341 matches
-
din partea O.J.C.G.C. ............................................., împreună cu ............................................, în baza prevederilor art. 12 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 , cu modi- ficarile ulterioare, am procedat la predarea, respectiv primirea următoarelor puncte geodezice: Punctul ..../(nr., denumire cod)/..........................., situat la ........./(dată de reperare a punctului)/..........................., materializat cu ........................................... și semnalizat cu .................................. . Proprietarul va lua măsuri de protejare și păstrare în bune condiții a punctului. În cazul în care pe locul de amplasare a punctului geodezic se intenționează executarea unor lucrări care pot duce la
NORME TEHNICE din 1 octombrie 2001 (*actualizate*) pentru introducerea cadastrului general. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138346_a_139675]
-
pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 490 din 11 mai 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 24 mai 2011. (7) Pe traseele rețelelor edilitare amplasate subteran se prevăd obligatoriu sisteme de identificare nedistructive, respectiv markeri, pentru reperarea operativă a poziției rețelelor edilitare în plan orizontal și vertical, în scopul executării lucrărilor de intervenție la acestea*). ... -------------- Alin. (7) al art. 28 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 490 din 11 mai 2011
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146163_a_147492]
-
pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 490 din 11 mai 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 24 mai 2011. (7) Pe traseele rețelelor edilitare amplasate subteran se prevăd obligatoriu sisteme de identificare nedistructive, respectiv markeri, pentru reperarea operativă a poziției rețelelor edilitare în plan orizontal și vertical, în scopul executării lucrărilor de intervenție la acestea*). ... -------------- Alin. (7) al art. 28 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 490 din 11 mai 2011
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146182_a_147511]
-
Procedura radiologica medicală ... - orice procedura privind expunerea în scopuri medicale. q) Proceduri medico-legale ... - proceduri realizate în scopuri judiciare legale sau de asigurare. r) Radiologie ... - ceea ce se referă la procedurile radioterapeutice sau de radiodiagnostic, radiologie interventionala sau alte metode radiologice de reperare și de ghidare. s) Radiodiagnostic ... - orice procedura radiologica medicală în vivo în scop de diagnostic. ț) Radioterapeutic ... - care se referă la radioterapie, incluzând medicină nucleară în scopuri terapeutice. u) Responsabilitatea medicală ... - responsabilitatea atribuită unui practician privind expunerile medicale individuale, în
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
Procedura radiologica medicală ... - orice procedura privind expunerea în scopuri medicale. q) Proceduri medico-legale ... - proceduri realizate în scopuri judiciare legale sau de asigurare. r) Radiologie ... - ceea ce se referă la procedurile radioterapeutice sau de radiodiagnostic, radiologie interventionala sau alte metode radiologice de reperare și de ghidare. s) Radiodiagnostic ... - orice procedura radiologica medicală în vivo în scop de diagnostic. ț) Radioterapeutic ... - care se referă la radioterapie, incluzând medicină nucleară în scopuri terapeutice. u) Responsabilitatea medicală ... - responsabilitatea atribuită unui practician privind expunerile medicale individuale, în
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
de coastă. Aceste măsuri trebuie să includă instalarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor pentru căutare și salvare considerate necesare și accesibile, ținând cont de intensitatea traficului maritim și de pericolele de navigație și trebuie să furnizeze, pe cât posibil, mijloace adecvate pentru reperarea și salvarea acestor persoane. 2 Fiecare guvern contractant se angajează să furnizeze Organizației informațiile de care dispune cu privire la mijloacele sale existente de salvare, dacă există, și proiecte de schimbare a acestor mijloace. 3 Navele de pasageri, la care se aplică
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
apariție a hemoragiei din reziduul tumoral precum cât și edemului pe care acesta îl induce (sindromul de „gliom rănit”) [13]. Cauzele care duc la apariția complicațiilor neurologice sunt: − lezarea directă a structurilor cerebrale normale este cel mai frecvent consecința unei reperări incorecte a localizării tumorale în raport cu ariile elocvente; − edemul cerebral este cel mai frecvent rezultatul unei tracțiuni exagerate asupra creierului în timpul intervenției chirurgicale, dar poate fi și o consecință a ablației subtotale a tumorii („gliomul rănit”); − lezarea unor structuri vasculare este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
strict lingvistic, este vorba despre "cercetarea procedeelor lingvistice (deictice, modalizatori, termeni evaluatori etc) prin care locutorul își imprimă marca în enunț, se înscrie în mesaj (implicit sau explicit) și se situează în raport cu el (problema distanței enunțiative). Este o tentativă de reperare și de descriere a unităților de orice natură sau nivel -, a înscrierii lor în enunț ca indici ai subiectului enunțării"5. În sens larg, lingvistica enunțării are drept scop descrierea "relațiilor care se țes între enunț și diferitele elemente ale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aceste forme este dictată de apartenența la o aceeași condiție socială. Textele literare exploatează cu abilitate alternanța tu / pronume "de politețe" pentru a marca o schimbare de atitudine, de pildă de la un respect aparent la violență, în teatrul lui Racine. Reperarea deicticelor spațiale a căror clasă eterogenă implică îndeosebi cele două grupe: cea a demonstrativelor și cea a adverbelor se face fie în funcție de poziția corpului enunțătorului, fie prin raportarea la un alt element din cotext. D. Maingueneau observă tendința povestirii clasice
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
registrul amoros. 1.10. Deicticele spațiale După cum am văzut, deicticele spațiale se interpretează ținându-se seama de poziția corpului enunțătorului și de gesturile sale. Acesta nu este singurul mijloc de care limba dispune pentru a opera o localizare; alături de această reperare față de enunțător, există și o reperare absolută prin nume proprii (la Lyon, în Franța...) sau prin GN69 definite (capitala Franței) în care termenii își sunt suficienți, într-un fel, precum și o reperare relativă : localizarea poate, în acel moment, să se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
După cum am văzut, deicticele spațiale se interpretează ținându-se seama de poziția corpului enunțătorului și de gesturile sale. Acesta nu este singurul mijloc de care limba dispune pentru a opera o localizare; alături de această reperare față de enunțător, există și o reperare absolută prin nume proprii (la Lyon, în Franța...) sau prin GN69 definite (capitala Franței) în care termenii își sunt suficienți, într-un fel, precum și o reperare relativă : localizarea poate, în acel moment, să se sprijine pe un element din contextul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dispune pentru a opera o localizare; alături de această reperare față de enunțător, există și o reperare absolută prin nume proprii (la Lyon, în Franța...) sau prin GN69 definite (capitala Franței) în care termenii își sunt suficienți, într-un fel, precum și o reperare relativă : localizarea poate, în acel moment, să se sprijine pe un element din contextul lingvistic (la Lyon ... în apropierea acestui oraș) sau pe un reper absolut (aproape de Lyon). Să luăm, de exemplu, următorul fragment din Paul și Virginia, de Bernardin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cele câteva elemente pe care le-am prezentat mai sus, putem întrezări deja dificultățile cu care se confruntă naratorul când trebuie să localizeze ceva în text. Îi este deci dificil să-și mențină constant o poziție care ar elimina orice reperare deictică, fie că e bazată pe subiectivitatea naratorului, fie pe cea a personajelor. Acest lucru este cu atât mai dificil cu cât localizările aparent obiective și independente de actul enunțării pot conține un punct de reper subiectiv. A scrie, de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în interiorul ei. În plus, trebuie să ținem seama de faptul că noțiunea de "stânga" a unei case nu are sens decât prin raportare la intrarea ei; acest aspect face, de exemplu, ca în stânga copacului să nu fie interpretabilă în afara unei reperări subiective, copacii nefiind orientați. Localizările efectuate de romane oscilează între o reperare care nu ar implica un punct de vedere aparte și o reperare subiectivă, indiferent dacă aceasta din urmă este raportată la punctul de vedere al naratorului sau al
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de "stânga" a unei case nu are sens decât prin raportare la intrarea ei; acest aspect face, de exemplu, ca în stânga copacului să nu fie interpretabilă în afara unei reperări subiective, copacii nefiind orientați. Localizările efectuate de romane oscilează între o reperare care nu ar implica un punct de vedere aparte și o reperare subiectivă, indiferent dacă aceasta din urmă este raportată la punctul de vedere al naratorului sau al unui personaj. În mod evident, incipitul cărții Antoine Bloyé de Paul Nizan
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
intrarea ei; acest aspect face, de exemplu, ca în stânga copacului să nu fie interpretabilă în afara unei reperări subiective, copacii nefiind orientați. Localizările efectuate de romane oscilează între o reperare care nu ar implica un punct de vedere aparte și o reperare subiectivă, indiferent dacă aceasta din urmă este raportată la punctul de vedere al naratorului sau al unui personaj. În mod evident, incipitul cărții Antoine Bloyé de Paul Nizan ilustrează primul caz: Aceasta era o stradă pe care nu trecea aproape
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
trimiteri interne. Această autonomie prezintă totuși niște limite inevitabile: "Vestul" nu poate fi interpretat decât de un cititor care se orientează în spațiul cultural francez; într-un roman american Vestul ar avea o cu totul altă valoare. Acestui tip de reperare i se opune cel de la începutul cărții Soeur Philomène, de Edmond și Jules de Goncourt. Reperarea se realizează aici în jurul punctului de vedere al unui subiect implicit, care, de altfel, nu este personaj în povestire: Sala este înaltă și mare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un cititor care se orientează în spațiul cultural francez; într-un roman american Vestul ar avea o cu totul altă valoare. Acestui tip de reperare i se opune cel de la începutul cărții Soeur Philomène, de Edmond și Jules de Goncourt. Reperarea se realizează aici în jurul punctului de vedere al unui subiect implicit, care, de altfel, nu este personaj în povestire: Sala este înaltă și mare. E lungă și se pierde într-o umbră cu care se confundă la infinit. E noapte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tous les mots. on enlève tous les papiers. Il n'y a qu'une chose qu'on gardera intacte, c'est : je trouve que. Ça, on le garde. 1.6. Următorul fragment este începutul unui roman. Studiați cum se realizează reperările spațiale și temporale luând în considerare, acolo unde este cazul, folosirea deicticelor personale și a timpurilor verbale: În august, prin locurile noastre, cu puțin înainte de înserat, o căldură puternică învăpăiază câmpurile. Nu ai ce să faci decât să stai la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
récit (povestire) în loc de histoire (istorie), și acesta este cuvântul pe care îl vom folosi de acum înainte. Termenii de "discurs" și "povestire" nu trebuie înțeleși aici în sensul lor uzual; este vorba despre concepte gramaticale care trimit la sisteme de reperare a enunțurilor. Ține de "discurs" orice enunțare scrisă sau orală raportată la situația de enunțare (EU / TU / AICI / ACUM), altfel spus care implică o ambreiere. "Povestirea", în schimb, corespunde unui mod de enunțare narativă care se prezintă drept disociată de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțare la un sistem care se bazează pe o ruptură nu se face fără dificultate. 2.7. Dubla temporalitate narativă Mai sus am amintit de interferența dintre "povestire" și "discurs". Ne vom opri acum la un fenomen de interferență între reperări care, fără a obliga "povestirea" să cadă în "discurs", fără a-i perturba cu adevărat omogeneitatea, implică o reperare temporală față de scena narativă, și nu față de povestire. Să analizăm un alt fragment din Stendhal: Nenorocirea slăbește inteligența. Eroul nostru făcu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
narativă Mai sus am amintit de interferența dintre "povestire" și "discurs". Ne vom opri acum la un fenomen de interferență între reperări care, fără a obliga "povestirea" să cadă în "discurs", fără a-i perturba cu adevărat omogeneitatea, implică o reperare temporală față de scena narativă, și nu față de povestire. Să analizăm un alt fragment din Stendhal: Nenorocirea slăbește inteligența. Eroul nostru făcu prostia să se așeze pe scăunelul de paie, care odinioară fusese martorul unor victorii atât de strălucite. [Azi] nimeni
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
amator, erudit, dar și estet. Diferențierea între funcția de desemnare și dimensiunea interlocutivă pare artificială: prin desemnare, sunt desemnate împreună, se acceptă o enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena de lectură. Departe de a dispărea, actul narațiunii contribuie la impunerea coreferințelor. Astfel se face că anafora "sărmanul neofit" are la bază o evaluare asumată de un cititor care ar fi parcurs deja etapele anterioare ale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
am cumpărat, care trimite la "eu" + "tu"; într-adevăr, restul frazei include un tu care trimite la același co-enunțător ca și pronumele "dumneavoastră", folosit inițial. În ceea ce privește determinantul dumneavoastră, el asociază ambreiorul personal dumneavoastră și o relație sintactică interpretată drept posesivă. Reperări temporale: după optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care trimite la același co-enunțător ca și pronumele "dumneavoastră", folosit inițial. În ceea ce privește determinantul dumneavoastră, el asociază ambreiorul personal dumneavoastră și o relație sintactică interpretată drept posesivă. Reperări temporale: după optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de reper prezentul enunțării. Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]