297 matches
-
la rețeaua de nivelment geometric de precizie; ... e) realizarea, în colaborare cu oficiile teritoriale, a inventarierii și întreținerii rețelei geodezice naționale; ... f) executarea lucrărilor pentru determinarea rețelelor geodezice de sprijin, îndesire și ridicare în intravilan și extravilan, a lucrărilor de reperaj și descifrare fotogrammetrică și a altor lucrări geodezice de teren și birou; ... g) verificarea și recepția lucrărilor geodezice și topografice; ... h) participarea la organizarea și executarea lucrărilor de specialitate în cadrul derulării programelor interne și internaționale; i) participarea la realizarea lucrărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277986_a_279315]
-
o scurtă descriere generală a construcției. 6. Scopul lucrării: scurtă prezentare a scopului în care se execută documentația cadastrală (plan parcelar, prima înscriere, actualizare, dezmembrare, comasare, apartamentare etc.) 7. Amplasamentul imobilului: prezentarea locului unde este amplasat terenul, cu elemente de reperaj 8. Operațiuni topo-cadastrale efectuate: prezentarea succintă a lucrărilor topografice și cadastrale efectuate în cadrul lucrării: metodele și aparatura folosite la măsurători, sistemul de coordonate, punctele geodezice de sprijin vechi și noi folosite, starea punctelor geodezice vechi, măsurători*) efectuate în rețeaua de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232883_a_234212]
-
sub numele de Maratonul Messier, care are ca temă observarea totalității obiectelor din catalog într-o singură noapte, în condiții cât mai apropiate de cele pe care le avea Messier în secolul al XVIII-lea. Trebuie evitate dispozitivele GoTo și reperajele prin coordonate, întrucât Messier nu dispunea decât de un mic instrument fără astfel de facilități. La latitudini joase din nord, în special în jurul latitudinii de 25° N, este posibil să se observe toate obiectele din catalogul Messier într-o singură
Maratonul Messier () [Corola-website/Science/329873_a_331202]
-
urmează strălucite studii universitare În 1931 își susține teza de licență în litere și filozofie,specialitate psihologie, estetică și istoria artei, cu subiectul Problemă temperamentului. Devine doctor în medicină și chirurgie în 1935, după susținerea tezei de doctorat cu sibiectul "Reperajul ventricular în epilepsie". Un an mai târziu în 1936, Universitatea din Paris îi acordă diplomă de medic legist psihiatru. În continuare dr Ion Cantacuzino realizează adevărate performanțe greu de atins în domeniul medicinei și literelor. Funcționează în 1936 ca asistent
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
tratamentul bolilor extrapiramidale, al epilepsiei, psihochirurgia; chirurgia durerii în nevralgia de trigemen, a hiperpatiei talamice, dureri intratabile; realizarea radioterapiei interstițiale "in situ" pentru tumorile maligne, cerebrale, de mici dimensiuni. A introdus și folosit în România electrocorticografia, stereoelectroencefalografia, biopsiile cerebrale stereotaxice, reperajul stereotaxic pentru localizarea corpilor străini metalici intracranieni. De asemenea s-a preocupat de atitudinea terapeutică actuală în tumorile de pineală, în tumorile cerebrale la bătrâni, administrarea metrotrexatului intratecal în diseminările spinale ale meduloblastoamelor și ependimoamelor, drenajul extern decliv în plăgile
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
studii superioare sau medii, în următoarele domenii: geodezie, cadastru, organizarea teritoriului, agronomie, îmbunătățiri funciare, pedologie, economie agrară. Articolul 2 Specialiștii în cadastru agricol și organizarea teritoriului agricol proiectează și executa lucrări originale de aerofotografiere a terenului la diverse scări, triangulatie, reperaj și descifrare fotogrammetrica, nivelment geometric și trigonometric, exploatare fotogrammetrica, teledetectie, editarea și multiplicarea planurilor, introducerea și întreținerea cadastrului, executarea proiectelor de organizarea teritoriului exploatațiilor agricole, studii pedologice, de cadastru calitativ, precum și proiectarea, utilizarea și ținerea la zi a băncilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124761_a_126090]
-
cadastrala Pentru fiecare tronson de metrou se întocmește un dosar de delimitare cadastrala, care conține: - schița generală a limitei tronsonului de metrou, la o scară convenabilă (1:5.000, 1:10.000, 1:15.000), cu numerotarea punctelor; - schițe de reperaj și descrierile topografice ale punctelor materializate; - procesul-verbal de delimitare cadastrala, cu semnăturile membrilor comisiei și ale proprietarilor limitrofi; - inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limită tronsonului; - schemă măsurătorilor efectuate; - copii de pe scrisorile de încunoștințare a membrilor comisiei și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130397_a_131726]
-
sprijin, îndesire și ridicare, supusă operațiunilor de recepție, va cuprinde: - memoriu tehnic; - schemă dispunerii punctelor vechi și noi, cu marcarea vizibilităților; - schemă măsurătorilor efectuate (schița vizelor); - datele rezultate din măsurătorile de teren, pe suport magnetic; - descrierea topografica și schițele de reperaj pentru punctele vechi și noi; - inventar de coordonate, inclusiv pe suport magnetic. 6.2. Planul topografic digital Principalele elemente care trebuie să fie incluse în planul topografic sunt următoarele: - axul căii ferate subterane sau supraterane, ce definește caracteristicile geometrice în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130397_a_131726]
-
celelalte corpuri. Prima reacție a lui Gosseyn fu de a se depărta de Prescott. Dar rămase pe loc, înghețat. ― Unde le-ați căutat? ― întrebă el. Prescott râse cu cruzime. ― Mai întâi am avut niște idei cu adevărat bizare. Am făcut reperaje aeriene ca să localizăm peșteri și grote, ca să nu spun că am scotocit prin locuri imposibile. Dar acum suntem mai șmecheri... ― Cum adică? ― Problema ― continuă Prescott încruntându-se ― este mult complicată de o lege a naturii de care, fără îndoială, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
deictice mai puțin evidente ca, de pildă, opoziția dintre aller (a merge) și venir (a veni), preferat în cazul în care "agentul procesului se îndreaptă spre locul unde se află enunțătorul". În textul narativ, localizări aparent obiective pot ascunde un reperaj subiectiv, sau sugerează opțiuni estetice ce amintesc de pictura epocii. Dacă Eugène Green descifra în minunata sa carte consacrată barocului, modalitățile prin care pictura religioasă barocă sugera, printr-un detaliu al imaginii, o anumită frază din evanghelii 11, D. Maingueneau
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
externă, care descrie din exterior un personaj la conștiința căruia nu avem acces. Însă caracterul deictic sau non-deictic al elementelor localizatoare ține de un nivel diferit de analiză. Nimic nu împiedică naratorul să recurgă, de exemplu, la "focalizarea internă" folosind reperaje non-deictice. Punctul slab în tipologia lui Genette este focalizarea "externă", greu de ilustrat. Alain Rabatel 79 a propus o diferențiere mai realistă, punând în opoziție doar două tipuri de focalizare, pe care el preferă să le numească două tipuri de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
14. Deicticele temporale Dacă deicticele spațiale se organizează pornind de la poziția corpului enunțătorului, deicticele temporale au ca punct de reper momentul enunțării, moment care corespunde prezentului lingvistic. Ca și mai sus, trebuie să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai sus, trebuie să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să facem o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa" este construcția care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o deosebire între indicațiile temporale cu reperaj "absolut" (în 1975, pe 22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa" este construcția care ne permite
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
22 iunie 1912...) și cele care au nevoie de un punct de reper pentru a fi interpretate. Dintre acestea din urmă trebuie să distingem reperajele deictice de reperajele non-deictice. Reperajele deictice se bazează pe momentul enunțării (L-am văzut ieri), reperajele non-deictice au drept punct de reper o indicație temporală dată de cotext: în L-am văzut cu o zi înainte de plecarea sa, "plecarea sa" este construcția care ne permite să determinăm referința construcției "cu o zi înainte". Diferența dintre ieri
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai mică importanță decât folosirea ei; de exemplu, există contexte în care formele de indicativ prezent își pierd valoarea deictică de prezent; vom vedea în capitolul următor că o paradigmă precum perfectul simplu are proprietatea de a se sustrage oricărui reperaj deictic, de a implica o disociere între enunț și situația sa de enunțare; doar paradigmele indicativului pot avea o valoare deictică. Conjunctivele numite "prezent" sau "perfect" nu constituie adevărate "prezenturi" și nici adevărate "trecuturi", adică elemente care indică faptul că
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trei posibilități existente localizarea temporală absolută (12 decembrie 1950), relativă față de enunț (a doua zi după plecarea sa) și relativă față de enunțare (astăzi). Este greu de conceput o povestire care ar menține, de la un capăt la celălalt, același tip de reperaj. În acest sens, regula generală este combinarea celor trei proceduri. Cel mai impersonal roman sfârșește întotdeauna prin a lăsa loc deicticelor temporale, cu condiția ca personajele să se exprime în discurs direct. Însă există și texte în care domină reperajul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
reperaj. În acest sens, regula generală este combinarea celor trei proceduri. Cel mai impersonal roman sfârșește întotdeauna prin a lăsa loc deicticelor temporale, cu condiția ca personajele să se exprime în discurs direct. Însă există și texte în care domină reperajul deictic. Este cazul acelora care țin de tehnica "monologului interior" (infra, cap. 5), în care conștiința unui narator-personaj organizează totul pornind de la prezentul său: E întuneric pe stradă; totuși, nu-i decât șapte și jumătate; mă voi întoarce acasă; voi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
uitat mănușile; ei! voi ajunge imediat acasă; iar acum nu-i nimeni pe stradă. În curând voi fi acasă.[...]82. Am subliniat indicatorii temporali strict deictici. Însă ei nu sunt singurii care funcționează în acest tip de povestire; există și reperaje non-deictice, de exemplu când personajul central evocă evenimente trecute, pe care le articulează între ele: Fusesem să o văd cu o zi înainte, pentru prima dată; la miezul nopții, când am fost să o chem, la portarul de la teatru, mi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
m-a trimis ea la plimbare, la portar 83. Aici indicațiile temporale nu sunt interpretate față de prezentul enunțării (în acest caz am fi avut ieri și mâine), ci față de un moment precizat în cotext. Unui mod de narațiune dominat de reperajele deictice i se va opune modul ilustrat perfect de următorul incipit din Pierrette de Balzac: În octombrie 1827, în zori, un tânăr de o șaisprezece ani, a cărui ținută trăda ceea ce frazeologia modernă denumește, cu atâta insolență, un proletar, se
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o șaisprezece ani, a cărui ținută trăda ceea ce frazeologia modernă denumește, cu atâta insolență, un proletar, se opri într-o piațetă aflătoare în partea de jos a orășelului Provins 84. În aceste rânduri inițiale avem de-a face cu un reperaj absolut. Desigur, caracterul "absolut" al acestei localizări este oarecum... relativ, având în vedere că însuși calendarul este în ultimă instanță organizat pornind de la un fapt istoric, viața lui Hristos. În orice caz, cât privește reperajul temporal, realitatea textelor este complexă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de-a face cu un reperaj absolut. Desigur, caracterul "absolut" al acestei localizări este oarecum... relativ, având în vedere că însuși calendarul este în ultimă instanță organizat pornind de la un fapt istoric, viața lui Hristos. În orice caz, cât privește reperajul temporal, realitatea textelor este complexă. Să analizăm începutul din O fiică a Evei de același Balzac: Într-o seară, la ora unsprezece și jumătate, într-una dintre cele mai frumoase case din strada Neuve-des-Mathurins, două femei ședeau în fața căminului, într-
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
explica imperfectul desfășurau din ultima frază a descrierii; totul se petrece ca și cum ar fi vorba despre o frază de trecere de la descrierea cadrului la prezent către întoarcerea la intrigă, la personaje, marcată prin imperfect. Prezența adverbului atunci (care implică un reperaj prin cotext) alături de desfășurau marchează schimbarea punctului de reper: cum prezentul narațiunii are tendința de a eluda faptul că este vorba despre o întâmplare trecută, adverbul atunci, asociat imperfectului, reintroduce decalajul. 1.17. Povestire și situație de enunțare În cazul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ale intersubiectivității, narațiunea rămâne un act de comunicare: singurul lucru care se întâmplă este că autorul și receptorul său sunt locuri presupuse de instituția literară, și nu un "eu" și un "tu" imediat. "Povestirea" nu implică doar o suprimare a reperajelor personale și deictice (reperaje referențiale), ea privește și dimensiunea modală a enunțării. Textele-"povestire" oferă doar aserțiuni, enunțări disociate de enunțător, în care relațiile cu co-enunțătorul sunt inexistente (nu există ordin, promisiune etc.); altfel spus, nu există structură de dialog
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]