30,699 matches
-
visat el și pe care ar fi trebuit să știe s-o exploateze mai departe, dacă n-ar fi fost așa de rupt de realitate sau dacă n-ar fi fost un mizerabil. Atunci începuseră să publice cam toți scriitorii. Repet, asta nu e o scuză. S-a mai întâmplat un lucru: noi nu credeam că vom mai trăi în libertate. - Corect. - Ne rostuiam viața în așa fel, gândindu-ne că vom trăi și vom muri în regimul comunist. - Cum v-
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
mâine dimineață O.K. Pot să scriu!? Hai, că eram să ard cartofii, tot scriind și scriind, îi lăsam pe ai mei fără mâncare... Ah, încă ceva. Am fost cândva profă de română într-un sat, ehe! departe..." Calmați-vă, repet, rupeți-o definitiv cu brambureala, apoi puteți să și faceți exerciții de scris, pe care să le recitiți, ca să vedeți pe nervii dvs. dacă sunt sau nu sunt suportabile. Și dacă vor fi insuportabile, să vă dați singură verdictul, sau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
Nu scrii numai despre capodopere, nu scrii numai despre rebuturi. Acestea sunt extremitățile. Critica e, într-un fel, acea oglindă stendhaliană plimbată de-a lungul unui drum - numai că drumul este, în cazul ei, unul al literaturii. În fine, ca să repet un truism, criticul intermediază între scriitor și cititor (în ambele sensuri, de la unul spre celălalt). Aș adăuga că el este, de multe ori, o punte solidă în chiar scrisul unui autor. În sensul că scriitorul care e atent la semnalele
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
viza de plecare. Poate fi o greșeală? Din păcate, nu. În pașaportul lui Simenon, viza de plecare este barată. E valabilă doar cea de sosire. Poate rămâne în URSS cât îi poftește inima. Plecarea, însă, e cu totul altceva. Se repetă povestea consulului turc care încearcă să-și părăsească postul din Erevan fără a reuși decât cu eforturi penibile, și asta după șase luni. Cei doi, Simenon și consulul, trăiesc zece zile în același hotel ieftin din fața aceluiași port în care
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
Cine făcea gălăgie intra într-o arie de cunoaștere mai largă și pe cuprinsul țării. Nu pot vorbi că s-a falsificat literatura noastră, dar nu pot nega că n-ar fi fost cu putință. Spun aceasta cu ezitare, pentru că, repet, nu știu cum ar fi fost altfel. Noi n-am avut cărți valoroase care să fi rămas în arhive ca niște opere interzise și care să poată fi astăzi luate ca mostre despre cum ar fi putut să devină literatura noastră dacă
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
cu picturi. - Foarte bine, a spus. Foarte bine. Mai sunt și altele? I-am spus că noi nu le văzusem decât pe astea și mai văzusem ceva ca niște mâini zugrăvite pe bolta cea mare a peșterii. - Foarte bine, a repetat el. Ar trebui să se cerceteze mai departe. A început să întindă cablurile și să pregătească reflectoarele. Ne-a spus de câteva ori să ne dăm la o parte. Soția lui admira picturile cu ajutorul lanternei, comentând scenele reprezentate în fiecare
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
de o presă favorabilă în străinătate (inclusiv în prestigiosul Variety). Dar, pentru că citatele "de bine" sînt ușor de imaginat, iată o mostră "contra", apărută în ultimul număr din Positif: În ciuda unui început promițător, această comedie cinică devine repede plictisitoare, pentru că repetă situații improbabile și nu prea savuroase (...) Doar aerul de cîine bătut al actorului principal aduce puțină prospețime ansamblului. De la nostalgia îndoielnică față de vechiul regim autoritar, pînă la viziunea complezentă asupra unui sistem mafiot, filmul nu e, în orice caz, cel
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
rudenie și se bazau cu adevărat pe principiul contractului - un contract între persoane libere. într-un fel, îl reciteam pe Rousseau, cu al său Contract social... Iată, deci, cum se înscria istoria în structurile tradiționale... Ea se insinuează, fiindcă e repetată în fiecare an, contractul social e reînnoit an de an, se reactualizează, și tocmai acest lucru contribuie la asigurarea vitalității sale... Bineînțeles, aveam de observat și altceva, cu totul diferit. în 1970, ne aflam sub regim comunist, cea mai mare
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
era normal ca liderii comuniști să fi fost români de-ai noștri și, musai, muncitori. Din bun simț de clasă și de rasă, n-a primit I.Gh. Maurer să fie președinte: era germano-francez prin origine și intelectual prin profesie. Mizil repetă în 2002 enormitatea discriminatorie și rasistă cu pricina și debitează prostia că muncitorii au condus țara în comunism. Care muncitori, tovarășe Mizil? Aceia de mucava din MAN? Minerii risipiți și uciși după 1977? Aceia care au muncit (și muncesc) într-
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
Rodica Zafiu Constatăm adesea că fenomene și tendințe recente ale limbii nu fac decît să repete procese mai vechi, omologate de studiile istorice. Schimbări fonetice, morfologice (adverbe care devin prepoziții, demonstrative care se transformă în articole) și mai ales semantice (lărgiri și restrîngeri de sens, procese metaforice și metonimice, transferuri de la concret la abstract) se petrec
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
scade, în limba română, la sfîrșitul cuvîntului" (Limba română, II, Rostirea); silaba sau silabele de după cea accentuată sînt mai ușor de omis în pronunțarea rapidă. în cazul lui zice că, trebuie luată în considerație frecvența considerabilă cu care formula se repetă în narațiunile oral-populare, marcînd reproducerea dialogului și reliefînd unele secvențe (chiar de mai multe ori în interiorul aceleiași replici); formula devine un adevărat tic și e adesea redusă: ice-că, 'ce-că etc. în Stilistica limbii române (1944), Iorgu Iordan cita evoluția
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
Constantin Țoiu (variantă) Am mai scris despre scenele acestea și mă repet în felul în care un obiectiv fotografic încearcă să prindă cât se poate mai exact, dacă se poate spune astfel, lucrul pe care vrei să-l imprimi pe peliculă. De fapt, nu e vorba decât de niște amănunte, ce ar
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
acum, în această privință. Și nu va fi singura deosebire dintre ei și mine. Știi, cel puțin, din ce cauză ceea ce ți se făgăduiește nu poate fi îndeplinit? Am să ți-o spun sau, dacă o știi, ți-o voi repeta, ca să fie mai clar. Astfel, nu vei putea spune că ai fost înșelat. Cunoști îndestul datele problemei, ca să o putem reduce la principiile ei. Vor cu orice chip să fii făcut fericit, fie că o dorești sau nu; iar ca să
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
așeză în curentul ventilatorului, fără nici un rost, iar fluturele zbură de jur-împrejur prin odaie și ieși apoi prin ușa întredeschisă. Senatorul vorbi mai departe cu o stăpînire de sine întreținută de complicitatea morții. - Atunci - zise - nu trebuie să vă mai repet ceea ce știți prea bine; că realegerea mea e o afacere mai bună pentru dumneavoastră decît pentru mine, fiindcă eu sunt sătul pînă-n gît de ape urît mirositoare și de sudoare de indieni, pe cînd dumneavoastră din asta trăiți. Laura Farina
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
despre mai actualul feminism, reader response criticism, eventual, spre a înțelege pe deplin ce se dorește. Suflul acesta erudit vrea Mihaela Mudure să citim, cu noi grile de interpretare, literatura barocă engleză. Cu toate acestea opiniile nu frapează prin originalitate, repet, ar putea fi o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a rezulta un instrument de lucru bun pentru studenții de la filologie. Aceștia au ocazia să citească o pertinentă
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate, hanuri, cafenele, casa bunicilor, "mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se repetă, căci vine un trimis al istoriei, se taie capete, se ridică în prăjini și se aruncă în mare... Să se fi schimbat "visul român" astăzi? Rămâne de văzut. Dar să ne oprim, și, izgonind complexele care ne fac să vedem
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Cristian Teodorescu Mă așteptam ca după "schimbarea schimbării" și dl Ion Iliescu și dl Năstase să capete o atitudine mai blajină față de presă. Măcar pentru a nu repeta greșeala fostului președinte Constantinescu și a cîtorva lideri țărăniști care s-au rățoit la ziariști că nu prezintă realitatea luminoasă a regimului și nu înțeleg spiritul său reformator. (Îmi amintesc și acum cu un rest de uimire că în timp ce dl
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
se află la mijlocul unei străzi în pantă. La capătul ei, în vîrful dealului, o panoramă grozavă a orașului se lăbărțează la picioarele mele. Într-o după amiază m-am luat după o actriță (importantă) care căuta un loc să-și repete textul. Urma să aibă spectacol. Știam că are un întreg ritual, că pașii ei și acel du-te-vino (mai amplu decît cel desenat de capul cu ziare) pot săpa un șanț, în cele din urmă. Vroiam să o văd din nou
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]
-
asociază cu un tablou suprarealist, din intenția de-a le surprinde haloul neliniștitor, iscat de inevitabila confruntare cu absurdul: "ascultați muzica sferelor de influență,/ despre lumea a treia și ultima/ despre reversibilitatea vieții și/ unicitatea existenței/ despre revoluția evoluției/ filogeneza repetînd ontogeneza// ți se face semn, nu, se dezaburește fereastra/ ți se face semn, nu, se aprinde un chibrit pe geam/ și cauți să faci semn măcar cu cincizeci de brațe/ măcar să pui un petec la muzele acelea neliniștitoare// tu, ochi
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
ceva. E ca și cum ai lua simbolurile unui mare poet și ai face cu ele reclamă la gumă de mestecat. Unde sunt adevărurile rezistenței, de ce nu au ieșit până acum la iveală, dacă sunt atât de la îndemâna oricui? În afară de câteva generalități repetate în neștire, fără nici un adaos de idee, mare lucru nu se știe despre mutațiile interioare suferite de om în ultima jumătate de secol. Și nu se știe pentru că relatările istoricilor, analizele psihologilor, conceptele filosofilor pornesc în bună măsură de la imaginile
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
discordanță, s-a ivit tot pe fondul bucuriei, provocate de una dintre primele ședințe ale cenaclului-concurs. Mi-aș fi înghițit toate obiecțiile și m-aș fi prefăcut că nu resimt nici un fel de disconfort când, într-un text literar, se repetă, din trei în trei cuvinte, numele organelor sexuale, dacă Radu Apostol n-ar fi avut o stranie idee de deschidere a "lucrărilor": a dat colegilor actori, spre lectură, un fragment din piesa Cetatea de Foc, scrisă de unul dintre dramaturgii
Însemnări disparate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15159_a_16484]
-
dialectician de forță... Dar, dacă stau și mă gândesc bine, nu fiindcă aș fi fost un dialectician mă luase el la ochi, ci datorită unei întâmplări, cred, de care am mai pomenit, și pe care mă văd nevoit s-o repet. Într-o vară, la Miron se strânsese tot Bucureștiul bine, în cap cu Gogu Rădulescu și cu soția sa, o vajnică și cunoscută activistă. Avusese loc un prânz foarte bogat, cu băuturi alese, aduse, precis, în Volga sa neagră, de
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
și mie rândul să-mi spun părerea, după ce Gogu, morfolindu-și muștiucul, își îndreptase spre mine, autoritar, brațul, eu spusesem calm, de-al naibii, că proza e un lucru greu, că e nevoie de experiență, cultură și talent, talent, talent, repetasem, cu pauze pline de subînțelesuri, rotindu-mi ochii, ca un inchizitor, asupra lașilor comeseni, - apoi terminasem brusc, parcă sătul de evidența acelei lipse totale de talent. Tăcere de mormânt. Trec peste amănunte. De atunci, la București, Gogu începuse să mă
Culegătorii de omizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15223_a_16548]
-
jocul autentic, aș spune, al fiecărui actor din distribuția Nonei Ciobanu, aleasă cu inspirațiune. Este și punctul forte al spectacolului pentru că se joacă cu chef. În cupluri, în grupuri, soliști, actorii acestei trupe trec cu bine confruntarea cu un text, repet, deloc simplu. Inocența, aroganța, șmecheria, prețiozitatea discursului și a atitudinii, derizoriul continuu în care se trăiește, goliciunea din minte, din jurul nostru s-au desprins, s-au decupat din realitate și au pășit, împreună cu personajele lui Zografi, pe scena Teatrului Mic
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
ai în viață. Nepoata decide să păstreze copilul, care devine astfel simbolul nașterii unei noi generații în Japonia. Nu se știe ce fel de viitor va avea acest copil, unul frumos sau unul cumplit, fiindcă ororile trecutului se pot oricând repeta. Am vrut să-l fac pe spectator să reflecteze la această posibilitate, copilul va putea alege orice cale, nu neapărat cea mai fericită... L.V.R.: Am citit de curând cartea prozatorului german Bernhard Schlink, Cititorul. Se vorbea acolo despre o problemă
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]