210 matches
-
din fața căzărmei, împiedecă vederea fațadei.) Pag. 287. Una din intrările laterale în palatul gării, cu o porțiune din clădirea acestuia. După ,,Albumul României", în care Gara figurează în vechiul ei aspect, înainte dar de a i se fi făcut toate reparațiunile și simplificările ce se văd astăzi și care-i falsifică ținuta originară. Pag. 288. "...Ochii mei caută zadarnic să deslușească dulcea curbă a dealului Cetățuiei, cu silueta fină a mânăstirei și palatelor sale domnești." (Foto-Regal) NOTE cu privire la text În căutarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de Fălciu (...) adresată D-lui Subprefect, În privința angajamentului ce au făcut cu ebreul (corect, evreul, n.n.) Solomon Mihăl Ferariu din acestu orașu pentru repararea unor trăsuri rechiziționate, vă invit ca informânduvă de conținutul acestui raport, să cercetați dacă acele reparațiuni sau făcut și atunci să Îndestulați pe maestru din banii lăsați de Primariul zisei comune, la comerciantul Constantin Dumitriu”. Pe 25 iulie 1877, polițaiul notase pe contrapagina documentului că „...ebreul Mihal Solomon Ferariu a gătat trăsurile defecte În total și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Comitetul permanent asupra referatului D-lui Inginer (șeful serviciului tehnic, n.n.) vă invit să puneți În vederea unora din maiștrii petrari ca să se prezinte În Camera Comitetului spre a trata cu ei asupra prețului cu care se angajează să facă reparațiunile necesare localului ocupat de Prefectură, Tribunal și Comitet ce sunt prevăzute În Devizul format de Dl. Ingineriu”. Cinci zile mai târziu, pe 9 august, polițaiul era iarăși deranjat de o problemă declarată ca urgentă de către șeful său direct: „Am vedere
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
întrebuințează, în primul rând, pentru nevoile armatei, municipiilor, orașelor reședințe de județ și comunelor urbane unde sunt domiciliați evreii. Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale) vor căuta să satisfacă în limita posibilităților și nevoile județelor lipsite de meseriași evrei. 2. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor proprietate, sau închiriate de autorități (cazărmi, școli, spitale, cantine, etc.), Cercurile de Recrutare vor organiza echipe de meseriași evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942. În acest scop, corpurile de armată (teritoriale) vor înainta odată cu raportul lunar, o dare de seamă anexă, centralizată pe corpul de armată, în care să se arate pe cercuri teritoriale, garnizoane și șantiere, realizările înfăptuite și anume: 1. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor: a/ Denumirea localului de reparat sau construit. b/ Numărul mediu lunar al meseriașilor. c/ Numărul orelor efectuate lunar, calculate la 9 ore pe zi și pe timpul zilelor lucrătoare. d/ Cantitățile de lucru exprimate în metri cubi (beton
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pătrați (tencueli, zugrăveli, pardoseală scândură, parchet sau mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la drepturile de uzaj al efectelor precum și ajutorul familiar să fie publicat cât mai repede și să li se și achite aceste drepturi pentru ca evreii săraci în special, să aibă posibilitatea să-și procure încălțăminte și îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului. Pentru reparațiuni ușoare în cadrul Detașamentului s’au luat măsuri în acest sens, iar acest Comandament a in tervenit la toate Comunitățile Evreiești în scopul de a se colecta și trimite evreilor din Detașamente încălțăminte, îmbrăcăminte și rufărie în special. 3) Deoarece familiile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru lucru, urmând ca aceștia să fie ținuți la drepturi numai în cadrul efectivelor fixate. 3. - În cazul când, atât unitățile și formațiunile prevăzute la punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s’au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să fie achitate din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care stă să cadă. Se vede ușor, că casa în care s-a întrunit tot ce constituia inima țării, în frunte cu Negrea, înainte și după 1859, și care ar trebui să fie un templu național, are mare nevoie de reparațiuni, și că acoperișul nu o apără suficient în timpul ploilor. Materialul în piatră, adunat de îndurerata văduvă, cu gândul de a face ea ceva mai temeinic pe mormântul soțului ei, a fost vândut de creditori în urmă. Bătrâna văduvă, care are
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cari dispun, cumpărând lucruri de cari nu au absolută nevoie și devenind ulterior o sarcină pentru stat. 6. Internații din lagăr vor fi utilizați la orice munci cu caracter obștesc, în conformitate cu instrucțiunile primite. Se va începe cu lucrările din localitate: reparațiunile spitalului, instituțiilor și la cerere cu avizul nostru și la alte lucrări. Se va începe deasemenea lucrarea șoselei Vertujeni până la punctul de unde atinge Șoseaua Florești-Soroca. Lucrarea va fi condusă de către Serv. Tehnic. 7. D-l Comandant al Lagărului va face
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
va cere. Muncitorii cu brațele vor sta la dispoziția primăriei și vor presta orice muncă li se va cere în folosul coloniei și în folosul comunei, sau la munci de folos obștesc. Ei vor fi utilizați la muncile agricole, la reparațiuni de drumuri sau poduri, la tăiatul lemnelor în păduri, la cărat de piatră sau alte materiale. În schimbul lucrului real efectuat, muncitorul va primi un bon de alimente în valoarea unei zile de muncă socotindu-se ziua de lucru la una
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dintre evrei, care pot plăti chirie, să-și închirieze noi case și am rugat pe domnul Prefect 893 ca să dea dispozițiuni ca chiriile să nu fie prea exagerate. b/. Să se repare de urgență orfelinatul Nr. 2, iar până la terminarea reparațiunei, să se dea în altă parte două camere, în care să fie cazați o parte din copii. c/. Să se văruiască toate casele și în special bucătăria comună, să se construiască closete, să se aranjeze și să se măture străzile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
oameni trupă ce are în prezent și care este întrebuințat astfel: 84 oameni garda corpului (24 posturi); 98 oameni în serviciul corpului pentru comandament, pentru cele 2 companii de lucrători și pentru încadrarea a 3 ateliere în care se execută reparațiuni de mașini auto, rutiere, betoniere și diferite comenzi date de Marele Stat Major și Direcția Geniului. 298 oameni la lucru pe șantier. Acest efectiv de 298 oameni este cu totul insuficient pentru satisfacerea nevoilor de lucrări, Depozitul găsindu-se astăzi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întrebuințează, în primul rând, pentru nevoile armatei, municipiilor, orașelor reședințe de județ și comunelor urbane unde sunt domiciliați evreii. Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale) vor căuta să satisfacă în limita posibilităților și nevoile județelor lipsite de meseriași evrei. 2. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor proprietate sau închiriate de autorități (cazărmi, școli, spitale, cantine, etc.), Cercurile de Recrutare vor organiza echipe de meseriași evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
19421165. În acest scop, corpurile de armată (teritoriale) vor înainta odată cu raportul lunar, o dare de seamă anexă, centralizată pe corpul de armată, în care să se arate pe cercuri teritoriale, garnizoane și șantiere, realizările înfăptuite și anume: 1. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor: a/ Denumirea localului de reparat sau construit. b/ Numărul mediu lunar al meseriașilor. c/ Numărul orelor efectuate lunar, calculate la 9 ore pe zi și pe timpul zilelor lucrătoare. d/ Cantitățile de lucru exprimate în metri cubi (beton
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pătrați (tencueli, zugrăveli, pardoseală scândură, parchet sau mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru lucru, urmând ca aceștia să fie ținuți la drepturi numai în cadrul efectivelor fixate. 3. În cazul când, atât unitățile și formațiunile prevăzute la punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s'au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să fie achitate din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Articolul 10 Orice vas fluvial, sub orice pavilion, intrand în porturile sau apele române, va trebui să aibă la bord un certificat de tonaj a cărui valabilitate este de 10 ani dela emitere, daca vasul nu a suferit vre-o reparațiune sau modificare importantă, precum și un permis de navigație, eliberat de autoritatea competența, care să nu fie emis de mai mult de un an pentru vasele mai vechi de 10 ani, de 2 ani pentru vasele mai vechi de 5-10 ani
DECRET nr. 41 din 13 februarie 1950 pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152523_a_153852]
-
prezentul decret. Organele maritime și fluviale vor fi înștiințate de orice abateri disciplinare sau orice infracțiuni petrecute la bordul vaselor române, spre a se lua măsurile legale. Articolul 146 Afară de amenzile la care sînt condamnați, contravenienții pot fi urmăriți pentru reparațiunea tuturor prejudiciilor cauzate prin faptă lor. În cazul cînd judecarea acțiunii penale este de competența instanței judecătorești de drept comun, organele maritime și fluviale sînt obligate să pună la dispoziția acestei instanțe toate probele strânse în cursul instrucției. Articolul 147
DECRET nr. 41 din 13 februarie 1950 pentru supravegherea, controlul şi ordinea navigaţiei maritime şi fluviale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152523_a_153852]
-
procurate de dânșii. Cu toate acestea, intru cît privește raporturile lor între dânșii, asociații pot să stipuleze că lucrurile ce au adus să li se restituie în natură, având dreptul, în caz când restituțiunea nu s-ar putea face, la reparațiunea daunelor suferite. Afară de aceste cazuri, drepturile asociaților se mărginesc în a li se dă cont de lucrurile ce au pus în asociațiune și de beneficii și pierderi. Articolul 255 Afară de dispozițiunile articolelor precedente, convențiunile părților determina formă, întinderea și condițiunile
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
dispozițiunile art. 510, 512, 513 și 514 căpitanul este răspunzător de orice pagubă către cei interesați. Articolul 516 Când căpitanul se află în localitatea unde domiciliază proprietarii, armatorii sau procuratorii lor, el nu poate, fără specială lor autorizare, să ordone reparațiunea vasului, să cumpere pânze, funii sau alte lucruri pentru vas, și nici să-l închirieze sau să ia bani cu împrumut în contul vasului sau poverei (incarcaturei) sale. Articolul 517 Dacă vasul este închiriat cu consimțământul proprietarilor sau al majoritatei
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
printr-un proces-verbal subscris de către fruntașii echipajului, poate întrebuința pentru serviciul vasului lucrurile ce se găsesc pe bord, cu obligațiune de a plăti prețul lor celui în drept. Articolul 519 Dacă în cursul călătoriei va fi trebuința de bani pentru reparațiuni, cumpărare de proviziuni, sau pentru alte urgente trebuințe ale vasului, căpitanul este dator, dacă e posibil, a incunostiinta neîntîrziat pe armatori, încărcători sau destinatari, și după ce va constata necesitatea după cum s-a stabilit prin articolul precedent, poate cere, în țară
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
afară de călători, are încărcate mărfuri sau alte obiecte, căpitanul are facultatea de a se opri, în timpul călătoriei pentru descărcare. Articolul 597 Dacă vasul, în timpul călătoriei, întimpina vreo întârziere în urma unei opriri ordonată de un Stat străin, sau pentru trebuințe de reparațiuni: 1. Călătorul, când nu voiește să aștepte ca să înceteze oprirea sau ca să se facă și să se termine reparațiile, poate rezilia contractul, plătind navlul în proporție cu călătoria făcută; 2. Dacă preferă a aștepta să continue călătoria, nu datorește nici o
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
să se termine reparațiile, poate rezilia contractul, plătind navlul în proporție cu călătoria făcută; 2. Dacă preferă a aștepta să continue călătoria, nu datorește nici o adăogire de navlu, dar urmează a se hrăni cu cheltuiala să, în timpul opririi sau a reparațiunilor. Articolul 598 Hrană călătorului în timpul călătoriei se presupune că se cuprinde în navlu; dacă s-a convenit într-altfel, căpitanul este dator, în timpul călătoriei și la caz de trebuința, să i-o procure pe adevăratul preț. Articolul 599 Dacă vasul
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
port unde vasul a fost silit a se opri din cauza furtunei, goanei, inamicului sau piraților, ori a intrării de apă, provenită din caz fortuit sau forță majoră; 11. Salariile și hrană persoanelor echipajului într-un port de oprire silită în timpul reparațiunilor necesare pentru continuarea călătoriei, cănd reparațiile constituie avaria comună; 12. Cheltuielile de descărcare și reîncărcare a obiectelor puse pe uscat pentru înlesnirea sau facerea sus ziselor reparații ale vasului într-un port de oprire silită; cheltuielile pentru paza și chirie
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]