1,378 matches
-
sic!), memoria personală listîndu-mi apoi cronologic (nu și exhaustiv): 1974 Pîine și ciocolată de Franco Brusati - despre un italian care încearcă să se integreze în societatea elvețiană; 1987 Chocolat de Claire Denis - despre culoarea Africii și a rasismului într-o rememorare autobiografică; 1992 L'amour au chocolat de Josée Dayan - despre un milionar texan interesat de o fabrică de trufe; 1993 Fragă și ciocolată de Tomás Alea Gutièrrez - despre homosexualitate și regimul lui Castro; Ca apa pentru ciocolată de Alfonso Arau
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
malițios, de către Johnny." Scurt timp înainte ca "the Swinging Guru" să împlinească șapte decenii de viață, Sorin Antohi (a cărui formulă o citasem ca titlu la o amplă prezentare apologetică în Jazz Forum) mi-a trimis prin e-mail o splendidă rememorare a felului cum îl cunoscusem noi pe maestru. Precis o voi utiliza în viitoarele mele sinteze despre evoluția muzicii-simbol a secolului abia încheiat. Merită elogii inițiativa României literare de a consacra un spațiu special acestei sărbători a jazzului românesc (altminteri
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
și i s-a furat manuscrisul unui volum subvenționat de Ministerul Culturii. Cum de n-avea poetul decît exemplarul cu pricina, în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985). Observatorul publică mai multe scrisori de la Jeni Acterian către autoarea romanului Iarna Fimbul Scrisorile datează de la sfîrșitul anilor '30 ai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
ale lui Adrian Marino, dar și ale altor exegeți ai poetului. Tonul este perfect echilibrat, salubru, evitîndu-se orice partizanat, orice exagerare "favorabilă". Dosarul macedonskian apare scos de sub incidențele umorale, adus în fața instanței acelei transcendențe laice care este istoria literară. Această rememorare a autorului Nopții de mai reprezintă un gest util într-o perioadă în care ne uităm predecesorii, s-ar zice că mai repede decît oricînd. Nicolae Oprea: Alexandru Macedonski între romantism și simbolism, Edit. Dacia, 1999, 96 pag., preț neprecizat
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
masă, ci tocurile înalte care găureau feliile de pâine și foile de salată reprezintă senzaționalul. Este vorba, de fapt, despre un mod de a vedea lumea, care face totul interesant. La fel se întâmplă în romanul Ca sfântul Lazăr târâș-grăpiș, rememorare a eforturilor făcute de românul stabilit la Geneva de a-și câștiga existența prin practicarea unor meserii improvizate. Peripețiile prin care trece un emigrant pot fi povestite în multe feluri și de obicei ele sunt povestite într-o manieră plictisitoare
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
sfert de mileniu de vampirizare rusească a pus capac unei stări și așa deplorabilă. Ultimei cotropiri - cea sovietică - i-am fost martor, cele consemnate în masivele volume ale d-lui Aurel-Sergiu Marinescu fiind pentru mine în special un prilej de rememorare. Datele sunt numeroase, importante, într-o largă sinteză. Cu toate că și pe atunci secretul de stat stătea la baza guvernării, se știa de către o lume întreagă că având de plătit Uniunii Sovietice, ca despăgubiri de război, suma de trei sute de milioane
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
care "a fost protectoare, nu și maternă. Nici o îmbrățișare sau mângâiere, nici un sărut, nici o dovadă de afecțiune". Al doilea război mondial obligă familia Principelui René de Bourbon - Parma să fugă cât mai departe de front. Nesfârșitele călătorii prilejuiesc peste ani rememorarea unor scene de o puternică expresivitate ("Ne era frică de avioane, care-și anunțau prezența printr-un zgomot înspăimântător. În timpul acesta, unchiul Gaétan cânta fără încetare "O, sole mio!"", sau de plăcuta amintire, cum este convorbirea telefonică cu președintele Roosevelt
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
acorde judecăți de valoare, chiar și atunci cînd poate părea scandalos că nu o face. Dacă nici măcar autobiograful nu poate comunica adevărul unei vieți, așa cum a fost ea trăită, la ce bun să-ți înregistrezi memoriile? În fiecare act de rememorare, observă Kermode, există și un act de uitare. Amintindu-mi un aspect al unei întîmplări din viața mea, uit inevitabil altul. Îmi scapă, prin urmare, tocmai ceea ce caut: înlănțuirea perfectă a tuturor ipostazelor din viața mea, grație cărora aș putea
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
spus de la început că între cele două documente se stabilește un fel de relație de semn contrar. Viața exterioară e mai ales negativă, grea, tristă, zbuciumată. Cea interioară, văzută à rebours, e, dimpotrivă, luminoasă, echilibrată, aproape exemplară. Un contrast tulburător. Rememorarea copilăriei și a adolescenței, primele contacte literare, primele figuri importante (Blok și Ahmatova), întîlnirea și căsătoria cu Hodasievici, toate sînt văzute pe fundalul luptei dintre lumea veche ce se năruie sub ochii ei și lumea nouă, absurdă, marcată de o
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
ezitare, o asemenea temă, fără să fii Nabokov sau Kundera, îți trebuie o anumită naivitate. Liviu Antonesei o are. El se consideră competent în materie pentru că a trăit câteva aventuri amoroase și a reflectat asupra lor. Și, cuprins de euforia rememorării succeselor erotice, nu-și dă seama că ideile pe care le avansează sunt simple aforisme romanțioase, dintre acelea pe care aproape oricine le declamă patetic când bea un pahar de vin în plus. Atitudinea adoptată - de bărbat cu succes la
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
sînt trecute cinci roluri de la Teatrul Național din Craiova și nouă de la Teatrul Național din București. O astfel de listă nu aduce în discuție modestia. Și nu cred că despre asta e vorba. Trecerea în revistă a propriei vieți artistice, rememorarea fiecărui rol în parte, a atmosferei repetițiilor, a luptei cu textul și cu personajul, serile reprezentațiilor, vibrațiile aplauzelor, drumul spre teatru, ora petrecută în cabină înaintea spectacolului, victoriile și insuccesele, bucuria, emoțiile, teama, dezamăgirea, toate acestea și multe altele sînt
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
cratilism (preluat de la Platon, via Genette) tocmai pentru a desemna "acea nostalgie a originilor care îmbibă toate palierele literaturii de memoria tiparelor primordiale și a principiilor întemeietoare de sens" sau, cum aflăm ceva mai departe, "o practică a resuscitării, a rememorării, făcînd din succesorat, în toate variantele sale (de la plagiatul imaginar la sinonimie, de la repetiție la parafrază), o lege și o valoare a creației". Observăm deci că scriitoarea a operat modificări în accepția acestui concept cu un trecut cultural atît de
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
o parte, preocuparea pentru sursele, modelele, principiile generative ale literaturii. Pe de alta, interesul pentru desfășurarea concretă a procesului care se bizuie pe acele surse, paradigme și principii". Există autori, precum Ștefan Bănulescu, George Bălăiță sau Marin Sorescu, pentru care "rememorarea e predominant matricială", o "nostalgie a originilor" orientată "spre esențe și spre mecanismele repetitive", și există alții, ca Nicolae Breban, care înclină spre "eterna reîntoarcere", spre rememorarea "repertorială", spre "manifestarea concretă a repetiției" și spre "figurile" ei, spre arhetipuri. în
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
principii". Există autori, precum Ștefan Bănulescu, George Bălăiță sau Marin Sorescu, pentru care "rememorarea e predominant matricială", o "nostalgie a originilor" orientată "spre esențe și spre mecanismele repetitive", și există alții, ca Nicolae Breban, care înclină spre "eterna reîntoarcere", spre rememorarea "repertorială", spre "manifestarea concretă a repetiției" și spre "figurile" ei, spre arhetipuri. în oricare din aceste două variante, afilierea regresivă presupune - în termenii lui Jakobson - activarea funcției paradigmatice și o desfășurare pe axa verticală ori - conform lui Lotman - modelul cultural
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
mare avantaj, căci, doar ascuns luminilor rampei, scriitorul își păstrează tonusul creator. După vânzare începe ca o autoficțiune clasică. Naratorul, scriitor de profesie, se întoarce undeva în Dobrogea în satul natal pentru a perfecta vânzarea casei părintești. Întoarcerea acasă declanșează rememorarea tinereții ("literatură - alt blestem nu-i mai sfânt decât cuvintele amintirii" exclamă el) și, în subsidiar, o evaluare a vieții de până atunci. Înțelegem că scriitorul nu este prea mulțumit de cele realizate: literatura nu i-a adus decât o
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
Beiul, strigă și el vorbe arsâze, se scufundă în becirlâc, zlobir cum numai el știe să fie când meterezul stâ să cadă și zuzătul luptei e la culme." Și mult(e) aș mai cita... Burlescul irupt în lentoarea nostalgică a rememorării te lasă perplex nu doar prin fractura narativă a unei compoziții care părea că-și urmează cursul firesc, dar și prin metamorfoza limbajului. Limba caimacamului este a unui boiernaș fanariot de secol XVIII care notează în catastif intrigile politice, dările
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
fractura narativă a unei compoziții care părea că-și urmează cursul firesc, dar și prin metamorfoza limbajului. Limba caimacamului este a unui boiernaș fanariot de secol XVIII care notează în catastif intrigile politice, dările stăpânirii, tânguielile și aventurile de alcov. Rememorarea nostalgică și reconstituirea realistă a unei vârste interioare, a unei perioade istorice și a unui spațiu uman trecut, în fine, reflecția amară, cu ușoare nuanțe satirice, asupra prezentului pe tema societății bolnave și a nimicniciei omenești, toate acestea determinate istoric
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
o singură mișcare de condei întreaga coerență narativă va fi pentru ei un joint prelung. În ceea ce mă privește, îi reproșez prozatorului insistența pe lumea literară și tonul similisatirei societății postdecembriste care afecteză atmosfera cald-melancolică și plină de umor a rememorării. Altfel, cu sau fără artificiul de final, consider După vânzare o carte cum mai rar se scrie la noi și unul dintre cele mai frumoase romane despre anii '50. Trebuie să fi avut ceva curaj Ioan Lăcustă pentru a risca
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
dintr-un ținut de aspre iregularități de viață rurală, zbuciumat de patimi, de interese achizitive, de amoralitatea inerentă lor. E ca și cum făptura sa, mirabil formîndu-se între contrarii, și-ar fi înscris o decantare maximă în raport cu originile. Să fi alcătuit insistenta rememorare a ascendenței aprige a poetului un factor corectiv al pasivității personale? Tată i-a fost un jandarm cu apucături bahice și durități de comportament ce-au sfîrșit prin a-l rupe definitiv de ai săi. Mama, o femeie remarcabilă prin
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
toate acestea declanșează meditația și devin instrumente ale regresiei în spațiul el însuși fragil a copilăriei unde obiectele, chipurile, corpurile și senzațiile sunt indistincte, pâcloase dar obsedante. Sensibilitatea Augustei este acută, stabilitatea psihică și emoțională e precară, de aceea predispoziția rememorării, a regresiei în trecut, acolo unde poate fi dibuit momentul fisurii, al intruziunii morții, momentul în care coerența s-a frânt iar alteritatea s-a insinuat de la sine: "...întreruptă a fost aici pentru o clipă și Ťviațať morților, clipă fatală
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
în urmă cel puțin cinci poezii demne de o antologie exigentă, poate spera la horațianul «exegi monumentum» și are credința, pe care o împărtășim, că Anatol Covali l-a clădit pe al său... (Sultana Craia) Într-un joc expresiv al rememorării, autorul conturează diverse ipostaze ale iubirii trăite sau imaginate, într-un avânt tineresc spre fericire (...). Din fața singurătății poetul evadează prin poezie și încredere în veșnicia iubirii (...). Sub lumina împăcată a amurgului, poezia lui Anatol Covali exprimă atâta tandrețe și duioșie
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
inadaptabili, nu-i așa? Inadaptarea lui Octavian Paler beneficiază însă de un substrat solid, organic, cu o relevanță obștească (originea sa rurală, mereu asumată, joacă un rol însemnat) și anume memoria. Sub pana d-sale, racilele prezentului apar denunțate în numele rememorării unui trecut asimilat ca o lecție fundamentală a departajării Binelui și Răului, trecut a cărui eludare sau mistificare duce la urmări extrem de primejdioase. Astfel se înfățișează tentativa comunismului de-a se revendica de la istoria națională, de la tradițiile autohtone, cu scopul
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
se pot adesea contamina de la alte specii - aforismul, vinieta, poemul în proză, schița -, texte scurte care nu depășesc 200 de cuvinte și care apelează atît la impulsul epifanic, cît și la contrapunctul inter- și metatextual, ori pur și simplu la rememorare, ironie, metaforă“. Antologia lui Rogelio Guedea, binecunoscut scriitor de proză foarte scurtă și jurnalist mexican, apărută la Editura Arlequin din Guadalajara, cuprinde 24 de scriitori și peste un secol de literatură mexicană ultrascurtă. Selecția „de gust“ de mai jos e
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
Sunt momente în care prudența cade, iar omul recunoaște slăbiciunea în fața răului social. Universul Martei Petreu din acest volum viu, polemic în intenție - cum bănuiesc că a fost gândit, lumea, deci, a scriitoarei, are ceva carbonic, de răceală resemnată. Nici măcar rememorările pozitive nu vindecă hotărât starea de inconsistență afectivă. Există incandescență în portretistica Martei Petreu, dar și infinită melancolie. Firește că cititorii fideli ai Martei Petreu știu că nu e nimic nelalocul lui, căci poezia ei, la fel excelentul roman, stau
Insecurități lăuntrice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2673_a_3998]
-
slăbiciune. Nici nu se putea altfel, doar modelul ei este Jean Seberg, actrița educată, seducătoare, inaccesibllă. Provocatoare. Amatorul de intimități de orice fel nu le va găsi aici, nici datele coerente ale unei biografii reușite. Autoarea are grijă să întrerupă rememorările, cum spuneam, cu dese excursuri. Așa încât, eul ei biografic este scufundat în apele înșelătoare al unor euri sociale și culturale, dincolo de care nu se mai văd cu precizie urmele individului și relația lui cu destinul. Chiar și despre soț vorbește
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]