251 matches
-
adâncă indignare, e cuprinsă deja în scrierile unui om ale cărui sentimente profund naționale nu le va nega "Romînul". Pasajul din cartea sa e profetic; prevede Congresul de la Berlin și încheierile lui. Atunci când o populațiune eterogenă, străină românilor prin limbă, religiune, obiceiuri și aspirații politice se va așeza în țară, atunci marginile statului nostru nu vor fi totdeodată margini ale naționalității noastre. Străinii vor zice îndată (ceea ce zic împămînteniții ): nu identificați statul român cu naționalitatea română, căci în acest stat sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor. Constituirea definitivă a Fondului Bisericesc din Bucovina s-a făcut prin Regulamentul duhovnicesc din 29 aprilie 1789. Cu privire la Fondul Bisericesc, el cuprindea următoarele dispozițiuni: * Sub numele de Fond Bisericesc se înțelege întreaga avere ce a fost închinată pentru întreținerea religiunii. * Averea acestui Fond Bisericesc se compune din bani gheață și din imobile; a acestea se socotește întreaga avere mobilă și imobilă a mănăstirilor și bisericilor. * Toate veniturile vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor fețelor bisericești și pentru școli, iar ceea ce
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
a acestea se socotește întreaga avere mobilă și imobilă a mănăstirilor și bisericilor. * Toate veniturile vor fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor fețelor bisericești și pentru școli, iar ceea ce va întrece se va întrebuința numai pentru binele obștesc al clerului, al religiunii și al omenirii. * Domnul țării, purtătorul de grijă pentru binele obștesc, este totodată și protectorul Fondului Bisericesc. Administrarea, conservarea și întrebuințarea mijloacelor Fondului în folosul preoțimii și al școlii depinde în toate de înaltele dispozițiuni ale protectorului său1. În urma acestor
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
sî mestacati cu Romanii au invetiatu de la ai nostri legea crestina sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866, p. 24). Inaintea ungurilor, bulgarii au profitat civilizațional de pe urma contactului cu românii, care i-au adus pe calea cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român este intim legată de creștinism. Chiar și "statogeneza" principatului Țării Românești are la bază un motiv religios. Radu Negru a descălecat din Transilvania, întemeind statalitatea Țării Românești în 1290, datorită persecuțiilor religioase la care erau supuși românii ardeleni de "religiune" răsăriteană de către ungurii catolici: "Dintre toți însă Episcopul catolic al Transilvaniei a supărat mai mult pe Români, vrînd a'i face ca să se lapede de religia răsăriteană și să înbrățișeze pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
II-lea. Ideea creștinătății primordiale a românilor este preluată și introdusă în manualele de istorie ca o altă certificare a priorității românești, de data aceasta nu pe planul prezenței istorice, ci pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de data aceasta nu pe planul prezenței istorice, ci pe planul prezenței spirituale. Cărțile școlare propagă ideea că "religiunea crestină care se semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost primit la București cu cele mai înalte onoruri în entuziasmul mulțimilor ce invadaseră străzile. Apoi, în prezența Adunării Deputaților, a Locotenenței Domnești și Guvernului, a depus următorul jurământ de credință: „Jur a fi credincios legilor țării, a păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritorială și a domni ca domn constituțional” La un an de la acel eveniment (20 aprilie 1867), Principele Cuza îi scria lui Carol I. Lupta pentru crearea Statului Român desăvârșit a fost memorabil rezumată de Dimitrie Onciul „Unirea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pretiulu costului loru, măi multu beneficiulu de care se face mențiune la art. 18, de va fi casu. 54. Copiii cari intra în scola, se voru înscrie în într'unu registru speciale, în care se va trece numele prenumele, etatea, religiunea, natiunalitatea și locuința loru și a parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru. Ei voru fi aduși de părinții sau tutorii loru, si voru presenta actulu de nascere și certificatu de altoiu sau dovadă că au făcutu de versatu. Copiii cari nu sînt
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
61. În tote comunele urbane se va stabili una sau mai multe scole primărie de fete, deosebite de cele de baeti. 62. Fie-care scola de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu de-o-data și directrice. Pentru religiune se va numi pe catu se va pute unu preotu catichetu. Aseminea și pentru musica vocale se va numi unu profesoru deosebitu. 63. Directricea va trebui să aibă șederea în localulu scolei și dacă va fi locu, și cea altă
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
se va pute însărcina unu profesoru cu mai multu de cinci-deci școlari; candu aceia voru fi mai mulți se voru crea în acea clase divisiuni, cari voru fi încredințate la profesori divisionari. 116. Invetaturele ce se cuprindu în liceu sînt: Religiunea; Limbele română, latină, elenă, francesa, italiană și germană; Aritmetică raționata, sistema legale a mesuriloru și greutatiloru, elemente de ținerea registreloru. Geometria, Algebra, Trigonometria; Istoria naturale, elemente de Fisica și Chimia; Istoria Generale și Istoria Romaniloru; Cosmografia, Geografia statistică; Elemente de
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
cinci în cinci ani, totu prin lege. Capitolul 2 DATORIILE COMUNELORU Articolul 10 Fia-care comună este datore a ave o casă a comunei numită Primărie. Articolul 11 Fia-care comună este datore a îngriji de cultulu, de biserică seu de bisericele religiunei la care aparține. Ea este datore a plăti pe preoții și servitorii bisericiloru sale. Nimeni inse nu este îndatoratu se contribuie pentru serviciului unui cultu care nu este alu seu. Articolul 12 Contribuțiunea pentru serviciului cultului va fi deosebită de
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
ereditare în linie coboritoare directă și legitimă a Majestății Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura și cu excluziunea perpetua a femeilor și coboritorilor lor. Coboritorii Majestății Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. Articolul 35 În lipsă de coborîtori în linie bărbăteasca ai Majestății Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vîrsta dintre frații Săi, sau coboritorilor acestora, după regulile statornicite în
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Maiestății Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura și cu exclusiunea perpetua a femeilor și coboritorilor lor. Coboritorii Maiestății Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. Articolul 78 În lipsă de coborîtori în linie bărbăteasca ai Maiestății Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vîrsta dintre frații săi sau coboritorilor acestora, după regulele statornicite în
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
alineatele premergătoare, căsătorie cu creștini, dacă au trecut la creștinism cel mai tarziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii. ... Evreii de sânge, atei, sînt socotiți evrei în sensul acestui decret cu putere de lege. Trecerea la creștinism a celor de religiune mozaica, după punerea în aplicare a decretului, nu schimbă calitatea de evreu astfel cum este statornicita de acest decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publicarea prezentului decret cu putere de lege, din comunitățile religioase evreești, sînt
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
rurală și despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odată atinse. Articolul 21 Libertatea consciintei este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată intru cat însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a resaritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserică ortodoxă română este și remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserică ecumenica a resaritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
prin acea lege nu vor putea fi nici odată atinse. Articolul 21 Libertatea consciintei este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată intru cat însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a resaritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserică ortodoxă română este și remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi însă unitatea cu biserică ecumenica a resaritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericei ortodoxe Române, se vor regulă de o singură
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
ereditare, în linie coboritore directă și legitimă a Mariei Șele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitura și cu esclusiunea perpetua a femeilor și coborîtorilor lor. Coborîtorii Mariei Șele vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a resaritului. Articolul 83 În lipsă de coborîtori în linie barbatesca ai Mariei Șele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vîrstă dintre frații șei sau coborîtorilor acestora, după regulile statornicite în articolul
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
ci intrați ca amici, ca frați ai unor locuitori cari de astăzi sunt concetățenii voștri.Ostași! În noua Românie voi veți găsi o populație , în cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le respecta." Dobrogea se separă de Bulgaria printr-o frontieră convențională, care pleca de la Silistra și ajungea la Hanlik, localitate situată la câțiva kilometri sud de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
ci intrați ca amici, ca frați ai unor locuitori cari de astăzi sunt concetățenii voștri.Ostași! În noua Românie voi veți găsi o populație , în cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le respecta.” Dobrogea se separă de Bulgaria printr-o frontieră convențională, care pleca de la Silistra și ajungea la Hanlik, localitate situată la câțiva kilometri sud de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
intervenții în textul lui Radu Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
era rus) asigură inimile tinerilor bisericași, formați prin îngrijirile lui; se știe cât de adânci și de durabile sunt impresiile primite în școli, iar chiriarhul ar aduce de această parte națiunea întreagă prin înrâurirea ce o are asupra popoarelor șeful religiunii... Intriga, de altminteri, era cât pe ce să izbutească. Rușii ajunseseră să facă și pe mitropolitul demisionar și pe însuși Mihai Sturdza să propună numirea, la scaunul mitropolitan al Moldovei, a unui arhiereu rus. Ne putem închipui în ce hal
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
apoi să fie ales senator din partea Partidului Național Liberal (1913) și, în fine, numit Director general al învățământului superior (1922- 1923, 1927)57. A publicat mai multe lucrări de specialitate, dintre care amintim: Perșii lui Eschil. Studiu critic (1899), Asupra religiunii și libertății de conștiință la Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]