1,193 matches
-
Un biolog radical precum Froehlich refuza să creadă În asta, dar, din fericire, era un pluralist convins și era deschis față de orice fel de discuție. În ceea ce-l privea pe Karp, acesta era de părere că prohibiția exprima doar o repulsie generală față de relațiile sexuale Între persoane care au copilărit Împreună. — Exogamia constituie baza schimbului, și astfel, baza a ceea ce numim cultură. De asemenea, este deseori urmată de câștiguri În termeni de prestigiu social și zestre. — Mă Îndoiesc că tabuurile vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
eu decât ea. Dar chiar așa, cu gura uscată, și tot n-am chef să beau din nici un pahar pe care și-a pus ea buzele - pentru prima oară în viață, ideea de a bea după ea mă umple de repulsie. — Hai! Nu mi-e sete. — Uite cum ai transpirat! — Nu mi-e sete. — Te-a pălit subit politețea. — Da’ nu-mi place sucul de ghimbir. — Ție? Ție nu-ți place sucul de ghimbir? Nu. — De când? Of, Dumnezeule! E vie și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
șuba de șantier. E inginerul Ștefănescu Don Șef, cum îi spun toți -, șeful unei secții. Teona a rămas pe loc, nedumerită, cu privirea întoarsă după el. Un fior de neliniște i-a răscolit gîndurile; figura inginerului Ștefănescu i-a trezit repulsie. "De ce?! gîndește abătută, hotărîndu-se să intre în lift. Pe Ștefănescu îl știu de-atîta vreme, îl respect, e și frumos, are și o soție pe măsură..., nu și-a permis niciodată un cît de mic gest..., nici nu mă interesează! Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-i nevoie, Mihai face Săteanu un gest de lehamite. N-a vrut să vină niciodată pe la mine, înseamnă că-l incomodează funcția mea. Ăsta-i neam de-a lu' Arbore: săraci și cinstiți. De fapt, cinstea lor consta într-o repulsie totală față de ceea ce nu era a lor, ce nu li se cuvenea. Țin minte că veneau la prășit la noi și, dacă nu-i îndemnam, nu luau o cireașă din cireșul de pe hat, spre deosebire de alții..., de-a lu' Vlădeanu, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a modificat pe 4 în 2 și a trecut-o pe numele ei. De ce? Naiba știe! Că de iubit n-a iubit-o vreodată; nici n-o cred în stare să iubească copiii. Ba chiar, față de Doinița, a avut o repulsie... Poate c-a bănuit întotdeauna că nu-i este soră bună... Păcate, domnule Teofănescu, păcate strigă bătrîna, înverșunîndu-se să acopere cu vocea sa urletul vîntului. Nu vrei să iei fotografia? Poate scapi dumneata cu viață, dă-i-o lui giner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-l să creadă că acele trei mișcări o răniseră, că îi vătămaseră interiorul moale. Senzația aceasta se acutizase și se asociase impresiei că micul său penis e un instrument contondent, de pedeapsă sau de corecție. Dan dăduse înapoi, și această repulsie era secretul din spatele circumstanțelor reale. Vezi tu, relația lui cu Carol era un fel de tragedie care nu avea neapărat la bază o situație reală, ci, mai degrabă, incapacitatea de a comunica. Carol nu avea de unde să știe că, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe vine în vreun colț de pânză) - dar avea o teamă profundă față de ideea de a face sex. Aceasta se referea mai ales la tipul de legătură elastică dintre el și orice femeie care îl obliga la o atracție (și repulsie) de tip mă-împingi-te-trag. Tocmai starea aceasta îl făcea să caute femei asemenea lui Juniper. Femei deja compromise irecuperabil din punct de vedere sexual, detașate de specificitățile genului. Detașate, prin ce anume? Nevroză? Presiune socială? Nu se știe exact. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
suspensorul cu buline și îmbrăcat în marouri și bejuri autumnale, Razza Rob arăta serios și atent. Pe când reportofonul înregistra conștiincios, își împleti degetele și îi dădu niște replici profunde, grave. Aș zice că, dat fiind că noțiuni precum „revoltă“ sau „repulsie“ există doar la nivel mental, este o prostie să încercăm să delimităm elementele care le-ar putea genera de cele care nu ar putea face așa ceva. Mai mult decât atât, modul de gândire din care este observată și analizată chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
după ce furia lui Bull se va fi potolit, vor dispărea cu totul. Privea atent trăsăturile frumoase ale soției sale. Așadar, aceasta era explicația pentru mirosul ca de ouă - „crea”. Își dădu seama că, devenind conștient de sarcina nevestei, starea de repulsie fiziologică îi dispăruse. Ba chiar își imagina că vor face din nou dragoste. Poate chiar foarte curând. Poate chiar după ce își terminau șampania. Din grădină, Bull vedea totul. Își schimbase poziția pentru că simțise un cârcel în piciorul drept și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
capitală, petrecându-și viața în peregrinări. Pribegia și sărăcia ce-l hărțuiau permanent l-au ajutat să cunoască și mai bine realitățile sociale. În această perioadă, scrie multe din valoroasele sale poeme în care exprimă profunda simpatie față de nevoiași și repulsia față de situația haotică din țară. Reprezentative dintre acestea sunt Cele trei consemnări despre slujbași: Slujbașul de la Shihao, Slujbașul de la Tongguan, Slujbașul de la Xin'an și cele trei despărțiri: Despărțirea de mireasă, Despărțirea de bătrânul tată și Despărțirea de familie. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
îmi furnizează, iată, un răspuns - Occidentul nu poate visa la performanțele românești în materie de nerușinare. Există câteva momente în viață a căror amintire îmi încrețește pielea de scârbă. De două ori m-am lăsat îmbrățișat de E. Constantinescu, în ciuda repulsiei psihofizice pe care am simțit-o din prima clipă față de acest personaj. Speram și eu, cu disperare, ca atâția alții, să apuc să trăiesc alături de copiii mei măcar câțiva ani din viață într-o Românie necomunistă, adică într-o țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
latul drumurilor de acces în urmărirea celei mai recente ciocniri multiple sau coliziuni. Comportamentul nostru împreună deveni tot mai stilizat, ca și când am fi fost un cuplu de chirurgi experți, jongleri sau comedianți. Departe de-a reacționa acum cu oroare sau repulsie la vederea acelor victime rănite, șezând în stare de șoc pe iarbă în spatele mașinilor lor după o accidentare cauzată de ceața primelor ore ale după-amiezii, ori țintuite pe tablourile de bord, eu și Vaughan încercam o senzație de detașare profesională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
politice tot mai pronunțate și violente din România, unde intensitatea lor a contribuit în mare măsură la apariția și perpetuarea unui adevărat circ politic. Tocmai de aceea, cumulate cu alte cusururi grave (corupție, imoralitate, birocrație ș.a.) au generat o mare repulsie față de politică și politicieni din partea unei mari părți a populației. Clasa politică este acum detestată iar politicienilor le pasă prea puțin sau sunt de-a dreptul nepăsători. Circul politic de la noi a generat în masă dezinteresul public (apatia civică) și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
mari greșeli. În alegerile din 2000, C.V.Tudor a crescut de la precedentele alegeri, de la 5% din voturile electoratului, la aproape o treime, exploatând cu succes nemulțumirea populară. Oamenii începuseră să privească epoca lui Ceaușescu mai degrabă cu nostalgie decât cu repulsie: Fiind în opoziție în mai toți anii ’90, PRM se putea exonera de răspundere pentru proasta guvernare ce a caracterizat acest deceniu. Criticii ar putea spune că PRM exercitase de fapt o mare influență din culise, că se bucurase de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
moment de instabilitate politică, să pună mâna pe putere...» C.V.Tudor a avut o mare influență asupra politicii PRM ca lider al acestuia, dar ea s-a extins în opinia mea asupra întregii vieți politice românești, degradând-o și atrăgând repulsia și chiar disprețul unei mari părți din populație față de politică în general. Politica fiind un domeniu foarte important pentru economia și viața socială a României, putem aprecia că prin alterarea și pervertirea ei, toți românii (cu excepția profitorilor de politică) au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
avea de dat și în viitor examene grele dar cred că le va depăși cu succes. Poate românii se vor trezi și vor da dovadă de mai multă maturitate politică de acum încolo. Poate nu va mai exista dezinteresul și repulsia din prezent față de politică și politicieni (pentru a fi promovați alții mai tineri și într-adevăr capabili și onești). Poate că mass-media își va face mai bine datoria, informând corect pe cetățenii României dar și pe cei străini. Dacă domnul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
om care străbătea mările. Din ziua În care un șiș mai iscusit decît al său Îi lăsase o cicatrice Înfricoșătoare care Îi atingea un ochi - singurul lucru decent pe care Îl pusese Domnul pe chipul acela monstruos -, batjocura și disprețul, repulsia și oroarea pe care le trezea la tot pasul fuseseră atît de mari, Încît Într-o după-amiază de iulie, cînd Old Lady II Încărca broaște-țestoase uriașe, ancorată În fața solitarei insule Hood, În Arhipelagul Galápagos, numit și Insulele Vrăjite, Iguana Oberlus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
deloc dispus să se lase tratat ca un cîine vagabond, lovit și răpciugos, fără ca nimeni să Își aducă aminte că trăise și el cîndva pe lumea asta și că fusese ceva mai mult decît o mască tragică de groază și repulsie. El, Oberlus, grav rănit, Însetat și singur, părăsit la capătul universului, avea să Înfrunte lumea și să revendice o parte din bunurile ei, smulgîndu-le cu forța dacă, așa cum se părea, forța era Întotdeauna necesară. În cea de-a patra zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
a vrut să mă Învețe, niciodată. Celălalt nu răspunse, Închise cartea grea și o puse la spate, ca și cum ar fi fost vorba despre o comoară pe care i-ar fi putut-o fura, și Îl cercetă, Încercînd să-și Învingă repulsia, pe bărbatul care se așezase În fața lui și care contempla absent marea ce se Întindea, negrăit de liniștită, plumburie, ca o oglindă lustruită, lipsită de cea mai mică pată, pînă cînd se pierdea din vedere, În larg. - Nici nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
plajă din ansa dinspre miazănoapte. Ea putea să vadă dincolo de beznă; ea putea presimți o prezență străină și poate că ar fi fost În stare, În același mod, să capteze forța lăuntrică a unei ființe care le producea, totuși, o repulsie atît de viscerală tuturor celorlalți. Ea - niciodată nu avea să-i cunoască numele - se preschimbase În imaginea tuturor femeilor de pe pămînt: cele pe care le contemplase de departe, și tot de departe Îl respinseseră, gonindu-l, sau cele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
obicei oamenii liberi sînt cei hăituiți, nimeni nu vînează dobitoace, acestea sînt duse la abator și uneori merg singure chiar." Desigur, cuvintele acestea trezeau de fiecare dată cînd le rostea neliniște, dacă nu chiar îngrijorare. Uneori a simțit chiar o repulsie prost mascată, dar erau reacții previzibile. Aceste cuvinte erau pentru cei care habar n-aveau ce-i aceea să nu dorești și să nu te temi. Cei puțini, cei care asemenea lui nici nu doresc și nici nu se tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nimbul proceselor politice, pe cei vinovați Îi vom așeza pe banca acuzării laolaltă cu hoții, asasinii, așadar, cu infractorii. Abia atunci În imaginea opiniei publice acest tip de delict se va asimila cu crima, față de care se va manifesta aceeași repulsie.“ (p. 268) 20. În anul 1942 - la treizeci și șase de ani de la apariția foiletoanelor lui Krușevan În ziarul din Petersburg - un martor al crimelor va consemna În jurnalul său: „Nu pot să Înțeleg pe baza căror sentințe judecătorești se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
la fel, Tapú Tetuanúi nu putu decât să repete cu voce tare întrebarea care se află pe buzele tuturor: — Cât timp o putea trăi un om jupuit? Habar n-am, recunoscu ea, cu un glas în care se putea citi repulsia. Dar oricât ar fi, va suferi cât n-a suferit nimeni până acuma. Ofta adânc. Mă-ndoiesc că o navă care se naște sub auspiciul groazei ar putea avea un destin fericit. Îl mângâie cu tandrețe. Mă tem pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
efort supraomenesc și să-și amintească noaptea nefasta a atacului asupra propriei lui insule, ca să-și poată liniști intru câtva conștiința și să-și justifice acțiunile, căci oricât de profundă ar fi fost ura față de acei sălbatici, mai profundă era repulsia față de propriile lor cruzimi. Una era să visezi la o răzbunare sângeroasă, si cu totul altă s-o duci la îndeplinire, căci, din nefericire, actul propriu-zis al răzbunării n-avea nimic în comun cu ceea ce-și imaginase. Să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
într-un sos apetisant de lapte de cocos cu vanilie, inima și stomacul băiatului tresăriră în același timp, căci, pe de o parte, simțea tentația irezistibila de a savură acele bucate alese, dar, pe de altă parte, simțea o puternică repulsie la gândul că ar putea mânca ceva la care știuse dintotdeauna că nu are dreptul. În cele din urmă învinse stomacul, poate de foame sau poate pentru că Tapú Tetuanúi avea atâta încredere în maestrul sau Hiro Tavaeárii, încât era convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]