332 matches
-
e reprobabil. Doar că autoreferința mi se pare aici mai puțin un procedeu literar și mai mult unul promoțional. Conștient că a scris o carte, în sfârșit, demnă de oarecare interes, Rudoiu își acoperă strategic golurile din trecut. Provoacă, deci, relectura. Nu în rândul criticilor, care, deși amuzați de calitățile acestei proze, vor rămâne în continuare inaderenți la formula ei. Ci între cei care, luându-și o pauză de la entertainmentul mediatic, se gândesc să-și umple timpul cu câte-un roman
Un roman de fițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6902_a_8227]
-
cumplit din cauza lăcomiei și incompetenței unor editori improvizați. Din fericire, volumul din colecția BPT este o reușită nu numai din punct de vedere filologic. Spre deosebire de reeditarea din 1991, textul beneficiază de prefața unui critic cu autoritate, Alex. Ștefănescu, a cărui relectură a romanului nu numai că scoate la iveală noi aspecte ale literaturii lui Radu Tudoran, ci invită convingător la o nouă evaluare istorico-literară a scriitorului. Una care să îl scoată de sub zodia „autorului popular”, să opereze o nouă ierarhizare a
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
lui Baudelaire, un jurnal al trăirilor nude, al unei expresii torturante și torturate, ce se vrea demistificatoare și în care contrariile coexistă mereu, alimentându-se chiar din opoziția lor neostoită. În jurnalul lui Tolstoi e descifrată o adevărată fervoare a relecturii; scriitorul își citește jurnalul în numeroase rânduri, îl rescrie, se "revizuiește" cu ardoare, sistematizându-și opiniile, limpezindu-și viziunea asupra existenței, concepția estetică. Pentru Tolstoi, jurnalul e o modalitate de reacție la realitate, un mod de a o face transparentă
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
luI Stendhal și a apărut în Adevărul literar și artistic, 13, nr. 639, 5 martie 1933, p. 1. Glosele lui Paul Zarifopol pe marginea biografiei și a operei lui Stendhal stârnesc interes și invită, permanent, la lectură, și uneori, la relectura cărților prozatorului francez. Și, în fine, aprecierea, excesiv subiectivă, asupra cărții lui E. Lovinescu - Istoria civilizației române moderne despre care D. V. Barnoschi a publicat o amplă recenzie , înțesată de observații critice, în revista Viața românească, 17, nr. 2, februarie
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
Matei Călinescu Ce-mi propun în acest scurt eseu sau exercițiu de (re)citire (adică de relectură reflexivă, critică, atentă, cu lupa, focalizată pe amănunt) e să fac o plimbare intertextuală în sens cronologic invers în opera lui Mateiu Caragiale, pornind de la Craii de Curtea-Veche pentru a străbate textul atît de poetic, de ciudat, de tainic la
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Alex Goldiș Virgil Nemoianu, Opere I. Structuralismul. Calmul Valorilor, București, Editura Spandugino, 2013. O serie incitantă de relecturi ne propune mica editură Spandugino odată cu proiectul de republicare a cărților lui Virgil Nemoianu. Dincolo de faptul că e vorba de prima reeditare integrală a operelor unui critic postbelic (ceea ce înseamnă că abia acum șaizeciștii încep să se clasicizeze „cu acte
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
considerat dispensabile”. Ar fi fost interesant pentru cititorul de azi tocmai modul în care trimiterile la ideologia marxist-leninistă scurtcircuitau demersul logic al ideilor, distorsionându-le într-o mai mică sau mai mare măsură. Ceea ce surprinde, poate, cel mai mult, la relectura primelor cărți ale lui Nemoianu, Structuralismul (1967) și Calmul valorilor (1971), reunite în primul volum al Operelor, e tocmai cultivarea unei etici a distanțării. Pe de o parte, afilierea la Cercul de Poetică al lui Tudor Vianu a însemnat, pentru
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
Manolescu, Alex. Ștefănescu, Eugen Simion), poetul intrase, totuși, într-o anume uitare. Din acest punct de vedere, cel puțin, primele două volume ale ediției critice îngrijite de Pavel Țugui și Oana Safta vin la momentul potrivit. Ele ne propun o relectură a unui scriitor original, inconturnabil în orice istorie a literaturii române din a doua jumătate a secolului XX. Referința de la care s-a pornit în alcătuirea ediției de față o reprezintă ediția „semi-critică" (formula le aparține celor doi îngrijitori) în
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
cu scriitori moderni pe care Alexandru George nu i-a putut cunoaște în anii '50, dar care, cel puțin pentru mine, sunt izbitoare și fascinante. Mă voi opri la una, care m-a împresionat atît la lectură cît și la relectură. E vorba de episodul din chiar ajunul intrării României în Primul Război Mondial, care întrerupe brusc vacanța la mare a naratorului adolescent, aflat la Constanța cu mama și sora mai mică, Adriana, și îndrăgostit naiv, profund, efemer, intens erotic de
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
Constantin Coroiu Împlinirea, la 1 octombrie, a 130 de ani de la debutul lui Ion Creangă, în Convorbiri literare, cu povestea Soacra cu trei nurori, îmi prilejuiește relectura unei cărți consacrate modului cum a fost receptat humuleșteanul de critica literară românească în postumitate. Regretatul critic Mircea Scarlat publica la Cartea Românească, în 1990, eseul Posteritatea lui Creangă, postfațat de profesorul autorului, criticul Nicolae Manolescu. L-am recitit cu
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
Europa - și nu numai - pare a fi ...proiectul (,prioiectul"), că dorul de epopee se manifestă în valul de filme europene create on purpose, iar identitatea minoritară ... rămâne subiectul cel mai discutat! Intrigați de acest mod atât de modern de a relectura literatura română, redescoperim valențele "draculiene" ale poemului Mihnea și Baba, "marea reușită a lui Dimitrie Bolintineanu", ale cărui "sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă" îl amuzaseră și pe Călinescu. Dar Ilie Constantin extinde studiul recuzitei draculice, comparând Baba lui Bolintineanu
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
artistului, conștient de jocul literaturii ce poate deveni lumea însăși, după modelul parțial al eului auctorial divizat în personaje din Trei într-o galeră (1998). Fără știința paradoxului nu se recuperează imaturitatea generică, acesta pare a fi mesajul. Întoarcerea, prin relectură și spre autoficțiune, rămâne operațiunea funciară a scriitorului timișorean. În toate, Livius Ciocârlie explorează un teritoriu al autocunoașterii prin idei ce se formulează, mereu strategic, la întâlnirea dintre filosofie și literatură. Exercițiile de imaturitate sunt solilocvii în game diferite, de la
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
explorează un teritoriu al autocunoașterii prin idei ce se formulează, mereu strategic, la întâlnirea dintre filosofie și literatură. Exercițiile de imaturitate sunt solilocvii în game diferite, de la interpretare la ficțiune și invers, molipsitoare ca întotdeauna, prin invitațiile la lectură și relectură. În aparență colecții de curiozități intelectuale, textele ascund, de fapt, istoria unui înțelept care știe că nimic nu-l poate împiedica să-și vadă de revelația matură a imaturității pierdute și regăsite.
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
volum, după moartea autorului), dar oarecum capricios. Abia în studiile de istorie literară este cu adevărat excepțional, deși meritele i s-au recunoscut destul de greu (În Istorie, G. Călinescu nici nu-l bagă în seamă decît ca poet). Cîteva dintre relecturile lui din clasici sînt uimitoare. De exemplu, aceea despre Coșbuc, care pune capăt clișeului gherist al "poetului țărănimii", sugerînd în autorul Baladelor și idilelor un poet care merge la țară în week-end. (Interesant este că, dincolo de folosirea expresiei englezești, deloc
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
pentru un eventual exercițiu de critică genetică. În ce-l privește pe Fănuș Neagu, e greu de spus cât anume din ce-a fișat i-a fost, în elaborarea romanului, de un folos real. Jurnalul este împănat de lecturi și relecturi (de la Nabokov și Saul Bellow până la Márquez și mai departe până la obscurii Enzo Siciliano, Ian Caldwell și Dustin Thomason). Numai că în nici unul din aceste cazuri scriitorul nu produce dovada asimilării lor. De cele mai multe ori, sunt simple decupaje. Fără, deci
Caietele Princepelui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3622_a_4947]
-
în favoarea comunicării extraliterare" (p. 10, coloana 2). Dar nu Eminescu însuși intuise și profetizase cu tristețe că, în postumitate, viața va disloca opera? (Vezi penultimul pasaj de versuri din Scrisoarea I). însă nici unul dintre studiile de după 1990 nu propune o relectură critică a operei lui Eminescu, constată, împreună cu Nicolae Manolescu, Bianca Burța-Cernat: "nimeni nu a mai propus, de la Ion Negoițescu încoace ("ultimul mare cititor al lui Eminescu") o nouă lectură critică a operei eminesciene" (nr. 9, coloanele 2, 3). în lipsă
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
aspect esențial, pornește chiar de la Eminescu însuși (sic!), de la viața și opera acestuia" (Dana Pârvan-Jenaru, p. 10, ultimul paragraf). Or, tocmai felul în care sunt puse în valoare aceste noutăți merită o atenție specială. Ilina Gregori, lansând noi "piste de relectură șșiț de reinterpretare... dezvăluie în paginile operei lui Eminescu anticipări ale psihologiei abisale jungiene și elemente ale unei concepții moderne despre istorie, ținând seama de rolul inconștientului ca factor genetic al civilizației. în plus, autoarea descoperă în scrierile sale elemente
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
Fondane, autor al câtorva culegeri ca Ulysse (1933), Titanic (1936) și - iarăși postum - Exodul (1965). “Actualitatea reînnoită” a operei lui Fondane, despre care vorbește Monique Jutrin în Cuvântul înainte, se încearcă a fi probată, într-un prim timp, la nivelul relecturii reflecției sale filosofice. Mai întâi, Michael Finkenthal (de la Universitatea din Ierusalim), analizează traseul discipolului lui Lev Șestov, care începuse prin a-l urma pe filosoful rus “în lupta sa contra balaurului gândirii raționale, al determinismului științific”, opunându-i “gândirea participativă
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
conduc la imaginea unei literaturi cu un relief contorsionat, în care luminile și umbrele, zonele de mister și cele de apolinism se întretaie, iar cuvintele-cheie, sugestiv reiterate, sunt dezrădăcinare, drum, răscruce, întâlnire, hotare. Cornel Ungureanu ne oferă, în fond, o relectură credibilă și incitantă a literaturii române, din perspectiva unor chei de analiză critică inedite, ce caută să recupereze, cum scrie autorul „opere uitate, abandonate din întâmplare sau din graba cercetătorilor improvizați, din absența mesajului epidermic, atât de necesar lumii noastre
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
început să citesc ca un autentic romancier artizanal, nu numai din plăcere, ci și din curiozitatea insațiabilă de a descoperi cum erau scrise cărțile maeștrilor”. Lectura riguros programată (Homer și alți scriitori greci, André Gide, Faulkner etc.) alternează adesea cu relectura practicată ca un fel de „operație chirurgicală în măruntaiele cărții pentru a scoate la lumină misterele cele mai ascunse ale structurii ei”. Sub imperiul revelației produse de lectura romanului Metamorfoza de Franz Kafka, tânărul Gabo dă curs tentației de a
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
și alte poeme care nu există există, totuși, și este o carte care, în peisajul poeziei actuale, sclipește. Condensând imaginile până la a-și construi o formulă cu cifru, poezia lui Valeriu Mircea Popa impune, pentru decodare, o lectură și o relectură. Fiindcă, pentru a putea gusta acest tip de poezie, trebuie să parcurgem niște cotloane foarte întunecate, adesea înfricoșătoare, să le iluminăm, apoi să întoarcem acest întreg interior pe față, ca pe o haină. Și atunci vom avea în fața ochilor o
Bijuterii întoarse pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7385_a_8710]
-
carențe, însă, George Topîrceanu rămâne un autor care merită indiscutabil o apariție în BPT și, de asemenea, o cercetare a acelor aspecte prin care poezia sa mai interesează cititorul contemporan. Cosmin Ciotloș navighează cu o precaută inteligență critică printre meandrele relecturii acestui autor, posesor al unui discurs inegal și victimă, de fapt, a propriului succes și a propriei facilități de a versifica. Criticul își reprimă tentația de a-l salva pe autor cu orice preț, inventân-du-i - pe urmele pasionantei, dar cam
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
de Lucian Alecsa, A. G. Romilă, Vasile Spiridon, Octavian Soviany, Florin Caragiu, Ionel Savitescu, Geo Vasile, eseuri de Al. Cistelecan și Simona Grazia Dima, pagini de traduceri din Paul Morand, Anna Ahmatova, Antonio Lobo Antunes, Arthur Rimbaud, Sylvia Plath. Celelalte rubrici, Relecturi de Radu Voinescu și Okeanos de Luca Pițu, Memoria, Note comentarii idei, grupajul de texte Eminescu in aeternum, completează un sumar echilibrat, într-o revistă care servește literatura de calitate. Din sumar Foarte bun și numărul 6 al revistei ORIZONT
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]
-
concludent: "Textul ultimelor însemnări mateine urmează maniera jurnalului manuscris. Transpunerea este aproape brută, adaptând doar expresia la româneasca actuală și apelând la un minim de tehnoredactare. Intenția este aceea de a conserva stilul gândului scris fără servituți, destinat exclusiv propriei relecturi. Trebuie subliniat însă că însemnările lui Mateiu Caragiale necesită note critice, lămuriri, puneri în context. Jurnalul stârnește nedumeriri, trezește obiecții, dorință de delimitare, de respingere chiar. Dincolo de acestea, trei lucruri mai rețin atenția la lectură. În primul rând, autocitarea; uneori
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
Andrei Terian N-a publicat Caius Dobrescu în celebrul număr 265 al Dilemei, deși, după ușurința cu care aruncă provocări, s-ar zice că locul său de drept acolo era. Cu atât mai mult cu cât monografia sa constituie prima relectură radicală (și - nota bene! - coerentă) a operei eminesciene de după 1989. E drept că ultimii ani nu au dus lipsă de interpretări consistente, printre care se numără cărțile publicate de Ilina Gregori, George Gană sau Monica Spiridon. Însă lecturile postdecembriste nu
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]