500 matches
-
cu două luni înaintea morții împăratului. Prin testament d-na Cornu dispune ca aceste hârtii să se publice abia în anul 1885, din care cauză ele au și fost puse sub sigil; iar cu îngrijirea publicării testatoarea însărcinează pe d. Renan sau, întîmplîndu-se ca acesta să fie mort la 1885, publicarea o va face d. Duruy. [28 iulie 1876] ARHEOLOGIC ["CANDIDATUL... "] Candidatul de teologie d. Kurze scrie în Gazeta de Triest că prin săpături i-ar fi succes de-a descoperi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca cea de la Geneva din anii 1933-34, n-au folosit la nimic. Cînd Italia a invadat Etiopia în 1935, Liga Națiunilor nu s-a dovedit capabilă să asigure securitatea nici măcar pentru cel mai vechi membru african al ei. Remilitarizarea zonei renane și a politicii europene, exemplificată de războiul civil din Spania în 1936, nu a fost nici împiedicată, nici n-a stîrnit vreo contra-reacție a comunității internaționale. Sistemul s-a prăbușit în întregime cînd Germania nazistă a obținut prin presiune militară
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sillons.* O consecință importantă a acestui concept de stat-națiune ca fiind unic și indivizibil, a fost strădania de a crea o societate care era uniformă din punct de vedere cultural și lingvistic. Cetățenia franceză, după cum a fost descrisă de Ernst Renan în renumita sa prelegere adresată alsacienilor, se baza pe actul de a alege să fii cetățean, în contrast cu concepția germană care se baza pe noțiunea de "legătură de sânge" și cultură (conceptele de ius sanguinis și Kulturnation). În practică, francezii au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
invocă dreptatea cân d o cred în interesul lor, dar o revocă când o socotesc opusă” ‐ Edmond Thaudiere. „Libertatea piere unde egalitatea încetează” - Armand. „La un popor minoritatea face de obicei lucrurile mari”. „Niciodată nu ieși nepătat din lupta vieții” - Renan. Dar și știri, ca următoarea, a publicat Aurora: „O 24 groaznică nenorocire s‐ a revărsat asupra populației din Lespezi. Tot orășelul a fost consumat de flăcări; aproape o sută de case au ars și peste o sută de familii au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vaticanului: "Biserica a făcut tripla alianță Adenauer, Schuman, Gasperi, trei capete sub aceeași tichie", nota Vincent Auriol, președintele Republicii Franceze Socialiste, în Journal du septennat, iar în mai 1954, la Congresul SFIO de la Puteaux, Robert Lacoste vorbea de "o Europă renană care mirosea în același timp a sfeștoc și a furnal", copil comun al Bisericii romane, al capitalismului și al Germaniei 10. Acțiunea creștin-democraților părea atît de puternică în făurirea Europei, încît mulți socialiști și liberali se temeau de o "Europă
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și social-democrații împreună pe poziții ferm anticomuniste, idei care fuseseră dezvoltate în revista Frankfurter Hefte, apropiată de socialismul creștin. Această formulă se bucura de un mare prestigiu în această Germanie izolată, învinsă, distrusă; ea mai poate fi găsită în grupurile renane, la părintele Welty ca și la Karl Arnold, care fusese secretarul sindicatelor creștine. În cursul celui de-al doilea semestru al anului 1945 și în 1946, aceste grupuri au stabilit contacte, au încheiat acorduri regionale, apoi le-au extins la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
existente și adoptate rapid de cultul sinagogal contemporan al evenimentelor. Astfel, rugăciunea de penitență Et ha-kol kol Yaakov nohem ([Ascultați] vocea, vocea tânguitoare a lui Iacov!) de Kalonymos ben Iuda din Mainz, el însuși martor la evenimente, descrie auto-sacrificarea evreilor renani în timpul primei Cruciade. Kalonymos este și autorul unei elegii, Mi yiten roshi mayim (De mi-ar fi capul plin cu apăeee), despre masacrele comise în centrele orașelor Speyer, Mainz și Worms, și nu ne ascunde niciun detaliu. Și alte rugăciuni
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
impresie atât de puternică asupra evreilor, încât, pe lângă povestirile și rugăciunile de penitență compuse pentru această ocazie, Rabbi Jacob Tam, celebră autoritate religioasă din această perioadă, a instituit data ca zi de post pentru comunitățile din Franța, Anglia și țările renane 2. Se conturează astfel un discurs despre suferință, transmis din generație în generație, sincronizat cu vicisitudinile dramatice traversate de evrei mai ales începând din Evul Mediu. El va servi mai târziu drept memorie pentru istoria scrisă, până la a se confunda
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de apostazie, evenimentele din 1096 vor fi descrise amănunțit, accentul fiind pus pe actele cele mai excesive 6. Din acel moment, martiriul devine emblematic pentru lumea așkenază. Și înainte, și după 1096, supliciile auto-provocate de la Mainz și din alte comunități renane rămân acte fără echivalent. Legea biblică, totuși, condamnă sinuciderea. Fideli afirmării de către Pentateuh a valorii fundamentale a vieții, înțelepții Talmudului incluseseră sinuciderea în această interdicție. Sinuciderile eroice ale iudeilor la căderea Massadei în mâinile romanilor, atestate de recentele descoperiri arheologice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
martiriul cu răsplata cerească și furnizează pentru prima oară o imagine clară a lumii care-i așteaptă pe martiri. Or, Talmudul și Midrash-ul își arată în nenumărate rânduri reticența în a stabili o relație între martiriu și răsplată. Alegerea martirilor renani inițiază așadar o atitudine nouă în istoria evreilor. Ea instituie în imaginarul așkenaz, pentru următoarele opt secole, un fel de normă ideală ca răspuns la catastrofă, chiar dacă aceste sinucideri nu au fost imitate efectiv 7. Prin cronicile scrise după evenimente
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a instinctelor primare din iubire pentru Dumnezeu, a ocupat un loc mult mai important în gândirea evreiască decât martiriul propriu-zis. Referința martirologică a modelat totuși realitățile și concepțiile culturale, sociale și antropologice ale iudaismului așkenaz în Evul Mediu. Comportamentul comunităților renane la persecuțiile din timpul Cruciadelor s-a impus ca o normă. El a rămas mult timp în memorie ca un arhetip de suferință și furnizează materie primă unei istorii de suferință reîmprospătate periodic de alte evenimente, citite de fiecare dată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
savanților. La acea vreme, activitățile de cercetare apar ca un scop în sine. Statul subvenționează cercetarea științifică precum o activitate culturală printre altele, acordîndu-și sprijinul cercetărilor așa-zis pure mai degrabă decît celor aplicate 148. E vremea în care Ernest Renan scrie, în 1848, L'Avenir de la Science (Viitorul Științei), o emoționantă pledoarie în favoarea susținerii publice a cercetării științifice: "Tot ce Statul acorda cîndva practicii religioase îi va reveni de drept științei, singura religie definitivă"149. Dar dacă în Europa se
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
historique des progrès de l'esprit humain (Schiță de tablou istoric al progreselor spiritului uman), Oeuvres complètes (Opere complete), Garat-Cabanis, t.VIII, Paris, 1804. 147 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op. cit., p. 53. 148 Ibidem. 149 Ernest Renan, l'Avenir de la Science (Viitorul Științei), Calmann-Lévy, 1890. 150 Jean-Jacques Salomon, Science et Politique (Știință și Politică), op. cit., p. 62. 151 Idem, p.71. 152 Idem, p.87. 153 Don K. Price, The Scientific Estate (Clasa științifică), the Belknap Press
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a fost înlocuirea categoriei de existență prin prin categoria de devenire, a concepției absolutului prin concepția relativului, a imobilității prin mobilitate [...]. Din punctul de vedere al științei critice, căutăm în istoria filozofiei mult mai puțin filozofia propriu-zisă cât istoria" (Ernest Renan, Averroes apud M. Florian, Recesivitatea..., II, pp. 351-352). Vezi în acest sens și considerațiile lui G. Liiceanu (în Cearta cu filozofia, București, Editura Humanitas, 1992, p. 74) pe marginea unui studiu de Susan Sontag ("Wider sich denken": Reflexionen über Cioran
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
refuz al latinului față de firea și psihicul germanilor, impregnat cu un strat "selvatic, tenebros, nelatin", cum spune V. P., atrași fiind de goticul nocturn și irațional, un reper ancestral sesizat la vremea sa chiar de Tacitus. Participând la un carnaval renan, profesorul Zaciu are ocazia să vitupereze climatul de libertate excesivă, folosind expresii tari pe adresa acelei dizgrațioase, obstinate petreceri colective în care risipa și ostentația își dau mâna cu grotescul și luxuria. Mircea Zaciu oferă adevărate gravuri, "insectizând" comportamente și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ziua mântuirii", adică momentul prielnic revoluției? Nu bănuia însă, în idealismul său, că nici o revoluție nu e definitivă, că în istorie totul se poate pierde și recâștiga. La finele secolului trecut, când revoluția împlinise deja un secol în Franța, Ernest Renan știa perfect acest lucru, de vreme ce definea orice națiune ca "un plebiscit cotidian", așadar ca o realitate delicată, fragilă, perisabilă, pentru reconstrucția căreia avem nevoie a ne strădui în orice clipă, gata de a lua totul de la capăt, dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a le spori râvna, de a le forma caracterul." Scriind astfel, în Dorințele partidei naționale, Kogălniceanu vădea o înțelegere adâncă a dimensiunii inefabile a istoriei. Nu doar entuziasmul e creator, ci și suferința sapient și demn asumată. "Doliile, spunea undeva Renan, fac mai mult decât triumfurile, căci ele impun datorii și determină efortul colectiv." Acum, când poporul nostru a fost silit să asume atâtea sacrificii, când atâtea dolii ne lasă etern neconsolați, gândurile unor oameni din alt veac despre suferința regeneratoare
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
227 Quinet, E., 202, 203, 204, 213 Quintus, Curtius, 242 Racoviță, Em., 30 Rados, Antonia, 7 Ralea, Mihai, 25 Ranke, 167, 172, 174, 194 Rareș, Petru, 241 Rateș, Nestor, 7 Rădulescu-Motru, C., 24, 31, 32, 36, 228 Reagan, Ronald, 162 Renan, Ernest, 77, 138 Rentchnick, Pierre, 158, 160, 162 Reszler, 238 Revel, J.F., 262 Reza, M., 162 Richonnier, M., 186, 238 Ricoeur, P., 194 Rivosecchi, M., 186 Rolland, R., 30 Roosevelt, 159, 161 Rosetti, C.A., 75, 147 Rotman, P., 32
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cele mai îndrăznețe nu pot să realizeze nimic trainic dacă baza socială și economică a națiunilor nu corespunde edificiului politic și juridic pe care vrem să-l construim în mod pașnic.” . Conflictul chino-japonez, atacarea Etiopiei de către Italia fascistă, reocuparea zonei renane de către Germania hitleristă, războiul ruso finlandez, reprezintă tot atâtea crize în fața cărora Liga Națiunilor s-a dovedit a fi neputincioasă. Considerăm că elementul definitoriu care i-a lipsit Ligii Națiunilor a fost o forță militară proprie cu ajutorul căreia să poată
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
analiza nu-și poate propune nici să tragă concluzii în sprijinul eseurilor critice elaborate, fără a se apela la metoda psihologică, cum sînt, de exemplu ca să nu le cităm decît pe cele mai importante -, cele ale lui Strauss, Feuerbach și Renan. Acești autori negau valoarea simbolică a miturilor, sau, dacă o recunoșteau cum procedează Strauss, de pildă -, aceasta nu era decît pentru a le aduce la nivelul produselor unei reverii vagi a sufletului primitiv și nu pentru a le considera drept
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și Rousseau și s-a răspîndit imediat, devenind fermentul ideologic al revoluțiilor franceză și americană și contribuind decisiv la nașterea democrațiilor moderne, deci a majorității statelor europene. Ieșit victorios asupra spiritului Vechiu-lui Regim, iluminismul a deschis calea romantismului, a scientismului (Renan), a determinismului, în detrimentul religiei, al moralei, al metafizicii etc. Rațiunea a prins a se elibera de constrîngerile credinței, știința ca încarnare a rațiunii devenind ea însăși un obiect de cult, de credință. În L'Avenir de la science, Renan își propune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a scientismului (Renan), a determinismului, în detrimentul religiei, al moralei, al metafizicii etc. Rațiunea a prins a se elibera de constrîngerile credinței, știința ca încarnare a rațiunii devenind ea însăși un obiect de cult, de credință. În L'Avenir de la science, Renan își propune explicit să inculce credința în rațiune, considerîndu-se un preot de tip nou. "Știința este religia mea", va repeta el în mod obsesiv. Lumea îmbunătățită prin știință va fi regatul spiritului, "domnia fiilor lui Dmnezeu". Concepția lui Renan seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
science, Renan își propune explicit să inculce credința în rațiune, considerîndu-se un preot de tip nou. "Știința este religia mea", va repeta el în mod obsesiv. Lumea îmbunătățită prin știință va fi regatul spiritului, "domnia fiilor lui Dmnezeu". Concepția lui Renan seamănă mult cu proiectele și teoriile lui Saint-Simon și Auguste Comte, față de care a avut însă tot timpul o atitudine condescendentă. Comunitarienii acuză faptul că individualismul ar fi degenerat în egocentrism, fă-cînd din individ o entitate suficientă sieși, ceilalți devenind
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
retragă în spatele acestei insuficinețe a puterilor. De aceea, în special pentru perioada 1273-1378, este cunoscut faptul că patru din cinci scrisori de convocare invocau necesitatea ca deputații să se prezinte cu puteri "suficiente"325. În timpul lui Sigismund de Luxemburg electorii renani au paralizat Dieta de la Viena (1423), declarând că deputații din Saxa și Brandemburg nu au puteri depline. Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celui din regatele spaniole (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și forței Ligilor în care erau constituite. Organizându-se ca "stare politică", orașele au cerut reprezentarea în Reichstag, anul 1255, în Dieta de la Worms, consemnându-se pentru prima dată prezența lor. Un an mai târziu, în martie 1256, Adunarea orașelor renane hotăra că vor sprijini și executa voința principilor electori în privința actului electiv, pentru a se pune capăt anarhiei 328. Este un document remarcabil, prin care se reconfirmă o realitate: dreptul alegerii era limitat și consfințit doar pentru cei 7 principi
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]