2,172 matches
-
în labirintul așteptării, Dar știu că, să te mai aștept nu are rost Și iar îmi ninge dar cu fulgii mari ai disperării, Oare de ce-am plecat din al iubirii adăpost? E iarna-n care lupii-mi urlă-a remușcare Și-ngheata florile iubirii-n gerul crunt, Și orice gând îmi plânge și mă doare, Nu vreau o altă dimineață cu lacrimi șiroind! Să plec și eu aș vrea cât mai degrabă, În lumea rece-n care nu mai sunt
NINGE CU DOR... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_omota_1419151912.html [Corola-blog/BlogPost/376693_a_378022]
-
atenție, mai ales că nu mergea. Și totuși tata ne spusese că acest ceas are o valoare a lui pe care ar fi bine să o respectăm chiar dacă nu o înțelegem. Și cum nu o înțelegeam ignoram obiectul fără vreo remușcare. Într-o zi însă ceasul a fost dus la ceasornicar. În orășelul nostru, ceasornicar era numai domnul Francu, așa-i spunea toată lumea. Nimeni nu-i spusese vreodată altfel decât: „domnu' Francu” deși formula devenise cumva riscantă lumea de atunci fiind
CU ZOLTAN TERNER PRINTRE GÂNDURI, DILEME, INCERTITUDINI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_cu_zo_mihai_batog_bujenita_1392233593.html [Corola-blog/BlogPost/341930_a_343259]
-
cailor care tropoteau Păreau tridimensionale la lumina lunii hilare, Ropotele lor încălzeau semicercuri stelare, În desișul acesta ecoul se pierdea în zare. Mă pierdusem în abisul Pădurii spânzuraților, Un semn al durerii, a umbrelor împământenite, A unor suflete chinuite de remușcări zdruncinate, De ce atâtea tristeți păzite și nemărturisite? A unor chipuri care cândva au fost zidite, apoi zădărnicite. Din vremurile acelea de goană azi se aud doar șoapte, Șoapte care urlă prin vântul tomnatic A capitanului care comandă încă o moarte
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
Acasă > Stihuri > Semne > REȚETĂ Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1326 din 18 august 2014 Toate Articolele Autorului Într-un vas de arama sunătoare am pus frustrări, o litra de obsesii, vise neîmplinite cât cuprinde, o lingură de remușcări, resentimente, vreo două zdrențe de bucurii ocazionale, un păhărel de așteptări zădarnice asezonate cu umflări în pene, un strop de râie de la capră vecinului, supărări, un plic de neputințe, patru lungiri dincolo de plapuma, căderi cu și fără ecou, o ceașcă
REŢETA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/raul_baz_1408344252.html [Corola-blog/BlogPost/349433_a_350762]
-
de fluturi trezia, o revărsare de lave stropii de apă, pe trup aveau culoarea ochilor tăi. Azi mâinile tale par să cânte la un pian exilat în lumina veiozei, tot mai scăzută, măi întoarsă spre sine azi rătăcim prin trădări, remușcări, umbrele-s lungi, purtătorii lor morți, aerul crapă în cioburi sonore. Mai aleargă pe undeva unicornul ? Referință Bibliografica: A fost cândva, un timp / Anca Tănase : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 439, Anul ÎI, 14 martie 2012. Drepturi de Autor
A FOST CANDVA, UN TIMP de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/A_fost_candva_un_timp_anca_tanase_1331716528.html [Corola-blog/BlogPost/348363_a_349692]
-
Îl rog pe Creator să-mi spună, Care e drumul meu cel neted Sau care-i calea cea mai bună? Tot întrebând, timpul trece, Tacit își face mersul, Și nimic nu va mai drege Cât cuprinde Universul. Uităm fără nicio remușcare Că am rostit niște cuvinte, Cu promisiuni atât de rare Nu le mai ținem minte. Turda August 1966 Referință Bibliografică: Calea cea mai bună / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29 ianuarie 2012. Drepturi de
CALEA CEA MAI BUNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Calea_cea_mai_buna_mihai_leonte_1327901277.html [Corola-blog/BlogPost/360566_a_361895]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ETAJUL NOSTRU Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului când nu ne contraziceam ne iubeam ca într-o mansardă eliberând dragostea și remușcarea pașilor fugiți din noi refugiați în simțuri puneam și sufletele izbite de senzualitatea lecturii înalte era ultima sincronizare a etajului nostru încărcat cu două cărți deja citite pe urmă au venit ploile Referință Bibliografică: etajul nostru / Radu Liviu Dan : Confluențe
ETAJUL NOSTRU de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1451278718.html [Corola-blog/BlogPost/368296_a_369625]
-
o idee despre iubire din spusele mamei (care erau mai mult spaime) dar, mai ales, din cărțile citite. Așa am pornit în viață, crezând că iubirea înseamnă „Totul sau Nimic!” Un dicton (la mine, principiu) ce mi-a adus adânci remușcări și dureri greu de vindecat. Lumea Japoniei e fascinantă... . cultura, tradițiile, stilul de viață actual, istoria milenară, simțul onoarei, demn de admirat și de urmat, răbdarea, pudoarea cât și fascinația pentru tot ceea ce înseamnă Europa. Viața intimă e ca un
IUBIREA LA JAPONEZI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1439105730.html [Corola-blog/BlogPost/375734_a_377063]
-
ploaia cea măruntă / cerneală într-o călimară.” (“Tablou de toamnă 2”) Întâlnim, în aceleași tablouri “pictate” din condei, asocieri sensibile între anotimp și timpul de suflet: “Plouă mărunt ca-ntr-o iubire/ ce-și cată rostul său fragil/ dar întâlnește remușcarea/ prin adieri de dor nubil.// Spinii din suflet îi culege,/ patima unei flăcări vii/ moare-nșelată doar de timpul/ care s-a spart în clipe mii.” (Tablou de toamnă 3) Frumusețea versului sporește odată cu frumusețea figurilor de stil folosite abil de către
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
una ca asta nu se face ! Sper că nu l-am rănit (prea tare !) pe poetul Gheorghe A. STROIA ! Citim în continuare cu o plăcere reală : „Plouă mărunt ca-ntr-o iubire,/ ce-și cată rostul său fragil/ dar întâlnește remușcarea/ prin adieri de dor nubil.” Apoi: „ S-au așternut peste cuvinte / Mătăsurile albe, grele, / Cu frumusețea lor pribeagă / La vis, la viață să ne cheme”. Iată aici cuvintele care construiesc catedralele spiritului ! Ce ar fi viața fără farmecul absolut al
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1493281177.html [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
și de zâmbete, de capabilă să se accepte și să își facă bucurii ca să poată merge mai departe că un râu învolburat... Regret că nu i-am fost alături atunci când trebuia, chiar până în ultima clipă, dar mai cu seamă am remușcarea că nu i-am spus niciodată “tu” privind-o în ochii aceia mirifici, pe care i-a confiscat Doamna moarte. Inima mă doare la propriu, ca un buboi care se coace. Numai dacă voi apucă să scriu despre cărțile ei
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tu_doar_in_scris_mirela_borchin_1384353762.html [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
de lei pe care-i ascunsese după oglindă, bani pe care i-a găsit Năică în momentul când a văruit odaia și a stropit-o cu aiasmă ca să dispară toți dracii din ea. Didina, după ce s-a eliberat, roasă de remușcări, aflând că boierul murise (nemaisuportând umilința din partea societății, s-a spânzurase în foișorul conacului) a mers la mormântul lui, (aflat în cimitirul din Poenari), i-a aprins o lumânare și s-a rugat la Dumnezeu s-o ierte că a
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
și pentru care își mai face încă probleme de conștiință este acela că Ie-a creat „probleme mari” părinților, care au fost niște oameni cinstiți și cumsecade și care l-au iubit mult, cu toate că nu l-au înțeles. De asemenea, remușcările lui se îndreaptă și spre alți oameni, care nu meritau felul cu care i-a tratat uneori, căci, spune el: „Atunci nu înțelegeam și nu puteam face altfel. Mă credeam un justițiar, ales (nu doar prin cuvânt) să îndrepte strâmbătățile
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_taina_scrisului_19_ion_iancu_vale_1344502832.html [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
în viața lui ca o mană cerească. Dar faptul că omorâse un om, chiar dacă un nemernic care-i vroia răul ,îi alungase încet ,încet, orice urmă de sentiment.Sau de ce naiba o fi fost ! În zilele imediat următoare,îl cuprinseseră remușcările, conștiința îl îndemna să se predea ,dar teama groaznică de a suporta ororile din pușcărie îl îndemnase să n-o facă. Acum ,nu mai avea atâtea remușcări..... Se trântește enervat pe canapeaua pufoasă din camera apartamentului lui Madelene. - Cerșești dragostea
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453735874.html [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
sentiment.Sau de ce naiba o fi fost ! În zilele imediat următoare,îl cuprinseseră remușcările, conștiința îl îndemna să se predea ,dar teama groaznică de a suporta ororile din pușcărie îl îndemnase să n-o facă. Acum ,nu mai avea atâtea remușcări..... Se trântește enervat pe canapeaua pufoasă din camera apartamentului lui Madelene. - Cerșești dragostea ? Scumpa mea,dragostea nu se cerșește,se câștigă ! - Iar eu n-am reușit să ți-o câștig ,nu-i așa ? Nu am făcut destule pentru tine, te-
VIAȚA LA PLUS INFINIT (13) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453735874.html [Corola-blog/BlogPost/384063_a_385392]
-
piept, este pregătit în fața atâtor abise, consimțite, atât morale cât și fizice, ne conduce la poetul simbolist care spunea: ”am avut mereu senzația abisului, nu numai abisul somnului, dar și abisul acțiunii, al visului, al amintirii, al regretului și al remușcării, al frumosului, al numărului. Acum mă simt tot timpul amețit” (Charles Baudelaire) Ferestrele deschise de Teodor Dume sunt luminate de o candelă a frumosului, a sinceritații absolute, a unei sfințenii asumate, condiție sine qua non de a ajunge la esențele
TEODOR DUME, O NOUĂ CARTE: AZIL ÎNTR-O CICATRICE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1446476251.html [Corola-blog/BlogPost/342811_a_344140]
-
dăruiască tot ce le-a lipsit aici. Oare de ce cei mai mulți dintre ei se orientează către alte ținuturi încă din perioada adolescenței? Și probabil că singurul lor regret este că își lasă aici părinții și bunicii sau poate uneori nici măcar această remușcare nu mai există. Ea se pierde undeva, în abisul transatlantic și ajunge în adâncurile oceanului sau se evaporă în eter. Zările nedefinite ale unui orizont lugubru, aducător de sărăcie și prevestitor de demoralizare vor rămâne pentru ceilalți, cei care nu
EDUCAŢIA ŞUBREDĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/Educatia_subreda_cristea_aurora_1342371238.html [Corola-blog/BlogPost/348307_a_349636]
-
pe a dreaptă! Adevărul e că femeile nu vor să facă avort! Pentru cine nu știe, avortul e o experiență înfricoșătoare și chiar scârboasă. Dacă ai bani, poate ești tratată cu mănuși în timpul operațiunii, dar asta nu te scutește oricum de remușcări, de gânduri negre, de un proces decizional sfâșietor, de depresie, de eventuală repulsie ulterioară față de partener, de complicații fiziologice, de tot felul de riscuri. Dacă nu ai bani și mergi la un serviciu public, peste toate astea, îți mai iei
Femeile nu vor să facă avort! by https://republica.ro/femeile-nu-vor-sa-faca-avort [Corola-blog/BlogPost/338179_a_339508]
-
din zilele lui libere,ar fi dorit să-i vadă, însă de fiecare dată a amânat,respingerea ei îi anula decizia de fiecare dată. Simte cum o neliniște cumplită îi invadează sufletul. Lacrimi de suferință și în același timp de remușcare îi inundă ochii ,fața, și-apoi se scurg încet spre piept. Acolo unde ar trebui să locuiască inima..... Vede totul în ceață, în noaptea neagră de mai . Ia curba foarte repede ,niciodată nu i-au plăcut liniile curbe ,a preferat
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1448443846.html [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
încrâncenată dorință de redescoperire, apare Ea - Iubirea, mai întâi sub forma unui vis frumos, mai apoi frântă în zbor de dorințe sau gânduri nespuse. O iubire intensă și marcantă, ce s-a volatilizat, închizând poarta, fără umbră de regret sau remușcare. O iubire căreia poeta i se adresează când tandru, când distant și rece, reverberând dureri și atingând sensibile amintiri. Dar, în orice prag de amurgire, acestei iubiri aproape uitate, îi ia locul cerul plin de stele, pădurile fermecate de vrajă
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1413700138.html [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ECOU ÎNTR-UN CASTEL POPULAT CU FANTOME Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nicio urmă de iubire în care m-ai putea pedepsi împărțit între remușcari și iertare. Speranța se pierde simplu pe întuneric, nimeni nu m-a învățat să ies la lumină, sufletul meu poartă amprenta predestinării unde nu se mai poate îndrepta nimic. Șoaptele tale mi se adâncesc în urechi și țipă mai tare
ECOU ÎNTR-UN CASTEL POPULAT CU FANTOME de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/bpdjrlxyxa_1412416622.html [Corola-blog/BlogPost/358546_a_359875]
-
plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negari și amânări deșarte, Cănd nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri, Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zădarnice răspunsuri. Arar, câte un înger, cuprins de remușcare, Fraternizează-n taină cu vise răstignite, Se zvârcolește luna, gem scoicile în mare, Cu mir cârpește cerul plăgi aspre de cuțite. Troițe de lavanda mai fumega mocnit, Iar visul evadează din chinga, spre lumină, Serafi se-mbrăca-n doliu, crezând
VIS RĂNIT de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1435729900.html [Corola-blog/BlogPost/369791_a_371120]
-
Dar seară ne „cocoțăream” în tei Să ne uităm prin curți pe la vecini, Copii curioși să vadă... ce fac ei! ROMANȚA DESANTATA Gladiator al vieții, port în mine, prin întunerec, veștede cununi - săruturi tulburi, prinse de cu seară cusute-n remușcări de zei nebuni, care-mi tăiau în gând, odinioară, răzbite încleștări catifelate zăcând pe-o rană, pește sânii lâncezi - conchistadori de vise deochiate, curtând alene cu mascări sordide muieri lascive pe-o canapea, cu roată universului pe pântec și-o
CÂNTICE DE LA CIŞMEAUA DIN COLŢUL STRĂZII (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_cantice_de_daniel_ionita_1372263061.html [Corola-blog/BlogPost/345642_a_346971]
-
piept, este pregătit în fața atâtor abise, consimțite, atât morale cât și fizice, ne conduce la poetul simbolist care spunea: ”am avut mereu senzația abisului, nu numai abisul somnului, dar și abisul acțiunii, al visului, al amintirii, al regretului și al remușcării, al frumosului, al numărului. Acum mă simt tot timpul amețit” (Charles Baudelaire) Ferestrele deschise de Teodor Dume sunt luminate de o candelă a frumosului, a sinceritații absolute, a unei sfințenii asumate, condiție sine qua non de a ajunge la esențele
ANGELA NACHE MAMIER, PREFAŢĂ LA CARTEA AZIL ÎNTR-O CICATRICE , DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1446633060.html [Corola-blog/BlogPost/384739_a_386068]
-
de acoperire, a apelat la un martor pușcăriaș care a declarat fals că Țundrea i-ar fi mărturisit crima, în pușcărie. Acum procurorul diavolului prosperă, deține două case de vacanță în orașul Novaci din județul Gorj, nu are prejudecăți sau remușcări. Niciodată nu a răspuns în fața legii pentru atrocitățile judiciare și pentru ancheta cu pumnul - Țundrea a declarat că la interogatoriu i se scoteau dinții și i se rupeau coastele. A trebuit să treacă 12 ani de carceră grea, pentru ca, un
MARCEL ŢUNDREA. PĂMÂNTUL GROPII I-A ÎNCHIS GURA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/_marcel_tundrea_pamantul_g_aurel_v_zgheran_1375441007.html [Corola-blog/BlogPost/343457_a_344786]