3,228 matches
-
de pe lângă U.M.T. Dar, pe de altă parte, de foarte multe ori se întâmpla să fim prea mulți în sală și să ne călcăm pe picioare, să așteptăm sau să nu jucăm deloc”, ne declară F. Banu, cu o urmă de reproș, îndreptat nu împotriva cuiva anume, ci a situației generale. „În 1990, când s-au deschis granițele, am avut un singur gând: să ajung campion la nivel internațional. În perioada de până la Revolutia din ’89 avusesem o singură deplasare în străinătate
Agenda2005-06-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283353_a_284682]
-
sau de aiurea? Cred, mai degrabă, ca în accepțiunea lui Karl Leonhard, ca scriitorul nu este decât o personalitate accentuată, un hipersensibil care recepționează mai dureros ceea ce un alt individ abia percepe. Cum contactele nemijlocite se stabilesc tot cu colegii, reproșurile li se adresează lor. Este greu să-ți verși năduful doar pe un sistem întreg, compact, plasându-te în abstract și este mult mai lesnicios să-ți cauți ținte concrete pentru a te descarcă. Acum zece ani, scriitorul încă mai
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
scrisă de limbă și literatura română le-a cerut candidaților să comenteze două strofe din poezia Plumb a lui Bacovia. Păi, cîte strofe să li se fi cerut de comentat dacă poezia respectivă e alcătuită din doar două?! Un alt reproș pe care l-aș face presei scrise și audio-vizuale este specularea excesivă a impactului avut în București de grevă de la R.A.T.B. Șunt aproape sigur că momentul declanșării grevei nu a fost ales în funcție de bacalaureat, pentru că dacă ar fi fost, așa
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
o anume comportare, fie ea și blamabila. Cu atat mai mult este atent cu mării scriitori ce pactizaseră, cum s-a tot spus, cu puterea comunistă în anii postbelici, cu Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, Ralea, cărora nu le aduce mai deloc reproșuri, văzându-i mai ales prin prisma actelor benefice pe care le-au săvârșit atunci. Au apărat cu prestigiul lor breaslă de loviturile prea dure, atât cât au putut, girând unele inițiative mai curajoase ale tinerilor, obținând unele înlesniri materiale pentru
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
ele percepute la noi. Asta în ciuda faptului că s-a străduit să dizloce din USD partidul de tip breloc al dlui Cunescu. Profesînd social-democrația, Alianța a avut, în permanență, o binevoitoare deschidere și către centru dreapta, evitînd cu îndemînare eventuale reproșuri doctrinare, grație acestei atitudini de tip nici, nici. Ce vrea de fapt partidul dlui Meleșcanu? În primul rînd să aibă siguranță intrării în Parlament după viitoarele alegeri. Or, pentru asta e nevoie să-și păstreze strategia actuala, cu semnale moderate
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
-ndrăgosti o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian Păunescu și îl îndepărtează de Emil Brumaru, cu care era inițial asociat în clasificările făcute de critici. Poetul se simte străin pe Pământ, ca și cum ar fi un exilat
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
însuși! Dacă nu și chiar cu Securitatea, căreia îi furniza sfatul imposibil de a proceda cu inteligență. Spune pe șleau că Ecaterina Bălăcioiu - ucisă la rece de Securitate - a fost asasinata. Îi face defunctei un mizerabil portret, încheiat cu un reproș pentru ucigași. Cenzorul nu l-a obligat să șteargă paragraful, semn al unor relații speciale, cu un caracter poate mai înfiorător decât cel al mărturisirilor scrise de mâini cu unghiile smulse. Firii structural scindate a lui Ion Caraion îi răspundea
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
în zilele lui decembrie 1999"(s.m). Al doilea click este chiar poezia practicată de acest poet, o poezie indiferentă la tendințele literare actuale, adresată unui cititor mai mult prieten decît cunoscător. Această ultimă apreciere poate fi interpretată ca un reproș și prefer să păstrez ambiguitatea. În astfel de demersuri poetice asincronice este foarte greu de dat un verdict. O poezie frumoasă, inteligentă însă fără pulsul noului, nevitalizată de inovație sau de vreun mesaj deosebit, intră, după părerea mea, într-o
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
mijloc. Titlul pus de d-sa articolului din Contemporanul și sosiei lui din Observator (sau invers) este singurul lucru care ni se pare acceptabil: datul în petec pare pentru dl Gheorghiu o îndeletnicire absolut firească. * Cu totul de neînțeles este reproșul făcut, în același Contemporanul, de către dl. Nicolae Breban României literare și anume de a-și fi pierdut busola critică. Dl Breban e în dezacord cu opinii ale dlui Cărtărescu din 22 și din C.S.V.D., bazate, e drept, pe o listă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
e primul candidat la președinția României care pornește în cursă cu un discurs de tip negativ în ceea ce îl privește. Președintele a obținut din mass-media maximum de efect posibil din acest început negativ de campanie. S-a ales numai cu reproșuri sau chair cu contestări. Va avea dl Constantinescu tăria de a-și face în continuare o campanie negativă încercînd să ajungă astfel într-o postură de candidat cu șanse sau, pur și simplu, președintele a gafat la adunarea medicilor țărăniști
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
decadă s-a imprimat o pată ireversibilă: răzmerițele minerești, căci nu pot să le numesc în alt fel. Mi-am amintit cu rușine că, oriunde ai merge în lume, imediat ce te identifici ca român, ți se aruncă în față cu reproș, în mai toate limbile pămîntului, aceeași vocabulă teribilă: minerii. Și m-am întrebat, cum a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
să-ți spun că-ți sunt sclav/ și sunt roșu 'n obraji și ușor ca un fulg/ "cette valse est un vin que j'ai bu dans tes bras" (Cf. Louis Aragon, Elsa-Valse) dansez fals însă nu îți aud azi reproșul/ te iubesc nu surîde și nu întreba/ pe-o eșarfă albastră-ți jur și pe-un șal roșu" (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Deși personalitatea tutelară rămîne Mallarmé, în transcendența sa eretică, în angelismul său fără îndestulător har, convertit în
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
exprimată, omul cu ștampila m-a privit inițial dezorientat, apoi intrigat și în final stupefiat că i se cere socoteală, pentru ca să mă amenințe sec că, dacă vrea, nu-mi dă nici o chitanță. Temperată brusc de asemenea perspective, am renunțat la reproșuri, dispusă să mă mulțumesc cu hîrtia de care aveam nevoie. Zadarnic: era deja prea tîrziu, de-acum vameșul mă mustra pe mine, pentru impaciență și neînțelegere. Ca suprem argument în favoarea dreptului său de a nu fi la post cînd nu
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
în ROMÂNIA LIBERĂ și intitulat Lupta cu haosul. Autorul pornește de la articolul publicat în Suddeutsche Zeitung de Kathrin Lauer, articol intitulat Candidatul haotic avînd ca subiect candidatura României la Uniunea Europeană, privită prin actualele performanțe economice și politice ale țării. Dincolo de reproșurile de exagerare pe care editorialistul României libere le face autoarei articolului apărut în cotidianul german, Bazil Ștefan admite, totuși, la un moment dat, exactitatea acestui diagnostic. Încercînd să ofere soluții după acest diagnostic, Bazil Ștefan scrie: "Avem doar cîțiva ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
invers. România vrea să intre în NATO, dar într-un moment de criză ar trebui să-și proclame un punct de vedere divergent față de alianță în care dorește să fie admisă? * Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a putut formulă anumite reproșuri și cereri ale României față de momentul Washington, tocmai fiindcă a avut acest atu, al unei opțiuni lipsite de echivoc într-un moment de criză. * Un recent sondaj de opinie arată că numărul celor care consideră că locul țării noastre e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Cristian Teodorescu Cu un an în urmă, guvernului condus de Radu Vasile i se preziceau cîteva luni de viață. Iar noului, pe atunci, premier i se făceau reproșuri de imagine publică, de care Radu Vasile a ținut cont - atît cît i-a stat în puteri: a renunțat la excesul de, cum s-o numesc, dezinvoltura, la lănțișoare afișate, cămăși descheiate la guler și un nasture sau doi mai
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
extrem de necesară. Țara misterelor de presă Presa cotidiană de săptămîna trecută consacră spații ample corespondentelor și comentariilor din și despre războiul din Iugoslavia. Unele dintre aceste comentarii sînt de o virulenta antiNATO de-a dreptul inexplicabilă dacă o raportăm la reproșurile adresate puterii actuale că nu a reușit în demersurile sale că România să fie primită în NATO. E de asemenea greu de explicat de ce guvernului i se reprosază, în ADEVĂRUL de pildă, slugărnicia față de NATO, cîtă vreme ministrul de Externe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
nu-i așa. La Viena avusese relații amoroase cu o Mîli, despre care aflăm și dintr-un manuscris eminescian. Mai tîrziu, la București, era înamorat de o Cleopatra Poenaru, fiica a pictorului Lecca. I-a închinat și vestitele versuri de reproș: Pe lînga plopii fără soț/ Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți/ Tu nu m-ai cunoscut". Și au mai fost și alte femei plăcute inimii sale. Pe Veronica Micle a cunoscut-o la Iași. Dar Cezar Petrescu în cam
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
și nici nu se poate spune că producea o imagine favorabilă de ansamblu principalilor epistolieri. Pentru mintea activiștilor culturali de atunci, cartea aceasta ar fi trebuit să probeze că intelectualii se ceartă și nu se abțin să-și adreseze grele reproșuri - bună proba că partidul conduce, suveran și imperturbabil, tot ce mișcă în lumea intelectuală din România. Doi ani mai tîrziu, o parte dintre autorii Epistolarului aveau să se opună pe fata regimului, dar despre asta, puțin mai încolo. Recitit azi
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
Ludovicăi, n.m.) încă face așa. Apoi eu cu acelea parale mă voi îngriji să fie copilu în ordine și eu cu toate de lipsă". Este probabil ca aceasta indicațiune nu a fost ascultata, pentru ca, la 1 ianuarie 1926, urmează alte reproșuri despre scriitor și fratele său Iulius ("La Dumnezeu mă mulțumesc dar de copii nu pot să zic că e mai bun unu decît altu. Cu tot șunt uneltele satanei. Le pare rau și după mîncarea ce o mînc." În februarie
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
cu bucurie răbufnita: "Mă bucur că baram într-un an văd scrisoarea ta, pe care o prețuiesc mult, nu pentru că este a unui om mare în lume, ci pentru că e a copilului meu mult iubit." Nu putea însă ocoli un reproș. Și anume că el nu are "pe nime decît soția și copilu tău". Adaugă că e mulțumită că a primit de la fiul ei dinții 2000 de lei "de care șunt foarte mulțumită". Și în aprilie 1929 preciza că "în urmă
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
cu o obiectivitate inumana, ceea ce inspiră respect, dar și teama și chiar un fel de aversiune, ca un indiciu că judecătorul nu va face nimănui vreo concesie. Până și politețea să (rece), până și fair-play-ul (practicat cu ostentație) aduc a reproș (la adresa celor nepoliticoși și lipsiți de fair-play) și agasează. Lui Dorin Tudoran i s-ar potrivi, poate, alt popor, cu alt stil de viață. Un popor imun la exaltare și gata să se lase analizat nemilos. Deși... nu se știe
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
a lui Ion Iliescu - iar puterea acestuia a fost imensă. Cei care susțin că n-avem dreptul să-i reproșam ceva actualului președinte spun, într-o perfectă continuitate de gândire, că n-am avut nici dreptul să-i facem vreun reproș lui Ion Iliescu! Or, lucrurile stau exact... viceversa! Nu s-a petrecut, din punct de vedere legislativ său politic, nici un act care să știrbească prerogativele constituționale ale președinției. Documentul iorgovan e intact, intangibil și la fel de aservit oricărei porniri autoritariste. Firește
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
sumare. Pentru admiratorii necondiționați ai actualei puteri, a spune adevărul - nimic altceva: adevărul bazat pe probe aflate la îndemâna oricui - înseamnă că, din inconștiență sau din prostie, daca nu chiar din ticăloșie, te pui în slujba dușmanilor dovediți ai democrației! Logică reproșurilor de acest tip e, în cel mai bun caz, bizară: vinovați de înapoierea, prostia, corupția, minciună care înfloresc că într-o junglă în România, nu sunt cei care le provoacă, ci nefericiții care le observa! Nu asasinul e de vină
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
la Editura Minerva, lucrarea Confluențe culturale româno-polone în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Am citit manuscrisul și mi-a părut a fi serios și solid. Nu mică mi-a fost mirarea cînd cenzura mi-a făcut aspre reproșuri. Mi se imputa că am trimis la cenzură un manuscris în care se vorbea despre originea poloneză a lui Ciprian Porumbescu. "Cum, mi s-a spus indignat, ni-l ia și pe acest compozitor?". Degeaba a fost pledoaria că autorul
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]