1,383 matches
-
urmări asupra vieții românilor. Fie dintr-un județ, fie la nivel național. Mai mult sau mai putin contestate! Deciziile. Au avut o viața publică plină de evenimente ce au făcut deliciul presei tabloide din România. Nu e cazul să facem rememorări. Sunt suficiente, din punctul meu de vedere, plagiatul și „votul” celor de prin cimitirile patriei. Pentru unii sunt bagatele, alte lucruri, de o gravitate maximă, fiindu-le puse în sarsanaua politică. Asta-i treaba Justiției, ca și în cazul marelui
TABLETA DE WEEKEND (164): AICI, EXPRIMAREA LIBERĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1473676481.html [Corola-blog/BlogPost/368581_a_369910]
-
în urmă cel puțin cinci poezii demne de o antologie exigentă, poate spera la horațianul «exegi monumentum» și are credința, pe care o împărtășim, că Anatol Covali l-a clădit pe al său... (Sultana Craia) Într-un joc expresiv al rememorării, autorul conturează diverse ipostaze ale iubirii trăite sau imaginate, într-un avânt tineresc spre fericire (...). Din fața singurătății poetul evadează prin poezie și încredere în veșnicia iubirii (...). Sub lumina împăcată a amurgului, poezia lui Anatol Covali exprimă atâta tandrețe și duioșie
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1425671005.html [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
să guste din mirajul real-imaginativ al metaforelor decantate din trăiri, atitudini, sentimente, acțiuni sau frânturi de istorie ale lumii în care trăim. În fulgurația preocupărilor tematice pendulează tangențial de la gânditorii antici la scriitorii și filozofii contemporani. În scurte popasuri de rememorare modelează uneori cu pana lucidă a ziaristului, metafora poetică în analize critice, aducându-ne în atenție manifestările egoului creator. Creionează din experiența vieții în asociere cu metamorfozele universului imaginativ parcursul existenței umane, conștient fiind că lumea și creația nu au
AL.FLORIN ŢENE- MIRAJUL CUVINTELOR, ARTICOL DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alflorin_tene_mirajul_cuvin_al_florin_tene_1390469618.html [Corola-blog/BlogPost/361587_a_362916]
-
ce-și încasează nolens-volens tributul de timp și resurse, ne rămâne tot mai puțină energie și drămuit răgaz pentru a învesti în acțiuni menite a reconstitui și regenera ecoul faptelor de spirit moștenite, care determină fizionomia culturală a unui popor. Rememorarea se poate constitui în impuls de făptuire pe filiera unei stimulative continuități pentru cei marcați de sentimentul apartenenței la freamătul poetic al unui spațiu și mărturiile perene ale unei civilizații. Chiar și-ntr-un moment de expansiune a fenomenului globalizant
SCULPTORUL CORNEL DURGHEU ŞI IDENTITATEA NAŢIONALĂ de NEGOIŢĂ LĂPTOIU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/negoita_laptoiu_1497424281.html [Corola-blog/BlogPost/363223_a_364552]
-
este permanent pus în întârziere de trecerea timpului. Se poate spune că două sunt elementele de expresivitate estetică care fixează spiritul într-un timp mai îngăduitor, mai răbdător, mai îndurător, într-un timp al resemnării și întoarcerii la sine prin rememorare: a) convingerea că lumea are un sens și b) recunoașterea semnelor că viața individuală are un sfârșit, că moartea constituie de la un moment încolo o perspectivă de neevitat. „Târziu, foarte târziu - reflectă spiritul creator - acum, după aproape cincizeci și cinci
GABRIEL CHIFU: Sensul vieţii şi spectrul morţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-sensul-vietii-si-spectrul-mortii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339569_a_340898]
-
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIȚIU DE CRĂCIUN Autor: Elenă Buică Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului După 100 de ani retrăim acum cu emoție un eveniment istoric cu o mare încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări ne face respirația mai grea, inima își grăbește pulsul, glasul capătă un tremur. În preajma noastră se lasă o liniște în care gândul face drumul înapoi până la locul desfășurării acelor scene ca să le vedem cu ochii minții și ai
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422275428.html [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
Mare”, „Trădarea, o formă de iubire a sinelui ?”, „Prin Lumină, spre Cetatea lui Dumnezeu”. A doua parte a cărții nu constrastează ci, cum deja am afirmat, completează într-o altă manieră parte din afirmațiile făcute. Acum se pleacă de la succinta rememorare a unor experiențe personale, comentate ulterior prin prisma citatelor biblice ori ale Sfinților Părinți. Realmente inedită este a treia parte a volumului, acolo unde ne surprinde interesul pentru un gânditor relativ necunoscut maselor largi. Omraam Mikhaël Aïvanhov este prezent prin
Daniela Gifu – „Eu, tu și El. Oglindiri spirituale” by http://balabanesti.net/2010/05/22/daniela-gifu-%e2%80%93-%e2%80%9eeu-tu-%c8%99i-el-oglindiri-spirituale%e2%80%9d/ [Corola-blog/BlogPost/339954_a_341283]
-
băimărean IONEL SIMA, intitulată CĂRĂRI PRINTRE STELE. Poezia lui Ionel SIMA este o romantică pledoarie asupra frumuseților anotimpurilor vieții. Indiferent dacă se face vorbire despre anotimpul înmuguririi (primăvara), al pârguirii (vara), al (în)cenuși(rii) existenței (toamna) sau al tardivității rememorării (iarna), poetul Ionel SIMA cântă, utilizând valențele unui suav stih de dragoste. Cântă viața, printr-un melos cu rezonanțele doinei, acceptându-i bunele sau relele ei înfățișări. Poetul, deși sub o aparentă stare de melancolie rimbaudian-baudelaireană sau sub masca unei
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_in_colecti_gheorghe_stroia_1379308910.html [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
povestiri, aparent de sine stătătoare, narațiunile se constituie într-un roman bine structurat având personaje reale ale căror umbre umple cu amintiri memoria lui Florian Văideianu. De la prozatorii interbelici, sau de la tradiționiștii francezi, pare să fi moștenit Florian Văideianu gustul rememorării în care descoperim un filon al melancoliei jucăușă. Fiecare povestire în parte pare a fi o fotografie sepia în care distingem personaje din satul oltenesc, cu obiceiuri, tradiții și întâmplări. ”La pomană” cultivă în linia unor norvegianului Kielland și a
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florian_vaideianu_memoriile_ca_marturi_al_florin_tene_1355774700.html [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe și de la toți.Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florian_vaideianu_memoriile_ca_marturi_al_florin_tene_1355774700.html [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
de la mic și până la mare ceea ce este bine și ceea ce este rău. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile și în doctrina străbunilor- ca și în filozofia naturalității “. Florian Văideianu știe să țină însă bine în cumpănă rememorarea, strecurând în text tot atâta literatură pe câtă viață a pătruns în el. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Florian Văideianu-memoriile ca mărturisire / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 717, Anul II, 17 decembrie 2012. Drepturi de Autor
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florian_vaideianu_memoriile_ca_marturi_al_florin_tene_1355774700.html [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
ca în timpurile străvechi, învăluiți în aura înțelepciunii, a bunului simț, a simplității și curățeniei sufletești” aflați în deplină comuniune cu natura care o entuziasmează cu peisajele ei divine. Una dintre temele predilecte ale Elenei Buică (cea mai importantă) este rememorarea amintirilor din vremea când trăia în țara natală, mai ales a satului natal - Țigăneștii Teleormanului, căruia îi dedică volumul Gând purtat de dor.O monografie sentimentală a comunei Țigănești, județul Teleorman, ROMÂNIA (2006), o „dovadă de patriotism autentic” prin care
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
între 1916-1918, cea de a doua parte „Cele trei hagealâcuri” a fost redactată pe porțiuni și în perioade diverse: în 1918 episodul intrării lui Pașadia și Pirgu în restaurant: în 1920 evocarea călătoriei lui Pantazi pe glob, iar în 1921 rememorarea, de către Pașadia, a timpurilor trecute. Partea a treia, „Spovedanii”, e scrisă, parțial, în 1922; spovedania lui Pantazi e terminată în 24 decembrie 1924, iar a lui Pașadia la 4 august 1926. În sfârșit, partea a patra „Asfințitul crailor” este definitivată
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mateiu_i_caragiale_romancier_ion_ionescu_bucovu_1364192922.html [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
în mare parte, retrăirea întâmplărilor nu se face dupăun plan prestabilit, ci curge tumultos dupăjocul memoriei, având la bază intertextualitatea. E o scriitură modernă în care se împletesc într-un ritm plin de viață jurnalismul, povestirea, însemnări scrise, scrisori, documente, rememorări și informații suplimentare precum cele ale autorului despre Gheorghe Tătărăscu, despre legionari, soarta lui Moța și Marin, despre școala de medicină clujeană, etc. Astfel, emigrantul Dumitru Sinu din Sebeșul de Sus, de prin Mărginimea Sibiului, a cărui viață tumultuoasă îmbină
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
vremi excepționale“ pentru Valahimea de pe segmentul temporal marcat de anul 1849 (luna mai), al al exilului fruntașilor revoluționari-pașoptiști din Iași, al „desțărării“ a treisprezece lideri valahi ai «mișcării celor o mie de la Hotelul Central din Iași» (p. 5, evident, în rememorarea, în „oglinda retrovizoare“ a eroului central), și de anul 1866 (11 / 23 februarie), an al „loviturii de stat“ (cf. cap. Lovitura de palat , pp. 197 - 200), adică anul „descăunării“ / „abdicării“ și al „exilării“ prim-conducătorului nostru de „stat modern“, Alexandru
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
2288 din 06 aprilie 2017. Domnule Petruș Andrei vă invit la un dialog pe teme culturale și vă rog să îmi împărtășiți din experiența dvs. literară de o viață. În toate dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
în ,,Triunghiul ... Citește mai mult Domnule Petruș Andrei vă invit la un dialog pe teme culturale și vă rog să îmi împărtășiți din experiența dvs. literară de o viață. În toate dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
instalase întunericul. Murea lumea vrednică și așezată pe care ASTRA începuse să o clădească în spirit modern, european. După interzicerea existenței sale, ASTRA s-a retras în poveste, apoi a urcat în legendă, așa cum am prins-o și eu cu rememorările familiei și ale satului.” Dacă am schimba timpul unor verbe din spusele lui Onuc, mi se pare că acum trăim aceeași poveste. De aceea, consider că publicarea cărții lui Ion Onuc Nemeș în pustiul cultural, social și economic de acum
ASTRA ÎN SATUL MEU , CRONICĂ DE PROF.D.PĂSAT CĂLINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1464926133.html [Corola-blog/BlogPost/383629_a_384958]
-
Vasile “ - pe care-i felicit cu căldură, din toată inima, pentru gest. Culegere de versuri și proză scurtă, cartea „ FĂRĂ VOIA MEA...” e structurată pe o tematică bine gândită, cu titluri semnificative, sintetizatoare: „ De la inimă spre inimi”, „ Pe cărările hazardului ( Rememorări, melancolii și surâsuri )”, „Fărâme de spiritualitate bologană”. Conștient de puterea cuvântului, atât în poezie, cât și în proză, Mircea Gordan aduce o lume cu adevăruri trăite, adevăruri grave, simboluri ale vieții și morții, ale istoriei, dar și ale locurilor natale
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1451545363.html [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
lume adevărată, sau așa ar trebui să deducem, asemănarea universului creat cu realitatea fiind foarte mare. O copie, cel puțin, a acesteia, prin mimesis, oricum, mult mai filosofică decât istoria, dar nu mai tragică decât aceasta... Vavila Popovici: Este o rememorare a unui timp, dublată de introspecție și analiză (aceasta din urmă lăsată mai mult în seama cititorului), fiindcă suferința lasă urme în sufletul oamenilor, a femeii în special. Și mai cred că puritatea e o virtute care poate fi recucerită
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
vorba de o lume trăită, dar apusă, evanescentă, estompată de trecerea timpului, o lume din memorie: „lumea aceea este scufundată în memoria mea, e interioară, e pierdută, fără biata mea aducere-aminte ea nici nu există”. Metoda de construcție o reprezintă rememorarea, iar criteriul de selecție și evaluare îl constituie năstrușnicia, sub formă de straniu, bizarerie, originalitate, singularitate, originalitate: „regula acestor însemnări să descopăr cioburile prețioase, să le scot la suprafață și să încerc să le descifrez, (...), să recompun de unul singur
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-viata-ca-o-opera-literara-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
în această carte sunt diverse.De la activitățile sale și a colegilor de pe cele două șantiere, până la comentariile despre starea socială, economică și politică a țării într-o perioadă când poporul roman era supus înfometării. Cartea este un amestec subtil de rememorare, inteligență, reportaj documentarist, de lirism bine temperat și introspecție. Cartea oscilează între memorialistică și narațiune romanescă, despre efluviile dramatice de pe șantierele de la Gilău și Leșu și despre viața și familia inginerului Marisu Mălai, personajul central al cărții, asupra căruia se
MONOGRAFIA- OGLINDĂ A UNEI VIEŢI CE A CTITORIT CETĂŢI DE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Monografia_oglinda_a_unei_vieti_ce_a_al_florin_tene_1347277862.html [Corola-blog/BlogPost/343736_a_345065]
-
majoritate, se legitimează prin vestimentație insolită, prin limbaj și comportament frivole! Ei, ce gânduri o electrizau cu repeziciune pe Mira în această dimineață! Ajunsă la Mira-Mică, reintră în rolul de recuperator al mătușii. Debută în monologul din acea zi cu rememorarea activității școlare a Marietei. Pomeni de norocul de a fi funcționat într-o școală foarte bună, cu o conducere exigentă care își stimulase cadrele didactice în autoperfecționare, făcând să le crească performanțele și atrăgând, indubitabil, elevi interesați. Aruncându-și privirea
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1450596731.html [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
ori soluții, nici vorbă! Își văzuseră toți de viața lor, chiar de intuiseră ceva, unii, neînțelegând inerția femeii, alții temându-se să recunoască în Artemie vinovatul. Umbra neliniștii trecuse, dar o apatie se instalase, o apatie ce impunea schimbarea registrului rememorării. Atunci Mira i-aminti de ședințele foto desfășurate în casa Răzeșenilor la încheierea anului școlar și care o aveau ca protagonistă pe Renée, invariabil premiantă întâi, iar, ca artist fotograf, pe fiul lor, Cosmin. Fiecare astfel de ședință se încheia
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1450596731.html [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
-o nu departe de ei. Fiind alcătuită în mod bilingv - în franceză și română, poemele cărții de față sunt considerate de prefațatorii antenumiți ca ușor laconice dar de o mare putere expresivă și, într-adevăr, poeta expiază artistic prin actul rememorării suferințele trăite în România, țara ei natală, și încă o dată prin aducere-aminte, în Franța drept țară de adopție. Cât timp discriminările de orice soi fac victime chiar și în țările așa-zis elevate precum Anglia, Franța și Germania, mai putem
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Liviu_oifileanu_dolor_de_angela_nache_mamier_suferintele_altruistului_.html [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]