461 matches
-
știți“. Rețin faptul că a nu fi sigur de tine Însuți nu Împiedică certitudinea, noțiunea căreia Îi este consacrat paragraful următor. Nu e sigur de el dialogînd cu copiii lui - mi-ar fi putut-o arăta -, dar o manevră de repliere e Întotdeauna posibilă, deoarece dispune, din fericire, de certitudina sa În privința lui Dumnezeu: „Certitudinea mea În privința lui Dumnezeu e Înlăuntrul meu ca o lavă și fiecare zi care trece amestecă această lavă cu sîngele meu. Voi fi veșnic ars și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Drum drept ș.a.m.d.), a promovat, pe de o parte, o pedagogie culturală națională, o alfabetizare a țărănimii (stimulată de programul ministrului liberal al învățămîntului, Spiru C. Haret) și un „apostolat” prounionist; pe de altă parte, a constituit o repliere agresivă în fața modernității „bolnave”, „degenerate” și „înstrăinate”, ce amenința să disloce - prin industrializare și citadinizare cosmopolită - comunitățile organice tradiționale, provocînd rupturi culturale și lingvistice între elita conducătoare și țărănimea văzută ca matrice a românității pure; esteticul va fi, în consecință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cel mai adesea, decorul și pretextele „depoetizante” sau hipermoderne sînt măști ale unei - după expresia fericită a lui Șerban Cioculescu - „tristeți organice”. Nu numai „cerebralitatea”, „intelectualitatea” decupajului, știința construcției imagistice și a ritmului in blue caracterizează aceste poeme, ci și replierea interioară într-o singurătate angoasată. Nu prea departe de lamento-urile lui Vinea sînt poemele proaspăt „înstrăinatului” B. Fondane, unele urmînd a fi incluse în volumul Priveliști (1930). Un Exercice de français (La Bébé Vinea, s’il veut accepter cette
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
viața idealistă a lui Iuliu Maniu”. Textul va provoca reacția violentă a revistei unu, marcînd ruptura definitivă dintre cele două publicații. Atitudinea tot mai oscilantă a Contimporanului (marcînd o evidentă criză/căutare de identitate) este dublată de o tendință de repliere pe poziții „elitiste” în fața ofensivei „plebee” a primilor suprarealiști autohtoni. La rubrica „Note-cărți-reviste” a numărului 79, Romulus Dianu semna un text fulminant („Provocarea cititorilor“) împotriva noilor contestatari de la unu, denunțați drept insurgenți semidocți: „Noi la Contimporanul croisem începutul unei opere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
plan a suprarealismului (perceput de-acum, pe plan internațional, ca singura mișcare avangardistă eficientă, cu caracter ferm revoluționar și antifascist), coabitările ideologice și estetice „imposibile” din interiorul Contimporanului, accentuarea eclectismului său neavangardist și estomparea caracterului „de direcție”, autoelogierea inerțială și replierea elitistă, intrarea lui Vinea în Parlament, ca deputat pe listele Partidului Național Țărănesc, prezența unor „moderniști moderați”, unii dintre ei minori, sau a unor autori din zona unor publicații „neprietene” (Gîndirea, Cuvîntul, Viața românească ș.a.) și semnalele de simpatie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
serie. La fel - rupturile intervenite după 1925 între avangardiștii de la Contimporanul și grupările mai radicale, încercările de a „evada” spre centrele de validare europene și extraeuropene sau de a aduce Europa în țară prin intermediul unor personalități cu rezonanță, încercările de repliere identitară „alternativă” în raport cu modernizarea occidentală. O abordare a „primei” avangarde autohtone din perspectiva acestui fenomen merită întreprinsă, cu atît mai mult cu cît recuperarea și promovarea ei din ultimele decenii se resimt - nu mai puțin - de pe urma amintitului complex. Istoricizarea postbelică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
există cetățenie europeană (care se adaugă cetățeniei naționale și nu o înlocuiește pe aceasta), monedă europeană, legislație a Uniunii (cu aplicabilitate directă, respectiv transpunerea normelor în legislația internă a tuturor statelor membre) etc.49 , ceea ce face ca manifestările fenomenului de repliere identitară să se intensifice. Revenind la autorul citat mai sus, subliniem că acesta pornind de la cele cinci elemente considerate că reprezintă cumulativ identitatea personală și polemizând într-un fel cu ideile și deducțiile unui alt specialist în domeniu 50, arată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
important în spațiul filosofiei, e întrebarea, nu răspunsul. Bertrand Russell, analizănd valoarea filosofiei, arată că aceasta rezidă în chiar incertitudinea și diversitatea răspunsurilor pe care le oferă. În fața aceluiași tip de întrebări se configurează atitudini filosofice diferite. De la atitudinea de repliere asupra valorilor a regelui Solomon, care redescoperă sensul vieții în dimensiunea metafizică și religioasă, la atitudinea de respingere a oricărui sens, proprie existențialiștilor care sondează cu acribie absurdul, putem parcurge o multitudine de nuanțe și poziții. Existențialiștii pornesc de la premisa
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
de modelele structurale, din care însă este extrasă analiza situațiilor materiale și care se împarte în doi poli. O atracție pentru sincretismele și bricolajele de sens operate de subiecții consacrați intensificării comunicărilor și difuzării schemelor culturale se învecinează cu o repliere asupra scenelor de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cercetării antropologice. Totuși, dintr-un punct de vedere critic, este de dorit să fie luate în calcul schimbările interne care afectează această înscriere a "etnografiei" ca decriptaj cultural într-un peisaj economicizat în care întreprinderea e acum dominată de piață. Replierea într-o atitudine de denunțare, în numele pervertirii sau al deturnării conceptului, se dovedește cu atât mai superfluă cu cât aceeași cerere sociopolitică în termeni de "cultură" atinge un ansamblu de sectoare considerate actualmente "problematice" din punct de vedere social (pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
microgrup restrâns rămâne o valoare fundamentală a disciplinei. Această atitudine primește un impuls din partea cercetărilor istorice care arată caracterul relativ al actualității schimbărilor economice evocate și înrădăcinarea lor în procesele de lungă durată. Istoria antropologiei oferă de altfel observației asemenea replieri intelectuale în fața unor noțiuni integratoare ale realităților politice și economice, precum colonizarea, decolonizarea sau dezvoltarea. Aceste câteva remarci lasă deci neatinsă întrebarea privind interesul antropologiei pentru ceea ce se înțelege prin mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
deci, îngustă. Practica descriptivă în care constă valoarea acesteia pe o piață a științei în proces de consolidare este subordonată atunci unei logici tehnocratice; absența unei atitudini critice și a unei încadrări metodologice a câmpului de anchetă duce la o repliere asupra categoriilor cognitive ale actorilor în funcție de mișcările ideologice conjuncturale. Declarate o vreme drept dogma inconturnabilă a antropologiei, falsele evidențe ale "privirii de la distanță" sunt pe de o parte inversate și fetișizate, iar pe de alta lichidate fără altă formă de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alcătuiesc în strânsă legătură cu transformările operate în sfera economică. Numeroase linii de cercetare își fixează ca obiectiv analizarea efectelor transformărilor economice asupra vieții sociale, traducând o neliniște generală față de rapiditatea mutațiilor economice și tehnice. Această perspectivă duce însă la replierea asupra unei optici ce conferă sferei economice un statut determinant în raport cu celelalte domenii de activitate socială. Respingerea acestui economicism se manifestă foarte adesea sub forma refuzului de a lua în considerare schimbările economice în conceptualizarea problematicilor și a metodelor de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
coord.), op. cit. 88 Termenul "industrie" trebuie înțeles aici în sensul cel mai general, astfel încât să includă și "industria" serviciilor. 89 A se vedea, de exemplu, referitor la regiunea Montceaux-les Mines, observațiile și analizele lui P. Lucas despre aceste fenomene de repliere asupra "sanctuarelor memoriei" sau de reconstrucție a muncii în mină care au decurs din incertitudinile care umbreau viitorul minei la sfârșitul anilor șaptezeci. P. Lucas, La religion de la vie quotidienne, PUF, Paris, 1981; La rumeur minière ou le travail retravaillé
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atinge prea mult partenerul; • trage cu ochiul; nu respectă distanța față de celălalt, stă prea aproape de el, îl ocolește; atitudine contradictorie; prezintă ipotezele ca pe niște certitudini. Atitudinea de supunere pasivă. Această atitudine denotă încercarea de a obține siguranța prin evitare, repliere, supunere excesivă. Subiectul evită să-și spună părerea. Este, în general, de acord cu ceilalți și rămâne în ambiguitate, fără a-și verifica propriul punct de vedere. Lui îi este greu să își stabilescă poziția față de partener și așteaptă să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la regulament; acceptare imediată, sistematică, formulări impersonale, tăcere, muțenie, voce slabă, greu de auzit. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privește în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la normă, la regulament; acceptare imediată, sistematică, formulări impersonale, tăcere, muțenie, voce slabă, greu de auzit. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privește în colț; pleacă ochii; capul lăsat, tonus muscular slab; mâini ascunse; atitudine de repliere, de protecție; • așteaptă, se retrage sistematic, lipsă de acțiune, gesturi puține; pleacă ochii atunci când dă mâna; cască, suspină; nu își privește partenerul. Atitudinea de supunere activă. Ca și cea de supunere pasivă, acest tip de supunere de caracterizează prin faptul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
uită la ceas sau la altceva; ține partea celui care are puterea de decizie; își încrucișează brațele; scrie, citește, face altceva; nu își privește partenerul când îi dă mâna. Atitudinea de supunere agresivă. Acest tip de atitudine se caracterizează prin repliere și prin renunțare la ideea de a obține ceva de la celălalt ("dacă aș vrea, aș putea"). Subiectul crede că a înțeles totul și poate da dovadă de o atitudine de batjocură, de cinism. El caută să fie în siguranță și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nivelul acestei exteriorități, de celelalte corpuri. Limita este proiecția exterioară a interiorității corpului, identitatea corpului care se dezvăluie, devenind vizibilă. Acesta este și motivul pentru care Aristotel distinge limitația (to peperanthai) de contact (to haptesthai), arătând că prima reprezintă o repliere a corpului asupra lui însuși, păstrîndu-l în puritatea ireductibilității sale, în timp ce contactul îl menține în relativ și exterioritate.3 Limita desemnează, într-adevăr, punctul (linia, suprafața) extrem, dincolo de care corpul încetează să fie ceea ce el este. Ea este echivalată cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
observațiile echipei noastre, ca această liniște școlară să aibă uneori legătură cu o negociere între școală și traficanții de droguri din anumite favelas. De asemenea, mondializarea, delocalizând centrele de decizie, favorizează, paradoxal, o localizare a problemelor (Giddens, 1991) și, implicit, replierile identitare și comunitariste (Barber, 1995). Ea favorizează o viziune "etnicizată" a lumii (Debarbieux, 2003), care nu trebuie interpretată obligatoriu într-un mod panicat, fiindcă poate contribui la o coeziune socială în locuri aflate în situații critice. Liniștea școlară constatată în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
LNP În aspect cu Venus indică importanța vieții afective; - LNP În aspect cu Marte indică necesitatea Înfruntărilor; - LNP În aspect cu Jupiter indică expansiunea, exteriorizarea, puterea, ușurința (sau insatisfacția, dacă aspectul este disonant); - LNP În aspect cu Saturn indică o repliere, un recul, o asceză, o Înțelepciune... sau lipsuri, dificultăți, obstacole; - LNP În aspect cu Uranus indică originalitate, independență, acces la libertate... sau eventuale bulversări; - LNP În aspect cu Neptun indică importanța unui ideal, a unei credințe sau filosofii; - LNP În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sau fără trecerea la acte (Parnas et al, 1982; Fish, 1984; Perris, 1987), manifestat mai ales în cadrul familial. în fine o a treia categorie de studii au subliniat incapacitatea acestor veritabili "preschizofreni" de a stabili contacte sociale sau chiar o repliere socială (Zubin, 1987; Day et al, 1987). Aceeași dificultate de modulare socială a fost raportată și de Zigler et al, 1979, care studiind capacitatea de adaptare socială prin intermediul unei scale structurale, găseste în grupa schizofrenilor cu claritate cel mai scăzut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o funcție a gravității simptomelor clinice inițiale. 4. indiferența afectivă a schizofrenului reprezintă mai mult un mit pentru că puțin bolnavi au o asemenea capacitate dezlănțuită de a resimți și înțelege subtilitatea sentimentelor. Pare că mai degrabă ca o reacție secundară replierea lor în sine și aparenta lipsă de comunicativitate îndărătul cărora se izolează. 5. perspectivele terapeutice nu pot fi privite altfel decât pe termen lung: durata se numără aici în ani. Doar într-o perioadă îndelungată de timp pot fi distinse
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
până la un punct - față de traducerile din limba rusă, mai ales că basarabeanul interesat de carte, așa a vrut istoria, poate citi și în original cărți scrise în limba lui Pușkin și Fadeev. Cel puțin așa a fost până acum. Estomparea, replierea - sperăm temporară - a traducătorilor basarabeni, nu ne îndreptățește să ignorăm, fără a comite o injustiție flagrantă, câteva nume care își merită cu adevărat acest titlu. Mă gândesc, în primul rând, la Igor Crețu, Al. Cosmescu, Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc, Vasile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
despre convertirea la creștinism. A citit despre scriitorii stoici și gânditori precum Seneca, Epictet (pe care Hadrian l-a consultat în șopronul unde se retrăgea în adolescență), Eufrate și Empedocle, al căror stoicism s-a bazat pe principiile echilibrului și replierii. Fiecare din aceste răspunsuri stoice la vid au fost diferite; și fiecare a integrat eclectic noțiunile de realizare și fericire, pe care (în cuvintele exponentului lui modern Yourcenar) Hadrian le-ar descrie, în contrast cu hedonismul epicureic, ca acel pat îngust dar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]