragmente. Pledoaria pentru un astfel de gen se face prin recursul frecvent la tranșarea continuumului textual în fâșii de dimensiuni reduse, în bruiaoane și secvențe uneori doar vag relaționate, dar și prin explicita expunere teoretică a noului tip de discurs. În Știați că, spre a da un singur exemplu, Emil Paraschivoiu jonglează cu termeni multipli și multiplicabili pentru a-l defini: Dac-ar fi să conchid "pactul" cu lectorul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]