209 matches
-
tot Germaniei. Tratatul de la Versailles, încheiat în iunie 1919 nu făcea mențiune însă despre această problemă, în schimb făcea răspunzătoare Germania și asociatele sale de toate pierderile pricinuite guvernelor aliate. Suma despăgubirilor urma să fie stabilită de o Comisie a Reparațiunilor, care, deși sesizată de România, a respins pretențiile de despăgubire ale acesteia. Obligația Rusiei de a restitui tezaurul a fost însă confirmată de rezoluția Conferinței Economice Internaționale de la Genova (1922). Și după aceasta s-au mai făcut eforturi pentru a
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
În această perioadă de lucrări edilitare și de sistematizare a traseelor unor străzi, se modernizează pavajul de pe Calea Șerban Vodă. În 1883, Serviciul Tehnic al Primăriei Comunei București, dă câteva “Regule pentru Construcțiuni din nou în Capitală” precum și “Regule pentru Reparațiuni”. În acest context al evoluției Mahalalei Slobozia din “Podul Beilicului”, precum și în cadrul legislativ fixat prin actele normative enumerate, se încadrează și Casa de Târgoveț de la nr.33. Evoluția casei poate fi determinată prin actele existente în Arhivele Statului: - la 23
Casă de târgoveț, birouri ale Institutului Național al Patrimoniului () [Corola-website/Science/336972_a_338301]
-
1923 - 19-24; Ion I. Lapedatu a participat în Comitetul Economic și Financiar al Conferinței. Din însărcinarea Ministerului de Externe, în noiembrie 1921 și-a întrerupt pentru câteva săptămâni activitatea la Budapesta pentru a se alătura delgației române la "Comisiunea de Reparațiuni de la Paris" luând parte la discutarea repartizării datoriei publice austro-ungare. În 1922, a fost membru al delegației române la "Conferința Statelor Succesorale ale fostei monarhii habsburgice" de la Roma, chemată pentru a rezolva împreună cu reprezentanții Austriei și Ungariei diferitele chestiuni decurgând
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
pe peretele estic al pridvorului, având următoarea inscripție: ""Această sf. biserică zidită de fericitul ctitor MIRON BÂRNOVSKI V.V. la 1630, acum în anul 1902, catapiteasma ajungend în stare cu totul putredă s'a făcut din nou împreună și cu alte reparațiuni interne cu cheltuiala smeritului preot paroh GH. MIREUȚĂ și soția sa EFROSINA, prin osteneala Economului I. Mitescu din Iași, în ḑilele MAJESTĂȚEI SALE CAROL I REGELE ROMÂNIEI, sub Arhipăstoria Înalt Prea sf. PARTHENIE MITROPOLIT MOLDOVEI."" La începutul secolului al XX
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
de lemnu. Sanctuarulu cu 3, baserica cu 2 ferești. Baserica tóta e fórte micuția, măi alesu inpartiamêntulu barbatiiloru - mai mulți de 80 ómeni nu primește. Tectulu - precumu a bisericiei asia și a turnului în ani 2 mai aprópe următori neamânata reparațiune pofte. Beserica e podita cu scânduri, éra a femeiloru cu pétrii, deasupra cu nemicu. Altariulu e de lemnu, cu unu tabernaculu bunu în dênsu cu unu ciboriu fórte slabu. În sanctuariu se află o cista pentru inbracamênte, unu podisoru, pre
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
spre secătuirea forțelor morale ale rezistenței. Excelență, bazați pe aceste motive îndrăznim a vă ruga respectuos să luați în considerare urgentă problema retragerii recunoașterii guvernului comunist. Liga Românilor Liberi exprimă adânca speranță a mii de exilați români că o asemenea reparațiune morală și politică, reprezentată prin retragerea recunoașterii și condamnarea guvernului nelegal și criminal de quislingi sovietici din București, va fi dată unui popor în suferință și subjugare, popor care este temeinic și sincer devotat Statelor Unite ale Americii și nobilelor lor idealuri umane
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
din fața căzărmei, împiedecă vederea fațadei.) Pag. 287. Una din intrările laterale în palatul gării, cu o porțiune din clădirea acestuia. După ,,Albumul României", în care Gara figurează în vechiul ei aspect, înainte dar de a i se fi făcut toate reparațiunile și simplificările ce se văd astăzi și care-i falsifică ținuta originară. Pag. 288. "...Ochii mei caută zadarnic să deslușească dulcea curbă a dealului Cetățuiei, cu silueta fină a mânăstirei și palatelor sale domnești." (Foto-Regal) NOTE cu privire la text În căutarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care a dat 2000 galbeni pe acel loc când l-a cumpărat, în scop de-a construi pe el un palat administrativ. Cu toate acestea, observați compturile și bugetele anilor trecuți și vedeți ce sume enorme s-au cheltuit în reparațiuni și pentru mobiliere de cancelarii. ....................................................................................................................................... La 1864, când s-a aplicat legea rurală, locuitorii posedau numai boi de jug 22 428. Acest număr de vite a scăzut foarte, locuitorii nu au în posesiunea lor nici jumătate din vitele ce au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o situație compromisă de predecesorii lor, să plătească datorii angajate, să impună dări pentru a umplea goluri făcute de alții, să facă convențiuni aproape silite pentru a suplini lipsele și greșalele unor angajamente deja luate. Și când misiunea lor de reparațiune era aproape sfârșită, când puteau să întrevază momentul de a aplica niște principii sănătoase și, după lichidarea unui oneros trecut, să. se ocupe de un viitor mai bun, fatalitatea aducea iarăși la putere pe radicali, cari reîncepeau administrația lor dezmățată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întrebuințează, în primul rând, pentru nevoile armatei, municipiilor, orașelor reședințe de județ și comunelor urbane unde sunt domiciliați evreii. Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale) vor căuta să satisfacă în limita posibilităților și nevoile județelor lipsite de meseriași evrei. 2. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor proprietate, sau închiriate de autorități (cazărmi, școli, spitale, cantine, etc.), Cercurile de Recrutare vor organiza echipe de meseriași evrei, pe categorii omogene a câte 10 meseriași evrei, sau mai puțini, când totalul unei categorii nu ajunge această
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942. În acest scop, corpurile de armată (teritoriale) vor înainta odată cu raportul lunar, o dare de seamă anexă, centralizată pe corpul de armată, în care să se arate pe cercuri teritoriale, garnizoane și șantiere, realizările înfăptuite și anume: 1. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor: a/ Denumirea localului de reparat sau construit. b/ Numărul mediu lunar al meseriașilor. c/ Numărul orelor efectuate lunar, calculate la 9 ore pe zi și pe timpul zilelor lucrătoare. d/ Cantitățile de lucru exprimate în metri cubi (beton
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pătrați (tencueli, zugrăveli, pardoseală scândură, parchet sau mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori, curelari, cismari, cojocari, etc.) se va arăta deasemenea: a/ Unitatea sau instituția unde lucrează. b/ Numărul mediu al meseriașilor utilizați lunar. c/ Numărul orelor efectuate lunar. d/ Cantitățile de lucru exprimate în bucăți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la drepturile de uzaj al efectelor precum și ajutorul familiar să fie publicat cât mai repede și să li se și achite aceste drepturi pentru ca evreii săraci în special, să aibă posibilitatea să-și procure încălțăminte și îmbrăcăminte corespunzătoare anotimpului. Pentru reparațiuni ușoare în cadrul Detașamentului s’au luat măsuri în acest sens, iar acest Comandament a in tervenit la toate Comunitățile Evreiești în scopul de a se colecta și trimite evreilor din Detașamente încălțăminte, îmbrăcăminte și rufărie în special. 3) Deoarece familiile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru lucru, urmând ca aceștia să fie ținuți la drepturi numai în cadrul efectivelor fixate. 3. - În cazul când, atât unitățile și formațiunile prevăzute la punctul 1, cât și cele de la punctul 2, au de executat lucrări mari (confecțiuni diverse, sau reparațiuni radicale la imobile) pentru care s’au alocat fonduri speciale vor putea folosi un număr mai mare de evrei meseriași, specialiști tehnici sau salahori strict necesari, cu aprobarea Marelui Stat Major urmând ca drepturile cuvenite acestora, să fie achitate din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
noutăți mai pre larg și reduși la știrile cam problematice ale unor telegrame. Anunțasem în n-rul trecut că comunicația a fost restabilită. Într-adevăr administrația drumului de fier ajunsese a repara stricăciunile aduse de creșterea Bahluiului și Siretiului, dar aceste reparațiuni a fost din nou stricate, încît între Iași și Podul Iloaiei drumul a rămas nepracticabil. [17 aprilie 1877] INUNDAȚIE Revărsarea Bahluiului, descrisă de noi în n-rul trecut, n-au încetat de-a crește decât momentan. Alaltaieri noaptea apele au crescut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care stă să cadă. Se vede ușor, că casa în care s-a întrunit tot ce constituia inima țării, în frunte cu Negrea, înainte și după 1859, și care ar trebui să fie un templu național, are mare nevoie de reparațiuni, și că acoperișul nu o apără suficient în timpul ploilor. Materialul în piatră, adunat de îndurerata văduvă, cu gândul de a face ea ceva mai temeinic pe mormântul soțului ei, a fost vândut de creditori în urmă. Bătrâna văduvă, care are
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
strada Elisabeta Doamna și s-a construit din nou șosele pe stradele Cimitirului și Plugarului pe întindere totală de 7 940 metri pătrați"753. Raportul menționa faptul că "s-a mai făcut alinierea câtor-va strade" și au fost realizate "reparațiuni la localurile proprietate a comunei, precum și la școalele de băeți și fete"754. În cuprinsul raportului, prefectul județului Tulcea adresa mulțumiri consiliului comunal al orașului Tulcea, care a avut inițiativa amenajării parcului din fața sediului prefecturii. Prefectul menționa faptul că această
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
treilea spital în orașul Măcin. În acest sens, prefectul județului Tulcea afirma că "spitalul proiectat a se înființa în orașul Măcin (...) nu s-a deschis până acum fiind că localul cumpărat pentru acest scop, deși propriu destinațiunei are necesitate de reparațiuni care a rămas a se face în primăvara anului viitor"765. Dificultăți deosebite întâmpina serviciul sanitar în plasa Sulina unde, "cu toată bunăvoința d-lui Doctor de plasă, în unele timpuri mai ales la inundațiuni (...) este o literă moartă, nefiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1892 mănăstirea Cocoș cedează statului român o pădure de 850 de hectare și moșia Lazova 858. Cu toate aceste eforturi, la sfârșitul secolului al XIX-lea, mănăstirea, care avea 48 de călugări, era "rău întreținută" și avea "nevoie de multe reparațiuni", motiv pentru care Mihai Ionescu Dobrogeanu, care a vizitat mănăstirea la 22 iulie 1897, concluziona că "această mănăstire ar trebui pusă sub o administrație mai severă"859. Comuna Balabancea era situată pe valea pârâului Taița, la 29 km sud-est de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de locuitori, din care: 1 334 români, 1 455 turci, 140 greci, 110 bulgari, 65 italieni și 40 tătari 1399. La 9 februarie 1897 consiliul comunal al orașului Cernavodă a luat în dezbatere și a adoptat "regulamentul pentru alinieri, construcțiuni, reparațiuni și împrejmuiri al orașului Cernavodă"1400. Adoptarea acestui document a imprimat un ritm mai alert dezvoltării edilitare a orașului Cernavodă oferind cadrul legal pentru sistematizarea străzilor și impunând o serie de obligații cetățenilor orașului în privința luptei împotriva incendiilor, îndepărtării dărâmăturilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Interne"3110 iar la primărie "se păstrează colecția Monitorului Oficial, a Buletinului Ministerului de Interne și a Buletinului Consiliului Administrativ Permanent"3111. În cuprinsul aceluiași raport se arăta că "localul primăriei este aproape ruinat deși i s-au făcut mici reparațiuni"3112 iar mobilierul din primărie este "prea puțin, și acela în stare veche"3113. Totodată, se preciza că localitatea Ostrov "are o telefonistă plătită cu 40 lei"3114, salariu echivalent cu cel al primarului. În comuna Ostrov trăiau 110 copii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că primăria a achiziționat furaje pentru cai "de la consilierul comunal numit Alexandru Greceanu"3178. Totodată, s-a constatat faptul că primăria Cernavodă a plătit o sumă de bani "consilierului ales G. Gomboș, pentru potcovitul cailor, furnizări de droage și alte reparațiuni"3179. De asemenea, "de la 1 aprilie la 25 noiembrie 1912 s-au plătit lei 60 domnului Ghiță T. Ionescu, fiul ajutorului de primar, pentru o pendulă procurată școlii de fete, care însă nu valorează mai mult de 30 lei"3180
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Paris, unde a susținut interesele țării. Astfel, în ianuarie 1921 i s-a încredințat misiunea de președinte al Comisiei române de la Budapesta, pentru rezolvarea problemelor economico-financiare dintre România si Ungaria, îndeplinind și însărcinări speciale pe lângă delegația română la Comisia de reparațiuni de la Paris 26 . Despre aderarea sa în cadrul unui partid politic se cunosc următoarele chestiuni: a fost membru al Partidului Național Român până în anul 1920, când s-a realizat fuziunea grupării Partidului Național Român condus de Octavian Goga, Octavian Tăslăuanu și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cerea să „se Îngăduie evreilor de a se aduna laolaltă, prin libera și neîngrădita emigrație, sub controlul Agenției Evreiești, spre a-și realiza o viață proprie Într-un stat propriu, cuprins În granițele istorice ale Palestinei”. Se cereau, de asemenea, „reparațiuni morale și materiale pentru toate ororile și fărădelegile comise contra sa”. În Încheiere, se cerea Conferinței „legiferarea pe plan internațional a unor măsuri eficiente pentru stârpirea antisemitismului”. Rezoluția era semnată de: șef-rabinul Cultului Mozaic, Jewish Agency for Romania, Congresul Mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
în Monitorul Oficial nr.268/1940, primarul cerea ca aceste două imobile să fie rechiziționate „...pe tot timpul cât va dura actuala situație”. Dar, cum nici aceste două locații nu scăpaseră intacte după devastatorul seism, primarul cerea ministerului „...bani pentru reparațiuni care se ridică la suma de lei 17.334 pentru imobilul depe str. Ion Mârza nr.15 bis și de 25.000 lei la celălalt imobil”. Așa cum scriam mai sus, statul n-a dat „în general” nimic pe degeaba. Drept
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]