251 matches
-
preciza că "populațiunea mahometană s-a convins deja de folosul pentru dânsa ce pote trage din școla română"1299. La fiecare școală din comunele locuite de către musulmani "vom autorisa (...) pe cel mai capabil hoge al comunei ca să predea limba și religiunea mahometană"1300. Măsuri speciale au fost adoptate de către "Onor Minister al Instrucțiunii Publice" care "a complectat măsurile pentru instrucțiunea publică prin crearea de șase burse destinate elevilor din acest județ"1301. De altfel, în ianuarie 1881, "șase elevi dobrogeni, dintre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de a vedea câte un frumos edificiu de școlă plin cu elevi, cu un bun învățător, în fie-care sat sau cătun"1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea, "administrațiunea nu poate neglija, prin urmare, templul religiunei fără a-și neglija, în același timp, una dintre datoriile cele mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea, "administrațiunea nu poate neglija, prin urmare, templul religiunei fără a-și neglija, în același timp, una dintre datoriile cele mai esențiale"1307. Datorită eforturilor administrației "și prin măsurile luate cu D-nii Administratori ai plășilor și Consiliele Comunale", precum și "grație (...) cucerniciei sale Protoiereul județului, bisericile române din comunele rurale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
3 al legii de organizare a Dobrogei, al cărui conținut prevedea că "locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice, fără osebire de origină și religiune"1512. De asemenea, Vasile Kogălniceanu menționa faptul că, după adoptarea sa de către parlament, "legea a fost tradusă în toate limbile vorbite în Dobrogea și răspândită în toate satele"1513. Efectele benefice ale adoptării legii de organizare a Dobrogei au fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu numai o prescriere a legei organice a Dobrogei (...) dar și o datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mihai era și el potențial viitor rege. Botezul lui nu se putea face decât în rit ortodox, căci în baza Constituției din 1866, aflată încă în vigoare în acel an, 1922, „coborâtorii măriei sale (Carol I - n.n.) vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului” (art. 82). Și asupra botezului principelui Mihai regăsim amprenta frământările politice interne. La 17 ianuarie 1922, Brătianu a format un guvern alcătuit exclusiv din membri ai P.N.L.. „Iorga este furios și declară că regele și-a vândut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă că sunt de o altă religiune, nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu este exclus ca autorul anonim al acestei broșuri să fie un evreu supărat de modul În care sunt percepuți evreii de către români. În orice caz, editorul acestei broșuri este un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
177)"/>. În schimb, Nichifor Crainic făcea deosebire netă Între „toleranța creștină” și „indiferența democratică”. „Ideea de toleranță, cum o pretind evreii din partea noastră - scria el În 1938 -, nu e creștină, ci democratică.” Evreii „ne pretind indiferența de rasă și de religiune”, care „Înseamnă tâmpirea conștiinței morale și spirituale”. „Aceasta e toleranța democratică, toleranță Întrupată În doctrina iudeo-francmasonică.” Toleranța creștină „e omenoasă cu cel omenos” și „e Îngăduială față de cel ticălos”. Intoleranța intervine atunci „când tu perseverezi diabolic [...] În voința de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
extremă dreaptă din anii ’30 erau Îngrijorați de prescrierea vinii evreilor „de atunci” : „Crima săvârșită pe Golgota - scria Nichifor Crainic - e de atunci Încoace substanța otrăvită a Talmudului. Căci talmudismul e cultul urii Împotriva lui Iisus Hristos” (articolul „Rasă și religiune”, 1936). Ura față de „ucigașii lui Isus” trebuie realimentată mereu : „E pofta paranoică de dominare, de subjugare, de șantaj, de ilustrare a primului slogan fascist din istoria umanității : Evreii sunt poporul ales de Dumnezeu. Pentru ce merite sau misiuni o fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Constituție. Noua redactare prevedea că „diferența de credință nu constituie o piedică de naturalizare, că Împământenirile vor fi individuale, că doar cetățenii vor putea dobândi proprietatea rurală, că toți locuitorii din Dobrogea se bucură de toate drepturile fără discriminațiune de religiune, că indivizii născuți și crescuți În România, care nu se vor fi bucurat până la majoritate de vre-o protecțiune străină, vor fi dispensați de stagiu, dacă vor face o cerere În curs de un an de la promulgarea acestei legi, și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
M. Kogălniceanu În calitate de ministru de interne. Deputatul I. Codrescu afirma că: „nu există și nici au existat vreo dată jidovi români”, fiind Împotriva considerării evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere să răspundem printr-o negație la invitarea ce ne face Europa, aceea de a acorda drepturi evreilor”. În ședința Adunării din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
o definiție a evreului, spunând: În genere „evreul este reprezentantul unei rase care din cea mai adâncă antichitate s-a dedat negoțului și a cărui credință a fost privită În sânul popoarelor creștine, pe drept sau pe nedrept, ca o religiune spurcată; așa Încât ori unde se ivea câte un evreu, el era privit ca un om cu care creștinii nu puteau fi În contact. Rezultatul acestei situațiuni a fost că aceasta seminție În viața practică și reală a concentrat Întreaga ei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ci intrați ca amici, ca frați ai unor locuitori cari de astăzi sunt concetățenii voștri.Ostași! În noua Românie voi veți găsi o populație , în cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le respecta." Dobrogea se separă de Bulgaria printr-o frontieră convențională, care pleca de la Silistra și ajungea la Hanlik, localitate situată la câțiva kilometri sud de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
intervenții în textul lui Radu Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
era rus) asigură inimile tinerilor bisericași, formați prin îngrijirile lui; se știe cât de adânci și de durabile sunt impresiile primite în școli, iar chiriarhul ar aduce de această parte națiunea întreagă prin înrâurirea ce o are asupra popoarelor șeful religiunii... Intriga, de altminteri, era cât pe ce să izbutească. Rușii ajunseseră să facă și pe mitropolitul demisionar și pe însuși Mihai Sturdza să propună numirea, la scaunul mitropolitan al Moldovei, a unui arhiereu rus. Ne putem închipui în ce hal
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a fost publicat în ziua morții sale (3 februarie 1870). Acesta conținea următoarele clauze principale: în răstimp de 50 de ani (1871-1921) două treimi din venitul Fundației se capitalizează, iar o treime se distribuie ca burse "acelor tineri români de religiunea răsăriteană ortodoxă, distinși prin purtare bună și talent, născuți în Ungaria (și Transilvania încorporată atunci Ungariei), ai căror părinți nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă în împlinire creșterea și cultivarea copiilor lor" (paragraf 5, pag 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Noul avânt“, Românimea, an. I, nr. 1, 2/15 decembrie 1918, p. 1. Ceva mai târziu, de astă dată sub proprie semnătură, Bacalbașa care, în articolul citat mai sus își reafirma și crezurile democratice („Suntem pe pragul unei lumi noi... Religiunea cea nouă se numește democrație“), va exclama încrezător în destinul fast al patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apoi să fie ales senator din partea Partidului Național Liberal (1913) și, în fine, numit Director general al învățământului superior (1922- 1923, 1927)57. A publicat mai multe lucrări de specialitate, dintre care amintim: Perșii lui Eschil. Studiu critic (1899), Asupra religiunii și libertății de conștiință la Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
lor. Constituirea definitivă a Fondului Bisericesc din Bucovina s-a făcut prin Regulamentul duhovnicesc din 29 aprilie 1789. Cu privire la Fondul Bisericesc, el cuprindea următoarele dispozițiuni: * Sub numele de Fond Bisericesc se înțelege întreaga avere ce a fost închinată pentru întreținerea religiunii. * Averea acestui Fond Bisericesc se compune din bani gheață și din imobile; a acestea se socotește întreaga avere mobilă și imobilă a mănăstirilor și bisericilor. * Toate veniturile vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor fețelor bisericești și pentru școli, iar ceea ce
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a acestea se socotește întreaga avere mobilă și imobilă a mănăstirilor și bisericilor. * Toate veniturile vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor fețelor bisericești și pentru școli, iar ceea ce va întrece se va întrebuința numai pentru binele obștesc al clerului, al religiunii și al omenirii. * Domnul țării, purtătorul de grijă pentru binele obștesc, este totodată și protectorul Fondului Bisericesc. Administrarea, conservarea și întrebuințarea mijloacelor Fondului în folosul preoțimii și al școlii depinde în toate de înaltele dispozițiuni ale protectorului său1. În urma acestor
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
de toamnă și postul Crăciunului (1914). Folcloristul credea că a realizat câteva lucrări edificatoare asupra sărbătorilor populare tradiționale: „Atâtea câte s-au înșirat sunt îndeajuns ca număr spre a ne putea face, după sintetizările lor, o idee limpede cu privire la caracterul religiunii ce stăpânește poporul român.” P. s-a încercat și în literatura propriu-zisă. Mihail Sadoveanu i-a remarcat laudativ câteva schițe și nuvele „cu un caracter foarte personal”, în care „era cuprinsă o ageră cunoaștere a sufletului nostru”, Delegațiile de la Epureni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
legăturile de familie. Femeia luată de la bărbat, fata răpită de la părinți, copiii rupți de la sânul născătorilor lor și răzlețiți și despărțiți unii de alții, și vânduți ca vitele la deosebiți cumpărători, în cele patru colțuri ale României. Nici umanitatea, nici religiunea, nici legea civilă nu aveau ocrotire pentru aceste nenorocite ființe; era un spectacol grozav, strigător la cer. Implementarea acestei decizii n-a asigurat neapărat succesul integrării reale a țiganilor în textura socială a comunităților europene din teritoriul românesc (români, maghiari
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teoriile izolaționiste, recunoscând „consumul” culturilor străine și, în plan creator, asimilarea lor. Mai mult, el subliniază necesitatea unei conjugări între naționalism și ecumenismul creștin. Credința nestrămutată îl va face, de asemenea, să desființeze, într-un eseu bine articulat (Rasă și religiune), pretențiile teoreticienilor naziști de a întemeia o „Deutschreligion”, implicit rasismul. De altfel, programul politic al lui C. propune un naționalism antidemocratic, antisemit, totalitarist și corporatist, întemeiat însă pe evanghelia creștină, excluzând deci crima, violența în genere. Contribuție majoră la constituirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
de literatură, fixând cu mare finețe psihologică, prin repere simbolice, o atmosferă a opresiunii surde. SCRIERI: Elemente de istoria literaturei romane primitive, București, 1888; Literatura elenă văzută în dezvoltarea ei istorică, București, 1898; Perșii lui Eschil, București, 1899; Priviri asupra religiunii și libertății de conștiință la greci, București, 1900; Note din închisoare subt ocupațiunea germană, București, 1918; Curs de literatura elenă. Elocința la greci, I-II, București, 1930-1932; Cicerone judecat ca om politic, București, 1935. Traduceri: Cicero, Brutus, București, 1903. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]