331 matches
-
eschatologică a Fecioarei din Orleans și a Marii Prostituate. Romanul de față se scrie la îndemnul oracular al deținutului Victor Pașadia: „Uite unde am ajuns! Craii și morții... Dacă mai ai puțină vigoare în coaie, scrie povestea noastră!”, în vreme ce ideea relecturii cărții lui Mateiu îi vine naratorului în urma topului din „Observator Cultural”. Totul - în tentativa irezistibilă de a identifica, interpreta și reconstitui misterul nebulos al destinelor lui Victor, Florea și Alexandru. Nu trebuie ignorată nici teza centrală, potrivit căreia cei patru
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
modul cel mai direct și mai firesc, umplînd spațiul cîte unei poezii cu fapte, gesturi, gînduri, reacții comune tuturor familiilor care au în grijă un bolnav. Aparent, priza acestui martor asupra a ceea ce se întîmplă este directă; însă, la o relectură mai atentă, sesizăm deja distanțarea temporală, implicita ori explicita punere la trecut: „M-ai privit îndelung, bănuitoare,/ de ce nu ți-ai făcut ochii azi, mi-ai spus,/ o dată și a doua oară/ și cea de lîngă patul tău a zis
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
scriitor, este un autor polivalent, aflat într-o continuă efervescență a căutării, fără de care peisajul avangardei interbelice nu ar fi nicidecum complet. Iată că excelenta colecție Biblioteca avangardei a Editurii Tracus Arte, coordonată de profesorul Ion Pop, ne oferă ocazia relecturii critice a unei părți însemnate din creația lui Sașa Pană, într-un moment în care receptarea este din nou, de câtva timp, interesată de avangarda interbelică și de personalitățile ei mai puțin frecventate. Volumul intitulat Viața romanțată a lui Dumnezeu
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
tânărului său confrate, Constantin Noica îi transmite opiniile și observațiile sale prin cele două epistole. Gândurile lui Constantin Noica privitoare la biografia lui Eminescu, așa cum a elaborat-o criticul literar George Munteanu, s-au cristalizat în urma lecturii și, uneori, a relecturii unor capitole și părți însemnate ale cărții. Nimic convențional, nici o amabilitate ci, dimpotrivă, o privire lucidă și câteva considerații ce se cuvin a fi reținute. * București, 9 iulie [1]973 Mult stimate domnule Munteanu, Îmi doream cartea d[omniei] voastre
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
VIII-lea, „Dialog între cititor și autor”, în care Mérimée abandonează firul narativ (oricum cam debil) și se dedă unui „divan” lipsit de haz pe tema misiunii romanului istoric... Destul, așadar, cu lecturile de plăcere (care au fost mai degrabă relecturi, ceea ce mă pune pe gânduri...) și iată titlurile „obligatorii”. Două: reluarea unei părți din Anatomy of Influence. Literature as a Way of Life a lui Harold Bloom, și antologia The Moral Obligation to Be Intelligent a eseurilor lui Lionel Trilling
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
conduc la imaginea unei literaturi cu un relief contorsionat, în care luminile și umbrele, zonele de mister și cele de apolinism se întretaie, iar cuvintele-cheie, sugestiv reiterate, sunt dezrădăcinare, drum, răscruce, întâlnire, hotare. Cornel Ungureanu ne oferă, în fond, o relectură credibilă și incitantă a literaturii române, din perspectiva unor chei de analiză critică inedite, ce caută să recupereze, cum scrie autorul „opere uitate, abandonate din întâmplare sau din graba cercetătorilor improvizați, din absența mesajului epidermic, atât de necesar lumii noastre
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
Paris, Bruxelles, Iași, Cernăuți și București, unde a ținut conferințe și cursuri universitare privitoare la istoria artei românești din toate timpurile. La trei decenii de la dispariția sa fizică, opera acestui istoric de artă și minuțios cercetător invită la lecturi și relecturi pentru a demonstra, cu argumente irefutabile, frumusețea, farmecul și permanența artei noastre religioase, și nu numai, în context european. O restituire, integrală, a notelor, articolelor, studiilor și cărților pe care le-a publicat, în țară și în Europa, în răstimpul
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Nicolae Scurtu Istoric, teoretician și critic literar, comparatist, memorialist și epistolograf, Adrian Marino (1921-2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit și format la școala de critică și estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), inițiat în arta lecturii, relecturii și a analizei literare de către G. Călinescu, care i-a fost dască l și mentor în același timp, Adrian Marino, grație unor împrejurări istorice și politice nefavorabile, a cunoscut, ani mulți, privarea de libertate, însingurarea și, firește, o izolare traumatizantă
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
lui Baudelaire, un jurnal al trăirilor nude, al unei expresii torturante și torturate, ce se vrea demistificatoare și în care contrariile coexistă mereu, alimentându-se chiar din opoziția lor neostoită. În jurnalul lui Tolstoi e descifrată o adevărată fervoare a relecturii; scriitorul își citește jurnalul în numeroase rânduri, îl rescrie, se "revizuiește" cu ardoare, sistematizându-și opiniile, limpezindu-și viziunea asupra existenței, concepția estetică. Pentru Tolstoi, jurnalul e o modalitate de reacție la realitate, un mod de a o face transparentă
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
literatura universală. Cel mai adesea, marii scriitori cu opere greu comensurabile beneficiază de eseuri interpretative limitate la anumite aspecte. Nu există, după știința mea, cazuri în care un critic să recitească integral opera unui mare scriitor dintre cei pomeniți, iar relectura să se soldeze cu o nouă carte. Dumitru Micu e o excepție de la această regulă. A publicat în 1965 o monografie Arghezi de tip tradițional, Opera lui Tudor Arghezi, în 422 de pagini, și a revenit asupra aceluiași subiect după
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
etc.)]. O atare apariție editorială, serios documentata (a se vedea materialele publicate în carte, relevante pentru problematică expusă), confirmă valoarea documentara a volumului Alexandrina Gr. Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici care propune și permite o cunoaștere directă/o relectura avizata a portativului feminismului interbelic românesc, ale cărui aspecte particularizante sunt revăzute/regăsite în profiluri țări, nepartaja(n)te și în lansarea unei oferte neobstrucționate a diferenței: o invitație - în stilul Hortensiei Papadat - Bengescu - de a sparge ultimele valuri de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lui Antonin Artaud ca și cum aș fi aproape contemporană cu el. Am încercat să mă aventurez dînd timpul înapoi, eliberîndu-mă de problemele lui "azi" și împovărîndu-mă cu cele ale lui "ieri". Mi-am dat seama, cu cît m-am adîncit în relecturi, că lucrurile puse sub observație, sub lupă, realitatea declanșatoare de patimi și negații și dispute este cam aceeași. Cam aceleași probleme, tratate, însă, parcă, mai bărbătește, mai asumat, mai coerent. Discursul lui Artaud este mai structurat, mult mai complex, poate
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
fără talent. Sau: autorii cu operă, cu audiență și cu talent, dar fără caracter. Sau: autorii cu operă, cu audiență, cu talent și cu caracter, dar fără miză. Ceva e obligatoriu să n-aibă Cărtărescu și colegii săi... La o relectură atentă și cu o evaluare obiectivă, să spun că autorul acestui volum extraordinar și „optzeciștii” în ansamblul lor au ținut în cel mai oribil deceniu al ceaușismului și în pofida umilințelor la care au fost supuși calea regală a poeziei; altfel
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
publică a legii, înainte de adoptare. "Aici, în ceea ce privește legea administrației locale, într-un an electoral, apariția ei devine evident suspectă. Poate că o amânare a aplicare a legii, un moratoriu al aplicării ei, care să fie suținut și în Parlament, o relectură a textului inițial al legii ar fi fost necesară", a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu. În opinia fostului premier, este nevoie ca Guvernul să explice mai bine modul în care se va aplica legea delegării de semnătură în administrația locală
MRU: Apariția ei devine suspectă. La ce se referă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30808_a_32133]
-
reciclat, în proporții diferite, dar cu modificări minime, fragmente mai vechi. Pe lângă câteva (puține) poeme noi, în ERG, Dan Coman își preia, practic, piesele de rezistență care i-au adus succesul cu Anul cârtiței galbene. Și n-aș zice că relectura la care ne îndeamnă cei mai buni debutanți ai începutului de mileniu nu e instructivă, deopotrivă pentru revalorizarea scriitorului în cauză și pentru înțelegerea contextului. Recitită azi, poezia lui Dan Coman - extrem de puțin predispusă la evoluții interioare în cele trei
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
început să citesc ca un autentic romancier artizanal, nu numai din plăcere, ci și din curiozitatea insațiabilă de a descoperi cum erau scrise cărțile maeștrilor”. Lectura riguros programată (Homer și alți scriitori greci, André Gide, Faulkner etc.) alternează adesea cu relectura practicată ca un fel de „operație chirurgicală în măruntaiele cărții pentru a scoate la lumină misterele cele mai ascunse ale structurii ei”. Sub imperiul revelației produse de lectura romanului Metamorfoza de Franz Kafka, tânărul Gabo dă curs tentației de a
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
Cand nu e geloasa pe muzele poetului (a căror identitate reală o caută în spatele poemelor), tânăra văduva bovarizează la dueluri între cei doi sau închipuie intrigi menite să recupereze scrisorile de amor dintre ea și Caragiale. De efect e tehnică relecturii biografiei eminesciene prin suprapunerea clișeelor operei. Florina Iliș dublează, cu mult umor, vizita metafizica a Luceafărului la Demiurg printr-o scenă în care Eminescu cere sfatul „tătucului” Maiorescu pentru consfințirea căsătoriei cu Veronica. La fel ca în poem, cenzură metafizica
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
Constantin Coroiu Împlinirea, la 1 octombrie, a 130 de ani de la debutul lui Ion Creangă, în Convorbiri literare, cu povestea Soacra cu trei nurori, îmi prilejuiește relectura unei cărți consacrate modului cum a fost receptat humuleșteanul de critica literară românească în postumitate. Regretatul critic Mircea Scarlat publica la Cartea Românească, în 1990, eseul Posteritatea lui Creangă, postfațat de profesorul autorului, criticul Nicolae Manolescu. L-am recitit cu
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
Europa - și nu numai - pare a fi ...proiectul (,prioiectul"), că dorul de epopee se manifestă în valul de filme europene create on purpose, iar identitatea minoritară ... rămâne subiectul cel mai discutat! Intrigați de acest mod atât de modern de a relectura literatura română, redescoperim valențele "draculiene" ale poemului Mihnea și Baba, "marea reușită a lui Dimitrie Bolintineanu", ale cărui "sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă" îl amuzaseră și pe Călinescu. Dar Ilie Constantin extinde studiul recuzitei draculice, comparând Baba lui Bolintineanu
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
mai e nimic de remarcat, propune și susține o lectură provocatoare de autentice interpretări moderne. Apariția cărților istoricului și criticului literar Dumitru Micu (n. 1928), Modernismul românesc. Volumul I1 și Limbaje moderne în poezia românească de azi2, opere fundamentale, de relectură și exegeză a fenomenului poetic național, îi provoacă curiozitate și admirație colegială. Epistolele lui Mihai Drăgan, ce se transcriu mai jos, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și cărturarului Dumitru Micu și se constituie în veritabile mărturii ale unui intelectual
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
cu cenzori și limitele libertății de expresie. Dintr-o simplă citare a titlurilor comunicărilor rezultă diversitatea punctelor de vedere: Cenzura comunistă și anticomunistă (Augustin Buzura), Cenzori, cenzurați și simpli privitori (Gabriel Coșoveanu), Libertatea cenzurii și cenzura libertății (Dumitru Radu Popescu), Relectura și postcenzura (Monica Spiridon), Autocenzura sau ceea ce ne lipsește (Ovidiu Ghidirmic), Mistificare, autocenzură sau rescrierea trecutului? (Adrian Cioroianu), Despre cenzură din mai multe direcții, toate personale (Gheorghe Păun), Cenzură și creație (Florentina Anghel), Cenzura, autocenzura și... bunul simț (Dumitru Radu
De la cenzura impusă la autocenzură [Corola-blog/BlogPost/93425_a_94717]
-
presărat cu pulbere de timp Și cu chipuri taciturne... să-mi zâmbească himeric la fiecare gest: când le privesc, le aranjez sau le deschid. Iar mai apoi, într-un climax al trăirilor, să se identifice cu mine în timpul lecturii, al relecturii sau... în orice timp!” Prof. drd. Adina Sorohan Referință Bibliografică: Andreea-Maria Dănilă: „Femeia de zăpadă” sau „Funcția soteriologică a creației” - Recenzie de prof. drd. Adina Voica Sorohan / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]
-
B.: Shunyata!!! Ce simbol solar, câtă lumină!”[28] Sunt destule motive pentru Mirela-Ioana Borchin să constate că poezia lui Eugen Dorcescu nu admite o lectură literară obișnuită, sau, dacă o admite, nu se relevă în toată splendoarea. Ea invită la relectură, la întâmpinarea elementelor-surpriză, cu turnúri spre liricul ascendent, la respectul pentru cultura limbii în care scrie poetul, fără a o silui: „Eu simt că am ceva de spus, nu am nevoie să chinuiesc cuvintele. Găsesc, pentru orice gând, singura exprimare
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
nouă cicluri, care mai de care mai semnificativ pentru imaginea de ansamblu a unei opere care merită aprecieri pentru unitatea în diversitate a creațiilor. Trebuie să mărturisesc că am citit multe dintre aceste poezii încă din faza de manuscris, dar relectura lor îmi creează aceeași stare de emoție, de satisfacție spirituală, ca de fiecare dată, deoarece ele mi-au mers la inimă prin sensibilitatea lor, prin prozodia tradițională în care sunt create cele mai multe, prin ineditul și frumusețea unor metafore, prin mesajul
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
pe Nicolae Iorga, cel care afirma că „poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară”. Iar George Călinescu vine să pecetluiască o operă: „Coșbuc nu este numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original (...)”. La relectură, poezia lui George Coșbuc, oricât de grea este povara timpului care a generat-o, are suficiente virtuți care să o impună în continuare în conștiința unui public care va ști să ia din această poezie ceea ce e pulbere de aur
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]