1,034 matches
-
ar putea să suscite comentariile lingviștilor și editologilor, dar care, la lectură, dă rezultate mai mult decât acceptabile. Avem în fața ochilor un text care, renunțând la toate elementele învechite din limba lui Radu Rosetti - cum ar fi „u” mut final, reminiscență a latinismului cipariano-bărnuțian -, a păstrat caracteristicile graiului moldav cultivat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca și particularităț ile fonetice și ortografice ale limbii scriitorului. Chiar dacă, editologic vorbind, soluțiile alese de îngrijitori pot fi combătute pe rând, rezultatul final este
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]
-
prieten cu regretatul Oskar Pastior, împreună cu care, cu ani în urmă, obținuse Premiul European de Poezie... Cînd, din timp, se anunțase invitarea Islandei ca oaspete de onoare la Tîrgul Internațional de Carte de la Fankfurt pe Main, inevitabil m-au năpădit reminiscențele literare și profane ale unei anumite mitologii a nordului: „Banchizele” lui Ion Barbu, dar și „Riga Cripto și Lapona Enigel”, Nibelungii, Saga, runele, secvențele „kitsch” din filmul „Vikingii”, vizionat în copilărie sau mai recent, imagini din documentarele despre Norvegia și
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
e urmărit de Interpol prin trei agenți grotești - pandantul caricatural al celor trei heteronimi. Povestirea ultraisto-suprarealistopostmodernistă se derulează zburdalnic sub ochii noștri, jucând ping-pong cu timpul și cu spațiul, împănată cu jocuri de cuvinte, paradoxuri, qui pro quouri, personaje inteșanjabile, reminiscențe din lecturile filozofico-literare ale lui a.l.ș., inoculări mistico-ezoterice, prețiozități leoșerbăniste etc. Prezentăm câteva fragmente, neconsecutive, din „palierul” întâlnirii Borges-Pessoa. Cartea e în curs de apariție la Editura Polirom. Borges Chiar în acel moment, Alberto Manguel se pregătea să
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
mirabil al Americii, The Wonderland. Astfel, unii și-au păstrat superstițiile și visele (Copacul emigrației și prezentul continuu), alții, metehnele și proastă educație (Programări, Botez cu cântec, Femeile mele), esticii, precum povestitoarea din Vinovat în America, spaimă de autoritățile statului (reminiscența a traiului sub regim dictatorial), iar scriitorii (români, în speță), vanitățile, egolatria, invidia și frustrările (Premianții și maestrul). Mai puțin inspirată este utilizarea, de-a lungul acestor povestiri, a celor mai vehiculate clișee despre civilizația americană și the American life
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
de privilegiul special de a avea dreptul de a judeca pe delincvenții proveniți dintre supușii săi ori din regatul lui, fugiți în alte provincii ale imperiului, care puteau fi extrădați în acest scop de autoritățile romane, este posibil ca această reminiscență să fi persistat și asupra urmașilor săi. De altfel, în anul 67, Vespasian va proceda la fel cu Irod Agrippa II, trimițându-i spre judecată supuși de-ai săi, arestați de autoritățile romane. Așadar, Pilat nu face decât să respecte
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
militant pentru descentralizare, un pătrunzător analist și chiar un vizionar, în felul lui, chiar dacă, în arealul european, doctrina liber-schimbismului, pe care și-o însușește, circula deja de cîteva decenii". Mitică? „Așa cum ni-l înfățișează uneori textele lui Caragiale, iar nu reminiscențele noastre de lectură din vremuri îndepărtate, este nu numai sentimental, liric și melancolic, ci și de-a dreptul trăitor de drame existențiale majore, măcinat de suferinți veritabile, sfîșiat de neîmpliniri ontologice, (...) o ființă cutreierată de presimțirea sumbră a morții". Conu
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]
-
cu „Sespurs ongles(...)' și în care unele cuvinte - după cum aflăm din Glose - au semnificații și materiale și morale (de exemplu mobilele credenza și console pot trimite la credință și la verbul a consola), iar inițiatul traducător distinge încifrări complicate. Unele reminiscențe din poeme anterioare își schimbă configurația, „prestigioasa siglă x, simbol algebric și prin excelență stavroforă" (adică purtătoare de cruce) este jucată în fel și chip și „lignificată într-o fereastră în formă de cruce, o «croisée»". Fonemele ics, ecs, nu
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
imaginile-mituri, ar urma platforma acestor linii orientale care duc spre cunoaștere de sine. Iar volumul recent apărut e întors cu totul, chiar prea mult, spre lăuntrul explorat melancolic, năpădit de teme recurente. Din fericire, pe Constantin Abăluță amintirile, reflecțiile, visele, reminiscențele livrești nu îl îndepărtează de observație. Iată, între aceste teme recurente, apariția în viața de fiecare zi a unei broaște țestoase. Ea trece printre trebăluirile muritorilor ca simbol al nemuririi: mică zeitate umblând pe străduțe obscure, vizitând vecini „banali”, sprijinind
„Omul cu broaște țestoase“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4976_a_6301]
-
sunt de citit, cred, separat: mai întâi, cel din mansardă, ținând la îndemână toate sensurile aticului - încăpere sub acoperiș și sub acoperire, adică exilată și ocrotită prin chiar situarea admirativ-derutată a celuilalt; coerență obținută din alăturare haotică de fragmente și reminiscențe; frumusețe ispititoare amenințată cu „păcatul” la orice gest de independență; ironie, improvizație -, apoi, cel din subsol, oarecum underground, căci dedesubturile și sforile de culise sunt presupuse, în mod tradițional, de orice interpretare a Istoriei. Cartea reunită e cu atât mai
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
o ușoară mișcare, cu mâna dreaptă ridicată și cu stânga depărtată de corp depășind spațiul nișei sale, la fel depășindu-l și cu piciorul drept, ușor flexat. Îmbrăcămintea sa civilă, sugerând prin unele detalii și o armură de cavaler - posibil reminiscență a textului original al lui Jacques Cazotte, în care cel ademenit de diavol era căpitan la curtea regelui Neapolului - este o tunică scurtă, colantă, cu talia lungă, specifică epocii, dar avantajoasă și pentru silueta unui dansator, marcată de un cordon
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
scontată se întrevede și din reapariția, cu încărcătură mistică, a cuvîntului în versul șoptit de Gunther: „... ans Tor auf dunklen Pfaden”, marcînd intrarea Norei și a lui Paul pe teritoriul misterios, interzis, al lumii de sus, nelipsit nici de vagi reminiscențe gotice. Căci, atunci cînd Nora încearcă să descîlcească cîteva fire din istoria opacă a tribului Grodeck, se izbește de refuzul violent al adolescentului: „Nora lovise încă o dată coarde oprite, porți închise”. De-aici încolo, într-un crescendo bine calculat și
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Acea perturbare a stabilității malurilor, ce era? Era o greguería. Astfel a ieșit din urna cerebrală acest cuvânt...” Dorința secretă a malului de râu, strigătul inconștient și nedeslușit al ființelor și deopotrivă al lucrurilor, iată o aspirație avangardistă, nutrită de reminiscențe romantice și simboliste. Greguería este așadar destinată unui conținut inefabil, având, precizează altundeva RAMÓN, „îndrăzneala de a defini ceea ce nu poate fi definit, de a captura ceea ce este trecător, de a nimeri sau a nu nimeri ceva care poate să
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
de metri, de-a lungul căreia mă opream în dreptul fiecărei case. Principala preocupare, încununată de puerile satisfacții, consta în reîntâlnirea cu simpaticii mei amici ... piticii de grădină - mai mult sau mai puțin vizibili printre ierburi, flori, arbori sau tufișuri. Sunt reminiscențe din imemorialii ani 1950. Probabil cei mai întunecați prin care a trecut patria mea în secolul trecut. Și totuși, amintirile referitoare la acele vizite îmi rămân iluminate de un soare strălucitor, ca și cum ar fi anticipat lumina ce mă aștepta la
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
florin, Florin Pupăza „Acum mi-am dat seama, datorită unei prietene, nepoțica lui Băsescu ,fiica lui Sida are inițialele S.R.I. (Sofia Raisa Ionescu) Oare de ce? Să fie doar o coincidență sau o reminiscența?:)))))”, scrie o doamnă pe Facebook.
Numele nepoatei lui Băsescu, coincidență cu un serviciu secret by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35555_a_36880]
-
iau la întrecere ah ce frumos e ca în/ tr-un tablou impresionist acasă ne-așteaptă/ bărbații femeile pruncii ce vreme frumoasă/ curând vom intra în tunel lumina se va împalida/ ca o tânără în pragul maturității timizii/ jucători de cărți reminiscență a unor/ mentalități depășite lasă deoparte/ dreptunghiurile verzi precum cartelele tinereții boeme participă/ la conversația elevată în curând/ vom sări veseli afară hop-la iată orașul/ turistic internațional lumina ochilor noștri/ nevestele și soții și pruncii și mesele furnirate/ la care
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
ce i se părea că i-ar sta în cale. Curios, reprezentanților unor atari atitudini le stă adesea în gît Istoria lui G. Călinescu, de la care s-ar trage toate păcatele literelor noastre. În al doilea rînd, un șir de reminiscențe ale epocii antedecembriste. Comentarii care observă o „diplomație”, un oportunism menit a nu „indispune” pe cei socotiți influenți, ba, dimpotrivă, pe cît cu putință a le intra în grații. A nu contraria, Doamne ferește, un bonton al vieții publicistice confortabile. Un
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
Ion Cucu) tuturor foștilor președinți, aflate din 2005 în biroul meu din Casa Monteoru. Nu numai în semn de recunoștință, dar și ca expresie a convingerii mele că nici USR, nici lumea întreagă nu începe cu noi. Adio la Monteoru, reminiscență din marele poet Grigore Alexandrescu, nu înseamnă și adio la USR. Viața disprețuitei și eroicei noastre organizații de breaslă va continua, cu noi sau fără noi.
Adio la Monteoru! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3753_a_5078]
-
de versete, starea de restriște, cu jalea și pustiul pe care le implică, ne apar sugerate în funcție de o femeie anonimă din câmpia dunăreană, în care găsim potențându-se niște mari virtuți ale spiritualității țărănești. Reprezentarea stilizat enigmatică a lucrurilor, cu reminiscențe de eres folcloric în concepție, într-o formulare eminamente sibilinică, încărcată de subînțelesuri fatidice, izbește de la primele rânduri ale cărții: „Zile în șir nu mai veni nici pasărea tărâmului celuilalt. Îi erau puii bolnavi de lingoare și de singurătate și
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
conducerea planetei, care nu mai dispune de suficient spațiu pentru a asigura condiții de viață, bătrânul Aton ordonă, tot în numele rațiunii, exterminarea tuturor indivizilor inferiori. În ciuda acestor măsuri extreme, civilizația de aici este condamnată totuși la dispariție, vor supraviețui doar reminiscențele acesteia, aduse pe Pământ de o expediție spațială plecată în căutarea unei planete al cărei climat să fie asemănător aceluia de pe Globus. Modern prin problematică, romanul Mioarei Cremene beneficiază de o structură compozițională la fel de modernă, ce-și are punctul de
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
de la capelvènere, o specie de ferigă de climă caldă, care în Italia crește spectaculos și spontan, pe când în Rusia este o pretențioasă, sensibilă plantă de interior. Firește, metafora aceleiași vieți în pământuri diferite e transparentă, dar amănuntul e și o reminiscență a lecțiilor de botanică ținute de o oarecare Galpetra, un muieroi cu trăsături masculine, spaima anilor de școală ai tălmaciuluipovestitor, demult, în Rusia. Această femeie inofensivă, până la urmă, deși semănase teroare, la vremea ei, îi apare periodic în vise și
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
prin excelență, adică puterea, eficiența, izvorul vieții și al fecundității.” ( Sacru și profan) Cititorul este îndemnat să pătrundă într-o lume în care neverosimilul este posibil, supranaturalul făcând parte din natural, iar distrugerea apocaliptică a orașului din finalul romanului, cu reminiscențe biblice, sugerează ideea că întreaga istorie a acestuia este de fapt istoria existenței umane căci, așa cum arată scriitorul, „Macondo nu este atât un loc, cât mai curând o stare de spirit”.
Macondo într-un veac de singurătate by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2950_a_4275]
-
prea cumsecade lucrător cu ziua”. La el, forța vine și din retragerea expresiei belicoase în favoarea unei abia șoptite rugăciuni, a unei contorsionări imaginative, așa cum iedera înlănțuie înfrumusețându-l trunchiul unui copac uscat. Oare, doar „înfrumusețându-l”? Zona imprecativă odată părăsită (reminiscențe ale agon-ului profesat în volumul anterior mai pâlpâie uneori, în special în capitolul Afaceri biografice), Jurebie redevine caligraful acut al unei noi resemantizări a emoției, un creator de stampe atemporale în care dincolo de autoportretele vizibile putem zări uitată, într-un
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
Sorin Lavric Copilăria, ca luptă de clasă (editori: Traian Călin Uba, Ilie Rad), prefață de Ana Blandiana, Fundația Academia Civică, București, 2013, 266 pag. Sub unghiul genelor, un copil e reminiscența în formă îmbunătățită a greșelilor prin care trec părinții, orice plod trăgînd după el posibilitatea ca, la maturitate, să recadă în bolile de care au suferit predecesorii. Și cum două treimi din maladiile de care suntem atinși au rădăcini genetice
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
dacă nu, vă voi trimite eu cele mai recente apariții. Cu deosebită stimă, Matei Călinescu * Indiana University - Comparative Literature, Ballantine Hall 402 Bloomington, Indiana 47405-6601, 18 februarie 2000 Stimate domnule Handoca, Mii de mulțumiri pentru cărți și pentru scrisoarea cu reminiscențe despre bunul nostru prieten Cezar Baltag 4. Întâmplarea face că acum două săptămâni l-am avut aici, pentru câteva zile, pe Alexandru 5, venit din Amsterdam în legătură cu două posibile oferte de angajare ca asistent universitar, una din ele la University
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]
-
nici o grijă, căci mai devreme sau mai tîrziu ea va fi evacuată din zestrea de atitudini ale speciei. Dacă totuși evacuarea nu are loc, atunci ori religia nu este o otravă, ori omul nu ascultă de evoluție, încăpățînînduse să păstreze reminiscențe autodistructive. Ce-i de făcut? Soluția oricărui ateist este: silim evoluția să se grăbească, ba chiar o sprijinim să-și atingă scopurile, de pildă o ajutăm să elimine religia, atîta doar că evoluția vieții e un proces orb, fără direcție
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]