1,588 matches
-
actuale în studiul limbii române Timișoara română IF 120 Teoria și practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling and consultancy Timișoara engleză IF 120 100 Fenomenologia și hermeneutica filosofică a religiozității Timișoara română IF 120 Filosofie și științe socioumane Timișoara română IF 120 26 Istorie Arheologie și mediu în contextul dezvoltării durabile Timișoara română IF 120 150 Istorie conceptuală românească în context european Timișoara română IF 120 27 Teologie Religie, cultură
ANEXE din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267399]
-
actuale în studiul limbii române Timișoara română IF 120 Teoria și practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling and consultancy Timișoara engleză IF 120 100 Fenomenologia și hermeneutica filosofică a religiozității Timișoara română IF 120 Filosofie și științe socioumane Timișoara română IF 120 26 Istorie Arheologie și mediu în contextul dezvoltării durabile Timișoara română IF 120 150 Istorie conceptuală românească în context european Timișoara română IF 120 27 Teologie Religie, cultură
ANEXE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253850]
-
Pe jumătate japoneză, pe jumătate mexicană, fostă studentă la Medicină. Roasă de suferință pentru că mama ei a murit răpusă înainte de vreme de o boală umilitoare. Furioasă pe tatăl ei, dansator profesionist, care nu-și poate înfrâna destrăbălarea, dar practicând cu religiozitate ritualurile de doliu impuse de acesta (atâtea lumânări aprinse în același loc, la aceeași dată) și pe acelea pe care singură și le-a fixat pentru luptele cu tauri cu două zile înainte de a intra în arenă, mănâncă o pară
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
Plăcut opozitorie, ca un oximoron simpatic. Românul, în general, nu are stare. Când stă pe loc, se bâțâie. Și dacă stă, stă pe ghimpi. E nestatornic. Și anxios. Tare sucit. În toate. Dar, deși urăște etic somnolența, el respectă cu religiozitate tânjala. Nu are grețuri filosofice, dar iubește dezinteresat lâncezeala încruntată. Este dinamic, se agită și se frichinește bine, dar, în același timp, e statornic cu mare bucurie. Mobil până la amețeală, e degrabă promițător de fapte și mărețe împliniri în așezare
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
în amănunt ce a fost și ce e. Tensiunea lui bate rațiunea celuilalt. El se citește pe sine mai în adâncime decât citesc alții cărțile lui. Fiindcă după aceste răbufniri, încă ezitante, scrisul lui Marius Ianuș s-a impregnat de religiozitate. Stă mărturie prima sută de pagini a cărții, adică ciclul omonim, Refuz fularul alb. Ar fi necesare, apropo de această transformare, câteva accente. O dată pentru că asimilarea dogmei n-a dus (ca la atâția alții) și la un prizonierat stilistic. Chiar dacă
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
florin, Florin Pupăza Pe masura ce situația materială a oamenilor se îmbunătățește, ateismul înlocuiește religiozitatea, iar astfel, în anumite țări dezvoltate, oamenii religioși vor deveni o minoritate în următoarele decenii, susține un psiholog irlandez. Nigel Barber, biopsiholog și autor al cărții „Why atheism will replace religion”, a explicat recent, într-un articol publicat în Psychology
Religia va dispărea în 30 de ani by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63619_a_64944]
-
cunoașterii a început la Jerusalim, a continuat la Atena și a ajuns la Roma. Oare cultura nu este o condiție sine qua non pentru un scriitor autentic? N.M.: Romanele Dvs. cele mai importante nu denota un spirit religios pronunțat. Totuși, religiozitatea pare sa va inspire în câteva din romanele mai noi. Ați devenit credincios sau ați fost dintotdeauna? Ca și filosofia, religia ajuta imaginației literare? Stiți ca, devenit religios la bătrânețe, Tolstoi n-a mai scris nici o capodopera. B.N: Sunt
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
întreprinderi concrete, culturale și publice. Retorica lamartiniană de glorificare a extincției a găsit la Heliade un ecou profund: pentru poetul român, adevărata existență începe dincolo de ultima clipă, iar fericirea nu o putem afla decît postum. Nu e vorba aici de religiozitate profundă, ci de o chemare irațională. În Dragele mele umbre, scrisă și publicată în simbolicul an 1830, poetul evoca, plin de speranță, umbrele familiale, convins că ele îl așteaptă la pragul dintre cele două lumi: „Umbre mult drage... Ah, puțin
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
punct de vedere epistemologic. „Cercetarea științifică nu ne spune nimic despre lume ca întreg, despre valorile care oferă orientare și sens vieții oamenilor“ (p. 251), iar despre acest întreg nu vorbește decît religia. De aceea nu e nici o nădejde ca religiozitatea unui intelectual rafinat să fie clătinată de diatribele lui Dawkins în marginea inutilității religiilor în genere. Ce poate fi testat în lume aparține științei, în schimb tot ce ține de matca unor țeluri morale ține de perspectiva transcendentă, adică de
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
nostru interbelic, al cărui substrat creștin și etnic nu putea decît să-i scoată din sărite pe comuniști. După cum azi îi irită pe adepții globalizării. Cum ar putea să nu-i indispună discursul lui Blaga, metafizic, ruralist, mitizant? La fel religiozitatea noastră de acasă, inspiratoare a unor V. Voiculescu, Adrian Maniu, Pillat, Crainic. Nu e decît un alt mod conjunctural de a privi lucrurile. O procustianizare la rîndu-i oportunistă. Nasurile ultraeuropenizate fac grimase în fața a ceea ce nu intră în sumara lor
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
decât regulile statului în care trăiesc. Trei sferturi dintre ei consideră că nu există decât o singură interpretare legitimă despre Koran. Ruud Koopmans, coordonatorul studiului, consideră că tedința către fundamentalismul religios este periculoasă. Există o diferență între fundamentalismul religios și religiozitate strictă. Am găsit o corelație strictă între fundamentalismul religios, atât la creștini cât și la musulmani, și ura față de homosexuali, evrei și occident. 60% dintre respondenți resping homosexualii din cercurile lor de prieteni, iar 45% consideră că evreii nu pot
Anunțul care îți dă fiori! Este larg răspândit în Europa by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/55022_a_56347]
-
fie lamento-uri bine temperate („câte patimi mai am de-ndurat/ câți sori de sânge mai curg în scăpătat?”), fie strigătul de satisfacție în fața momentului fatidic amânat („Charon a plecat dezamăgit/ cu luntrea goală”). Cel care a oscilat între apostazie și religiozitatea superficială găsește calea spre dumnezeire și se supune unor exerciții de acomodare cu întunericul, învață „alfabetul neantului” și se pregătește, împăcat, pentru ceea ce, oximoronic, numeș te ora de veșnicie: „Câinele se uită în ochii mei/ și râde/ e clarvăzător / presimte
Alfabetul neantului by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Journalistic/4531_a_5856]
-
pe scenă a încă două producții wagneriene Olandezul zburător și Lohengrin. Maestrul Mandeal este și se impune, din ce în ce mai mult, ca un muzician subtil și rafinat, atent și grijuliu în a descifra cele mai adânci sensuri ale partiturilor wagneriene. Urmând cu religiozitate aceste repere, exigențele sale cresc și în ceea ce privește componența vocilor, prin păstrarea unei stilistici wagneriene riguroase. Un moment de impas este găsirea acelor interpreți care ar putea executa cu onestitate partituri muzicale extrem de dificile. Și de ce să nu fim corecți, în
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
o logică fără fisuri, la final un nou om ne întâmpină. În închisoare, Whip împărtășește celorlalți deținuți în cadrul unei ședințe terapeutice lecția sa de viață. Înțelepțit, fostul pilot își face mea culpa în fața unui public care-i soarbe cuvintele cu religiozitate. Întreaga iresponsabilitate aproape jovială pe care o degajă pilotul, un adevărat charmeur, se cere recuperată cu semn schimbat în partea a doua a filmului. Plaisirismul se transformă în angajament moral, iar Denzel Washinton posedă un întreg arsenal actoricesc menit să
Cădere liberă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3743_a_5068]
-
La cincizeci de ani de la acea ediție, noul traducător și prefațator al lui Arghezi constată situația neschimbată, și încearcă să avanseze câteva explicații: să fie de vină tematica uneori vetustă, imaginarul său agrar sau acele trimiteri locale la forme de religiozitate populară, greu de echivalat, nu doar lingvistic, ci și cultural, în spațiul altei literaturi? Să fie de vină bascularea, încă indecisă, între tradiție și modernitate? Sau, pur și simplu, limbajul lui Arghezi, adevărată răscruce lingvistică indo-europeană, este un spectacol lexical
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
dificil de notat fiecare insultă atribuită lui Becali, un om care a devenit un personaj negativ în presa europeană. Un fervent creștin ortodox, Becali păstrează acasă opere de artă care-l înfățișează ca pe Iisus și diferiți apostoli și sfinți. Religiozitatea lui a dus la comentarii extremiste. În 2012, Becali a reacționat agresiv la prezența lui Lady Gaga în România, pe care o considera un «discipol al lui Satan». «După ce apare la TV, schimb canalul după două secunde, iar apoi scuip
Washington Post îl desființează pe Gigi Becali. "Cel mai jignitor proprietar din lumea Sportului" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33989_a_35314]
-
slujitorii săi acordă o prea mare atenție, bunăstării materiale, strângerii de avuții, în detrimentul adevăratelor comori, cele duhovnicești, care presupun modestie, umilitate, înflorire lăuntrică, nu trupească. Și apoi: numărul mare de biserici de la noi e oare, într-adevăr, o măsură a religiozității acestui popor sau doar un mod ocolit de a-și spăla păcatele așa, prin ridicarea de locașuri de cult? Dacă ar fi mai multe spitale, am fi mai sănătoși. Și dacă ar fi mai multe școli, am fi mai educați
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
proprie sunt convergente, spre deosebire de cazul lui H. Adams și M. Leiris, căci, dacă Franklin e una cu societatea lui, aflată într-o efervescență a afirmării, iar eul său scriptic e și el extravertit, fără introspecție metafizică, dar nu lipsit de religiozitate, conștient de portanța deciziilor providenței, celelalte două autobiografii vor prezenta imagini totalmente diferite ale eului care scrie și se descrie. Bunăoară, Henry Adams, autorul Educației lui Henry Adams (și ea o operă clasică a literaturii americane), urmaș al unor mari
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
nu de ieri, ci de multă vreme. O sumă de specialiști în sociologie și în psihologie ne asigură, plini de convingere, și încă din primii ani ai secolului X X , că poporul român nu ar fi cu adevărat religios, că religiozitatea lui ar reprezenta doar o inerție folclorică și o habitudine comportamentală. Iar calendarul religios românesc s-ar rezuma la un prilej de chefuri. Argumentele în acest sens au devenit clasice - începînd cu absența unor sfinți și martiri de origine română
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
în care colectivitatea va fi pusă. Iar aici nu mai există previziuni certe și nici rețete. A fost de ajuns c a teroarea unui regim prin definiție ateu să se abată asupra României, pentru ca țara reputată prin lipsa ei de religiozitate să-și schimbe radical comportamentul. Cei șase episcopi uniți, asasinați unul după altul în închisoare, cei cîțiva prelați ortodocși scoși din scaun și arestați, ca și cei peste opt mii de preoți ortodocși omorîți în detenție și în lagăre de
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
mărturiile directe (de la aceea a lui N. Steinhardt din Jurnalul fericirii, pînă la numeroasele consemnări ale lui Ion Ioanid) mi se par nu doar inatacabile sub raportul veridicității , dar și înalt-semnificative: în România de după 1945 s-a născut, spontan, o "religiozitate protestatară", autentică și necomandată de nimeni. Lectura enormei și prea puțin utilizatei Arhive reprezentate de revista Memoria, ajunsă acum la numărul 54, ne conduce la concluzii neașteptate. O cantitate covîrșitoare de documente - provenind de la oameni simpli, dar și de la persoane
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
momentan mi se pare complet deplasat: aflați în situații-limită, redactînd uneori documente cu alură testamentară, acele persoane își exprimau convingerile intime. Mărturii publicate în Memoria atestă un fapt, poate, surprinzător: între 1945 și 1990 a proliferat în societatea românească o religiozitate extrem de tenace, fortificată direct prin politica represivă a autorităților. în ansamblul fenomenului religios, persecuțiile au un rezultat opus celui scontat - și faptul s-a verificat pentru a suta oară. Iar în lumea intelectuală (în cea mai "desacralizată" pătură a societății
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
schițaseră nici cel mai mic protest în momentele culminante ale terorii antireligioase și-au descoperit o bruscă vocație patronală. După ce transformaseră Biserica în servitor supus al puterii, a u început imediat să emită pretenții de participare la conducerea statului. O religiozitate de paradă a umplut aria publică. Spectacolul s-a dovedit cu atît mai grotesc, cu cît s-a bucurat de oblăduirea puterii instalate la guvernare în decembrie 1989: aceiași înalți responsabili de partid și de securitate care, pînă în 1990
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
o anumită «înțelepciune», cum ar spune Ion Ianoși (...). Ele nu ne fac să înțelegem absurdul, dar ne obligă să înțelegem că absurdul există (...). De aceea am putea socoti manierismul logic o variantă desacralizată, varianta cea mai bine camuflată a unei religiozități cu totul aparte: religiozitatea fără Dumnezeu, religiozitatea care se adresează nu lui Dumnezeu însuși, ci absenței sale din lume”(p.200). Iată, așadar, de ce logica sofiștilor, prin bucuria de a înșela ceea ce devenea scleroză, a avut mai mult tendințe spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ar spune Ion Ianoși (...). Ele nu ne fac să înțelegem absurdul, dar ne obligă să înțelegem că absurdul există (...). De aceea am putea socoti manierismul logic o variantă desacralizată, varianta cea mai bine camuflată a unei religiozități cu totul aparte: religiozitatea fără Dumnezeu, religiozitatea care se adresează nu lui Dumnezeu însuși, ci absenței sale din lume”(p.200). Iată, așadar, de ce logica sofiștilor, prin bucuria de a înșela ceea ce devenea scleroză, a avut mai mult tendințe spre știința subtextului sfidând cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]