3,259 matches
-
un motor făcut de mâna omului nu are și el viață? Și încă mai ce decât viața viață creată de Dumnezeu sau Natura. Viața artificială a motorului sau a calculatorului fie el chiar „smartfone” poate fi oprită (stinsă) oricând și „renaște” sau „învie” la simpla răsucire a cheii sau apăsarea pe buton. Între viața biologică, viața electronică sau viața mecanică nu există diferențe majore. Întreținerea vieții necesită o alimentare cu „hrană” care poate fi biologică, energetică sau minerală. Viața generează totodată
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431161983.html [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
iubirii, Când sufletu-mi lăcrimează dintr-un nor. Eu n-am să plâng, că n-am plâns niciodată În vremea când te căutam pe astre. Doar tristețea de lacrimi inundată, Curge-n izvoare cu priviri albastre. Pe flori crește iubirea renăscută În primăveri cu doruri călătoare, Iar mie doar balsam îmi împrumută, Să-l pun în petale sentimentale. Parfumul ei în univers voi duce, Când viața mă îngroapă în tăcere. Dar spiritul de gardă lângă cruce, Dreptul la eternitate îmi cere
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
În păduri și pe câmpie Ninge cerul cu petale, Freamătul naturii vie Leagănă frunzele-n soare, Ochii mei plâng bucurie, Roi de dor să ducă-n zare, Iubirea-i țesută-n ie, Tradiții de-a nu dispare. Orizont de veșnicie Renaște pe-a vieții cale. FLOARI DIN COPACUL IUBIRII Când Primăvara coboară din astre, Cu brațele pline de ghiocei, În bucurie scaldă zări albastre Și verde-crud pune în ochii mei. În azurul privirilor plăpânde Presară petale de iubire, Cu ploaie de
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
În bucurie scaldă zări albastre Și verde-crud pune în ochii mei. În azurul privirilor plăpânde Presară petale de iubire, Cu ploaie de speranțe să inunde Suflet însetat de fericire. Culoarea de pe câmp cu viorele, Răsfrântă-n a ochilor oglindă, Să renască în speranțele mele Și focul iubirii să-mi aprindă. Petale de soare se preling din cer Și-n lacrimi curg cu priviri argintii, Pe muguri din ram să-nflorească mister, Când plouă doru-n casa inimii. Parfum de dor e-n
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
speranța cu-al lirei veșmânt, Iubirea să vină pe-aripi de cânt Și dorul să-mi ducă-n poezie, Cât sufletu-i pe-a vieții făclie. Sub tei de flori și frunze dezbrăcat, Las gând de roua ochilor udat, Să renască-n altă prinăvară Și-alt chip, iubirea de fecioară. La rădăcina lui îngrop mister, Să-mi adăpostească dorul stingher, Când visul vieții duce-n paradis, Un roi de gânduri cu poem nescris. Prin veac duc în privire cernită, Iubire de
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
Și-alt chip, iubirea de fecioară. La rădăcina lui îngrop mister, Să-mi adăpostească dorul stingher, Când visul vieții duce-n paradis, Un roi de gânduri cu poem nescris. Prin veac duc în privire cernită, Iubire de dor învăluită, Să renască-n viață trecătoare, Când plouă cu stele căzătoare. Pe câmpii să-nflorească speranță Renăscută într-o altă viață, Se scutură a iubirii floare, În primăveri cu ploi de petale. PRIMĂVARA SPERANȚEI -acrostih- Primăvara este viață Renăscută-n rămurele, Iubirii să
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
dorul stingher, Când visul vieții duce-n paradis, Un roi de gânduri cu poem nescris. Prin veac duc în privire cernită, Iubire de dor învăluită, Să renască-n viață trecătoare, Când plouă cu stele căzătoare. Pe câmpii să-nflorească speranță Renăscută într-o altă viață, Se scutură a iubirii floare, În primăveri cu ploi de petale. PRIMĂVARA SPERANȚEI -acrostih- Primăvara este viață Renăscută-n rămurele, Iubirii să-i dea speranță; Mărilor, oglinzi de stele. Armonie-n alianță, Vremuri să poarte în
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
de dor învăluită, Să renască-n viață trecătoare, Când plouă cu stele căzătoare. Pe câmpii să-nflorească speranță Renăscută într-o altă viață, Se scutură a iubirii floare, În primăveri cu ploi de petale. PRIMĂVARA SPERANȚEI -acrostih- Primăvara este viață Renăscută-n rămurele, Iubirii să-i dea speranță; Mărilor, oglinzi de stele. Armonie-n alianță, Vremuri să poarte în ele, Aripi duc în cutezanță; Raza gândurilor mele, Alungând coșmar în ceață. Speranța-i înălțătoare, Primăvara când sosește. Enigmă să crească-n
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
Cu Primăvara când vine, „Să vă aducă mult bine!" 1 Martie PRIMĂVARA RENAȘTERII Adie vânt de dor și voie bună, Peste amintiri spălate de ploaie, Cu iubirea spre a fi împreună, Când lacrimi din priviri curg în șiroaie. Cu primăvara renaște speranță Pe câmpul iubirii de ierni troienit, Să alunge a tristeților ceață Din suflet pustiu de dor înzăpezit. Din dor dus pe val de-a vieții furtună, Renaște iubirea în floare de mac, S-aprindă visul pe rază de lună
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
a fi împreună, Când lacrimi din priviri curg în șiroaie. Cu primăvara renaște speranță Pe câmpul iubirii de ierni troienit, Să alunge a tristeților ceață Din suflet pustiu de dor înzăpezit. Din dor dus pe val de-a vieții furtună, Renaște iubirea în floare de mac, S-aprindă visul pe rază de lună, Când noaptea-mi duce dorință la cel drag. Prin gene îi strecor dor de sub pleoape Și-n vise mă prefac privighetoare, Iubirea să-i pun pe triluri în
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
gene îi strecor dor de sub pleoape Și-n vise mă prefac privighetoare, Iubirea să-i pun pe triluri în șoapte, Spre veșnicie să conduc visare. De-al primăverii balsam de iubire, Să ducem povestea-n cel mai frumos vis. Dragostea renăscând din amintire, Să ne ningă cu petale de cais. Brațe de dor să ne lege pe viață, Cu iubire ce nu cunoaște moarte. Zori să ne cunune-n câmp cu verdeață, La rază ce duce-n eternitate. Autor Maria Filipoiu
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
interior printre / rafale de gloanțe oarbe, / ninsoare din umbră ciuruind tăcerea. - „Din nou despre noi”. Autoarea nu ezită în a-și radiografia visele, emoțiile, trăirile, spaimele și bucuriile cu sinceritate dezarmantă, îmbrăcând țesătura ideatică într-un dramatism metaforic propriu: Iubirea renăscând de sub nămeți / înspăimânta topitele-i pupile. / e timpul vrăjitor, sau nu mai știm / trecutul descifra printre argile? / Se-ntoarce ceasul singur în ajun, / mi-e greu să mai deschid din verde ochii, / încercănate, visele susțin / zăpezile trecute precum snopii. Mă
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
în care se vorbește și lumea în care se tace (se scrie, se rescrie) demonstrează capacitatea de a conduce cuvântul cu măiestrie fie spre iubirea ca împlinire supremă (iubirea se ivește tăcând, fără zgomote urcă în noi / sfâșiindu-ne ne renaște; mereu fără zgomote / inutile, înlănțuire de clipe, iubirea se ivește / tăcând; neputincioși uităm / cuvinte ațipite ... te voi tăcea / cu cel mai tandru dintre necuvinte. - „Iubirea se ivește tăcând”), fie spre apocaliptice și definitive disoluții (cuvânt obosit, sfâșiat, / refluxul tăcerii îngroapă
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
ca pe niște oameni normali, nefăcând nici o aluzie la boala pe care o au. 3. Lucrează cu ei ca și cu oricare alta persoana. Lasă-i să facă lucrurile pe care le mai stăpânesc si le plac cel mai mult, renăscând încrederea în ei înșiși. 4. Arată-le dragoste. Vorbește-le cu bunătate. 5. Arată-le prietenia ta sinceră și încrederea ta în ei încurajându-i in tot ceea ce fac. Chiar dacă nu reușesc în lucrul lor, nu-i nimic. Cu răbdare
O INIMĂ PENTRU CEI CE SUNT CU NOI, DAR TRĂIESC ÎN LUMEA LOR de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_o_inim_ligia_gabriela_janik_1371112026.html [Corola-blog/BlogPost/346027_a_347356]
-
găsească vreo vină Ericăi. Descoperea că sufletul nu trebuie niciodată să ți-l înrobești ci doar să-l dăruiești și în niciun caz, niciodată în întregime. Măcar o părticică din el trebuie păstrată cu sfințenie, altel nicicând nu va putea renaște după ce va fi rănit, chinuit, torturat, cu voie sau fără de voie de către altcineva sau de către tine însuți. Suferind descoperea durerea sufletească cufundându-se într-o stare jalnică. Nu a avut lacrimi îndeajuns. L-a cupris un dor de goană nebună
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1473849178.html [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
uita câte a adunat. Culori, arome, sunete și forme; văzul și auzul urmează să le păstreze, scânteia aceea care a dormit o clipă sub cenușa parfumată, scânteia aceea mică, energia, iar odată cu primăvara, cu vântul care bate, simți că va renaște. (povestea, poate, va continua) ------------------------------ Irina Lucia MIHALCA București, 2 mai 2016 Referință Bibliografică: Irina Lucia MIHALCA - FATA DIN VIS / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Irina
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > HIC ET UBIQUE Autor: Agafia Dragan Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului cocorii iubite aștept la porți să-mi descifreze calea aceea parte în care mă absorb să renasc în cuvinte o goana nebună mă sfâșie din urmă să-mi adulmec pașii. doar tu sălbatică înflorire sprijini tăcerea elegiatic între teluric și candela în golul rămas crește adâncul dulcele amar din cupă cu vin negru prins între iluzii și
HIC ET UBIQUE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1457172062.html [Corola-blog/BlogPost/384214_a_385543]
-
Se întâmplă că el să-mi corecteze compunerile, pentru că profesoara mea de limbă și literatura nu le înțelegea... A fost, cred, prima dată când cineva vorbea cu mine matur și cu responsabilitate. Mi-a zis că neamul nostru trebuie să renască și avem nevoie și de filologi buni. A fost argumentul esențial și din acea clipă, consider că viața mea a luat o altă turnură. De altfel, Boris Danga (Dumnezeu să-l odihnească!) a fost un mare pedagog, cu merite recunoscute
AMINTIRI DESPRE BASARABIA, INTR-UN DIALOG CU EUGENIA GUZUN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_basarabia_intr_un_dialog_cu_eugenia_guzun.html [Corola-blog/BlogPost/350816_a_352145]
-
dintre subiectul și obiectul cunoașterii se produsese, armonia s-a prăbușit în dizarmonie, păianjenii, nimicnicia și moartea, inutilitatea , grotescul și deprimismul păreau să configureze definitiv universul nostru, cu slabe pâlpâiri de lumină și luciditate, în postmodernism. Însă Umanitatea piere și renaște perpetuu, precum pasărea Foenix, din propria-i cenușă, găsind alte resorturi existențiale , de salvare și înnobilare. Era timpul ca generația douămiistă să se regrupeze și să reconfigureze o altă filozofie. Sătulă de calvarul trecutului, ea aduce în prim planul creației
DESPRE LIRISMUL CUANTIC. SCRIERE REFLEXIVĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1488797991.html [Corola-blog/BlogPost/368777_a_370106]
-
CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II Ermit, poet al credinței mele, poți să-mi spui tu, cel care le cuprinzi pe toate, cum pot să mă feresc pentru ca văpaia din trăirile tale să nu mă mistuie? Simt că eu nu voi putea renaște din propria-mi cenușă ca măiastra pasăre Phoenix și mă tem să nu dispar fără putință de a mă mai găsi vreodată. - Nu suntem noi, oare, doar un vis al Creatorului Universului? Să ne rugăm să mai viseze măcar puțin
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1455818118.html [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
golesc , îmi las circumvoluțiunea stearpă și mă .. încet... desbetelesc de vocile ce nu sunt harpă . eu vreau să tac acum . nici ieri, nici mâine... eu vreau să tac nedefinit, vreau sufletul să-mi fie pâine și ochii un albastru infinit. renasc umil,doar colb pe cărăruie firavă zbatere de vânt speranță-n inima încă e vie eu vreau să tac într-un cuvânt. UITAT-AM... uitat-am azi de cele sfinte și cerul nu mai da folos, uitat-am rostul Tău
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
fulgeră sau ațipește gândul și fapta mâniei, căreia-i fulgeră sau ațipește gândul și fapta recunoștinței, care naște copii, care e urâtă ori frumoasă... iar toate acestea depind în parte de om! În toată această filozofie a dr. ing. Emil Vamanu renaște un mit al iubirii cosmice dintre om și natură, azi când războiul lor, mai mult decât în întreagă istorie a lumii înspăimântă, zguduie, devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
mintea lui, a fost un ecou al fostelor lui suferințe amprentat de trăiri, amprentat de cele învățate cândva care, acum își găseau rostul : „...ce simte firul ierbii când coasa e vecină ?!../ ea pleacă fruntea-n pace,/ răspunse căpitanul, căci are să renască mai fragedă la anul... ”. * Nu a avut cum să o evite, așa cum și-ar fi dorit să o facă atunci când a zărit-o prea de aproape. El era împreună cu Sabina preumblându-se, dincolo de Calea Victoriei, printre primii fulgi de nea. Ea, Toloșica
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
începe în adâncul simțământ Zusammenhalt = marea corelare coeziunea cu inefabilul pur în care trupul ființei plonjează ca într-o baie de lumină mult prea senină rarefiată de gânduri dincolo de telurice porți de plăcere desprins de aripile plutirii Melosul fi.irii renaște bucuria de a fi prezent în P R E Z E N Ț Ă M = u = z = i = c = a de dincolo de muzică ca devenire trecere peste sunetul imediat ca peste marele styx atingând cu degetele minții entitatea perceptibilă a
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1433097239.html [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
Sonetul VII traducere adaptată Mihaela Tălpău Uite ! A soarelui lumină-n grațioase salturi se vede-n răsărit A lui privire sacră-și ridică-n flăcări viața arzându-se spăsit Natură - un omagiu -, renaște dimineață, așa cum prunc se naște, Și înflorește-n fața-i, cu plecăciuni umile, urându-i „bun-venit!” Iar pruncul cela umed, uscându-și inocentă, sub razele-i de aur își urcă-n munți puterea, în amiaza-i vieții fiind un meșter
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432322861.html [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]